Mişcarea, mai 1917 (Anul 9, nr. 97-117)

1917-05-02 / nr. 97

fara nopstra, care I-a sstufat In numele Franţei, dinaintea mormântului deschis,— dr. Dufréche, acelaşi pin de dragoste, viteaz şi harnic, a venit în mijlocul nostru pentru a pune umărul Iui sănătos, la înfăptuirea idealului pe care îl urmă-Alături de ei, Inginerul Gordonisi, lo­cotenent specialist în telegrafia fără fir, simplu soldat la începutul războiului, , numai prin vitejia şî priceperea lui, ne-a părăsit acum cu gradul de locotenent. A murit, căzând cu aeroplanul din aer, unde îşi îndeplinea însărcinarea speciali­­tăţei lui Alături de colonelul Felin, i-au salutat înaintea mormântului deschis prin cu­vinte calde şi plina de dragoste medicul maior dr. Dobrovîci din partea medicilor din Botoşani, d. maior Ghica din partea garnizoanei şi colonel dr. N. Vicov, me-| dicul şef da la marele Cartter, din partea­­ întreg corpului medical. Cuvântarea d-lui Colonel Dr. N. Vicol Nu i nimic mai puternic de­cât sen­timentele înalte de patrie, da consangu­initste, de civilizate, de dreptate de li­bertate. Forţa brută nu-i nimic faţă de ex­pansiunea acestor sentimente, dar trebue totuşi o altă forţă, forţa evenimentelor,­ forţa unei mari catastrofe, ca războiul­ pentru a te rdrezi, a se rem­puternici. Astfel e cu marele război pe care lu­mea întreagă îl duce astăzi. Forţa bru­tală a unui inamic care s’a organizat ani îndelungaţi cu credinţa că va cuceri îu-­­mea provocând războiul, dacă a adunat­ la un loc cu credinţa nestrămutată de a învinge şi dea pune frâu sălbătocid ei, pe toate poposrde care aveau ca deviză libertatea, dreptatea, civilizaţia, a­ redeşteptat în aedaş timp foite sen­i-­ meritele frumoase şic legăturei de singe­­ între Raţiunile neolatine. Tovarăşa tânără, România, bulevardul a lut de îndepărtat de latinitate, alea su­fletul preş infiltrat de dragoste şi res­pectul care­­ purta pentru mai marele său, Marea Franţi, pentru ca in mod inevitabil şi neîndoelnic să nu-şi unea­scă sforţările micei sale armviate şi marele sforţări sie sufletului său întreg, cu sfînta luptă pe care st a sa cea mai mare, pe care naţiunea cea­ mai civilizată din lu­me, o du­c contra forţei brutale. Şi iată ci Franţa, soră bună şi iubi­toare, ne trimite soli întăritori, nepreţu-f­iţi in ridicarea moralului nostru, ne tri-­ mite mulţimea fiilor săi atât de iubiţi, care îşi amestecă sângele lor reînpros­­pătat cu al nostru pe câmpul da luptă, care aduc cu ei toată inteligenţa lor, toată ştiinţa, fostă inima, toată vitejia lor în serviciul micei noastre patrii. Fii iu­biţi care îşi perd viaţa lor pentru a a­­para pământul ţării româneşti, sau pentru a îngriji răniţii şi bolnavii săi. Salutăm cu respect şi veneraţîune pa doi din aceşti eroi, eroi care acum sînt în faţa noastră şi care totuşi au încetat da a mai exista, după ce şi-au dat fără cruţare tot sufletul lor nobil, pentru spri­jinu! înaltului scop urmărit. Noi, medicii români, plecăm umili ca­petele noastre în faţa memoriei acelui care fu Dr. Durréche, ca şi a neuitaţilor Dr. dunei, Santoni şi a atâtor aiţis. El onorescă lista numeroşilor doctori români, cari au dispărut luptând pentru salvarea soldaţilor noştri. Astfel dispar apărătorii apărătorilor patriei; ei ştiu că majoritatea vor dis­­părea îndeplinându-şi datoria lor, dar nu săsu o singura clipă la îndoială, chiar de ar fi vorba să o plătească cu sacri­ficiul vieţei lor. Da­toria profesională a doctorilor a fost şi este totdeauna de un ei­rasm in­tens ; omenirea întreagă se adresează inimei lor, ştiinţei lor, mai ales astăzi când toate forţele trebuesc să fie strâns unde, pentru ca nobilele popoare ce şi­­au dat mâna, să fie învingătoare. Dacă numărul medicilor români nu este s­­au de mare, forţa lor sa mărit însă nu numai prin dragostea mare ce o au pentru patrie, dar şi prin emulsţie, căci printre ei, alături de ei, se găsea un rolu de colegi francezi, de atâţi buni fraţi şi savanţi. Ei au sacrificat de bună voie viaţa lor pentru sănătatea armatei, pentru apăra­rea apărătorilor patriei, contribuind atât îa întruparea victoriei. Şi totuşi nimeni nu şi poate închipui suferinţele, chinurile unei doctor, care otrăvit de o Infectă purtătoare de boa- 18, cunoaşte dinainte în calitatea sa del doctor, toate simptomele oribile şi vari­ate­rie tifosului exantemofic, până la sfâr­­şitul agoniei. Totuşi, pericolul nu-i împedică de a-şi expune viaţa cu tot acelaş curaj ca cel mai bravi luptător. Ai trecut prin acesta zile grele doc­tor Dibréche, chirurg celebru, n'«i evi­f tat sa îngrijeşti contagioşîi, acum când f teribila boală a’a prezentat. Iţi sângera ! pururi recunoscători. J Exemplul tău, ca şi a! celorlalţi colegi | francezi, exemplul Inginerului Cordoni-| er, care ca şi tine făcând parte dirf.tr’o | profesiune liberă, împărtăşeşte onoareai marilor morţi ai patriei, exemplul tuturor | francezilor care au murit şi s*tuturor a«* ceiora care luptă pentru izbânda civili. i­zaţiei şi a libertăţei. Toste aceste nobila!­sxsRsple, eu întărit încă «ai «uit, dacăf a sa psftefi» wmB %t*g^r se • av«* pentru Franţa. Ce înseamnă pericolele unei ţări mici, izolată şi atât de îndepărtaîă de celelalte naţiuni de scriss sânge cu ea ? Nimic faţă de sentimentele Inalta pe care Franţa le are ea însăşi. Noi putem muri plnăia unul pentru aceste sentimente; pan­­a însă, omenirea aşa cum trebue Inţăreasa, vor avea tot­deauna victoria, fiind ă sentimentele în­alte trebue să învingă totdeauna forţa brutală. O nobilă şi generoasă Franţă, tu ne­­am păstrat totdeuna partea cea mai bună a inimei tale; tu iaşi pentru noi, în pă­mântul ţării noastre un număr dintre bunii tăi fii, care au alergat să ne ajute. Te iubim cu atât mai mult şi vom păs­tra cu sfinţenie mormintele lor, ca pe nişte a­devărate monumente, probe a dra­gostei pe care o şi pentru sora ta mai mică. România salută tricolorul Franţei şi o asigură astăzi, odată mai mult, că va păstra în veci aceiaşi mare dragoste şi admiraţie pentru sora ei cea mai mare. MISC­A­L­E­k INFORMAHUNI Si D-l­­.­­. C. Brătianu­, preşe­dintele consiliului, se va reîntoarce din Rusia peste 2 sau 3 zile. gs Cea mai mare parte dintre parlamentari sau reîntors din Ru­sia pentru a participa la lucrările parlamentului care se va deschide în curând. 53 Din iniţiativa d -lui comandant al regimentului 9 vânători s’a slujit dri dimineaţă, dela platoul dela Copca, la parastas in amintirea vitejilor din asset regiment, săruţi pentru Patrie. La­sse­t parastas au fost de faţă d. Vintilă Brătianu, ministru de răsboiu, d. Colonel Starcea, adjutant al M. S. Regelui, d. Colonel Boboc, comandantul pieţei. După săvârşirea parastas­ului au vor­bit d. Vintilă Brătianu, Ministru de răs­­b­ou şi d­­iocot,­colonel Rasoviceanu, co­­mandantul regimentului, iârând elogiul soldaţilor, cari au luptat cu eroism pen­tru apărarea ţarei. 06 Mâine Marţi, 2 Mai va avea loc la Teatrul Naţional o reprezentaţie de ci­nematograf sub patronetul A. S. R. Prinsipeie Carol. Se va proiecta filme de răsboiu de pa frontul roman. Repre­zentaţia se dă in beneficiul Societăţei Invalizilor de răsboiu. 83 Aprovizionarea oraşului ~ la in­tervalul data 15 Aprilie, data Infiinţărei serviciului de aprovizionare şi până la 1 Mai s’au înfiinţat şi funcţionează în cele 3 despărţiri ale oraşului 20 de de­pozite de aprovizionare dintre care trei deservesc în mod special cererile func­ţionarilor. In prima săptămâna s'au satisfăcut 60.495 de persoane, iar în a doua săp­tămână 81.883 de persoane după fişele individuale ce ce ţin de câtre poliţia serviciului de aprovizionare. In afară de acest număr de persoane s’au mai distribuit alimente restauran­telor şi cantinelor, care însemnează un tot ca­re 15.271 de persoane. Alimentele ce s’au­ distribuit sunt: cartofi, fasole, ceapă, scrumbii, peşte sărat, iere roşi osmon, făină de grâu, faină de porumb, făină de mazere, grişă, costiţe de porc, şunci, ouă, pruni uscate, unt de lemn, oţet, ceai. Cantitatea distribuită din aceste ali­­mente este de 41 vagoane, iar suma în­casată de 233.182 lei 05 bani. In cursul acestei săptămâni de puse în vânzare pe lângă articolele din săp­tămâna trecută, în două zile, varză acră şi orez.­­ Ofiţerii farmacişti de la Farmacia Corpului IV de armată au depus pentru orfanii războiului suma de 150 lei cos­­p­­ul Coroanei pentru regretata soţie a d-lui­­ Colonel Merişescu, şeful farmaciei Cor­pului IV de armată. 85 Parastasul ©ra­galiss® — Eri la ora 11 dimineaţa a avut loc la Mitropolie parastasul de şease luni pentru pomenirea viteazului general Dragalina. Serviciul divin a fost oficial de I. P. S. S. Mitropolitul Pimen. Răspunsurile au fost date de corul mi­tropolitan. După săvârşirea parastasului I. P. S. S. Mitropolitul Pimen, într’o caldă şi m­iş­­şirea moare cuvântare, a făcut elogiul bra­vului general, care va rămâne în istoria ţarei ca o pildă de eroism şi da înalt I patriotism. Au bine voit a asista la parastas A!- | feţele Lor Regale Principesele Elisabeta­­ şi Ileana şi Principele Nicolae.­­ Au mai asi-tst, In afară de membrii familiei viteazului general, d-na şi d. Henry Catargi mareşalul palatului regai, d-nii general Petala, general Herescu, căpitan Valentin Bibescu, mai mulţi ofi­ţeri generali, superiori şi inferiori ruşi, ofiţeri superiori şi inferiori francezi şi români, precum şi o mare mulţime de lu&8 căr* umpte* vssta şî spkidrda W*g$B mteerM. ®SC@p©fi. — Sublocot. îa rezervă Oh. Manoliescu din reg. Mircea No. 32, a fost decorat cu ordinul militar „Mihai Viteazul“ dl. HI pentru vitejia şi avântul cu care a luptat pe câmpul de onoare. Au mai fost decoraţi pentru fapte vi­tejeşti­, cu ordinul „Coroana României11 cu spade: căpitanii Victor Dombrowschi, C. G. Carp, locol. N. Alexandrescu, R. Dobjsnsch­ şi Mircea Ilie Gheorghe toţi din reg. 8 roşiori. Cu medalia „Virtutea Militară“ de război d. II sergent Mihai losnicii şi I. Rădeanu din reg 7 roşiori „Cuza Vodă". Cu medalia „Bărbăţie şi Credinţă“ cu spada cl. II plotonierii G Jorica, N. Matel, S. Olivenbaum, sergenţii instructori V. Blânaru, I. Marian, sergenţii Gh. a Popei, P. Hanganu, Er. Ufa, I. Muscă, Drag­o­­ava, Gh. Condurache, Gh. Baciu, V.­­ Paladi, T. Ailsnezu, I. Dohotaru, I. Sic­­a­rieru, M. Macovei, I Anton, caporalii Gh. Găucan şi Ion loan toţi trmn reg. 7 roşiori „Cuza Vodă“. S’a acordat medalia „Bărbăţie şi Cre­­­dln­ţă“ următorilor militari din compania de pompieri Iaşi: I Clasa 1 D-lui locot. N. Viţeleanu, cl. I­­d-lor plotonieri C. Palaghian, şi sergenţii P. Iacoş, N Ibrincă şi I. Cricon, d. iii jd-lor caporali V. Arsenie, C. Trifon, C. Belciug şi soldaţii V. I. Ciobanu, G. Zărnescu, I. Mareevici, D. Frasin, G. Chiriac, Gh. Butnar­u şi Ilie Gheorghe. iH©aft©2s Sul Aüdrsi Meri»1 — Din mişcătoarea cuvântare a d-lui St. Morărescu, ţinută în numele ţârânimiei şi al cooperaţiei, la moartea deputatului Andrei Marinescu, reprodu­cem următoarele: Ca învăţător, Andrei Marinescu a fost dintre aceia care nu s’a închis şi n’a în­căput între cei patru pereţi ai clasei, ci a socotit că lumina nu Irsbus ascunsă sub sbroc, că dincolo de pragul şcoalei, în masete ţărăneşti, îl aşteapta o muncă tot aşa da grea şi folositoare, care în­tregeşte pe cea dintâi şi fără de care aceasta era ameninţată să se risipească fără prea mari foloase. Luptător neobosit, s’a distins nu nu­mai de pe catedră, dar şi prin publici­tate. A luat parte la toate congresele fînvăţătoreşti şi cooperatiste unde se des­­băteau problemele vitale în legătură cu interesele ţărăneşti, pe care le-a servit şi susţinut în toate împrejurările cu sin­ceritate şi devotament până în clipa când a închis ochii pentru vecie. Pe terenul cooperatist, activitatea lui a înzestrat Comuna Prundu cu o bancă populară şî o lâptârie, contribuind la înfipnrea şi propăşirea gospodăriilor ţărăneşti. Federala „Argeş“ şi cărei director a fost, îşi dat­­ează fie fiinţarea şi prospe­ritatea la care a ajuns activităţi lui Andrei Marinescu. Fire modestă şi devotată cauzei ţără­neşti, mandatul de deputat i-a considerat ca un post de datorie, în interesul celor pe care-i reprezinţi.­­ Lidia — La înmormân­tarea regretatului Leon Horga, d­i Do­­rojan, şeful de atelieri ai fabricei, a ros­tit următoarea, cuvântare : „Ca o glumă, sfâşietor de tristă am fost anunţaţi să acel ce ne-a fost sus­ţinătorul şi respectatul nostru patron­ a încetat din viaţă. Vestea re­a a întris­tat adânc, nu numai pe noi dar şi fa­miliile noastre, pentru care avea un de­osebit respect. Ia faţa acestui corp neînsufleţit, noi, ne Închinăm cu smerenie şi regretăm din adâncul sufletului tă ne-a părăsit atât de timpuriu. Moartea ni l-a luat ;• dacă azi aveam nevoe, cu atât mai mare nevoe am fi avut mâine. Fiecare din noi suntem expuşi la a­­ceste grele încercări, dar tu moarte nu ne-ai luat numai un om, ne ai luat un şir da oameni. Caracterul şi cultura lui mai putea să producă încă multe vreme nenumărate caractere şi cunoştinţe se­rioase. La moarte mai răpus în puterea mun­­cei şi în urma unor mari sacrificii, fiind la începutul industrii mari ce vroea să înfăptuiască la Iaşi. Icoana întreagă a acelui ce a murit pentru ajutorul nostru va fi deapururi vie îa sufletul nostru de unde nimic nu ne-o va putea şterge. D-voastră doamnă şi copii, ce rămâ­neţi nemângâiaţi în urma durerei ce o avem cu toţii, iubiţi vă, iubiţi-ne şi pe noi tot aşa cum ne a iubit sărmanul soţ şi tată şi muncind înpreună să conti­nuăm opera lui aşa cum sărmanul ţintea. In jurul cenuşei lui rămâne ceva nemu­ritor, amintirea bunătăţei şi cultura ce ne-a dat o. D-zeule primeşte-l la sânul tău. Fie-i ţărâna uşoară.­­ Medicul locot. D­r. C. A. Vasilescu de la spitalul de evacuare No. 11 aduce vii mulţumiri şi recunoştinţă d- lui Locot. colonel Dr. Fl. Pomponiu pentru senti­mentele profund umane ce-l caracteri­zează, dreptatea şi devotamentul cu ca­re la Îngrijit de tifosul exantematic, for­mă foarte gravă, căpătat făcându-şi da­toria la spitalul Silişcani unde era de­taşat. ®® Direcţiunea Internatului Sf. Sava din Bucureşti s’a statat la erstful ţitîşi sf, Marai N«.i.­­ § * Aflăm cu pSrere de rău încetarea din viaţă a lui loan Stanovici, distins avocat din Craiova şi membru devotat al partidului Liberal, mort în floarea vârstei şi plâns de top cei ce l’au cu­noscut, înmormântarea va avea loc mâine, Marţi 2 Mai e., la ora 18. Serviciul fu­nebru se va oficia In capela cimitirului Efer­miștea. Parastupi &r. Ern Duminică, la ora 11 a. m . s’a oficiat în biserica Bârnoschi parastasul de 40 zile pentru odihna sufletului mult regretatu­lui dr. Haralamb Botescu. Intre alţi numeroşi prieteni ai neuita­tului dispărut au fost faţă la parastas d-nii prof. d­r. V. Sion, director gene­ral al serviciului sanitar, colonel dr. Andreescu directorul serviciului sanitar militar, dr. N. Stavrescu, sub directorul general al serviciului sanitar, locotinen­­ţi colonei dr. N. Duma, dr. Negoescu, dr. Manea, dr. D. Alexandrescu, inspe­ctor veterinar maiori dr. Saidac, dr. Fio­­ru, dr. Spiru Caba farmacist, Teodor Ţaranu avocat, dr. Căpitan Jianu, Fio­­rea Dumitrescu institutor etc. . Membrii Asociaţiei profesorilor uni­versitari din România sunt rugaţi a se întruni Marţi 2 Mai orele 16. In localul laboratorului de Chimie, str. Săulescu, spre a alege biuroul Asociaţei conform statutelor, mmm şt ceb . Cine ştie de fraţii mei Popescu Grigo­­re Reg. 49 inf. comp. 5 şi Popescu Ni­­colae Reg. 9 inf comp. 11 bat. 4 este rugat să-mi comunice pe adresa Gh. Popescu atelierul de confecţii Bârlad.­­ „Rudele şî cunoscuţii sunt rugate t’m scrie pe s­ite.ia: Caporal Al. Lebrua Depozitul Central Subsistenţă Bârlad" Harta Bas’bolului European I Frontul Orlestai H Frontul Occidentaî H I Frontul Iiaîo-Atisîrlac Eaeeutate da Institutul Geografi® al armatei sunt depozitate la Librăria Ilies­cu și se vând cu 2.40 bani exemplarul de fie­care front. Siv! telegrafice io MM Sari'l­lyl ip^Ial «9 xiarulu! ii Lypli bisvbIA f Londra 13 AfaL—Amiralitatea comu­nică următoarele: Joi de dimineaţă, în timp ce bastimentele noastre, — uşoare contra torpiloare de Harwich,—■ patru­lau, subf comandantul de mică escadră Tytwhid, î?­tre Olanda şi coasta en­gleză,—un grup de unsprezece contra­­torpiloate germane, fur­ă zărite, indrep­­tându-se spre sud. Fostele noastre se apropiară deschi­zând focul asupra inamicului, care fugi grabnic către sud, ascurszându-se într’un fam des Urmărirea dură o oră și 20 minute, fără să putem ajunge inamicuî; totuși, numai 4 din contra torpiloare!?, noastre, eu urmării unsprezece corăbii inamice pâ;iă In bătaea tunurilor Iul Zeebruge. Am putut să ne dăm seama că con­­tra-torpiîoareîe inamice, au fot atinse de focul nostru. (Reuter) ROMA, 3?.—Socialiștii oficiali italieni, întrunindu-se la Milan, au hotărât de s­ămân& ori de deeizis asupra participă­­rei lor la conferinţa socialişti pesifişti din Scockholm. (A.T.I) Sisti'Ot­yukta expertul pentru Eivera ROMA, A­.T­,Neue Züricher Zeitung“ anunţă să guvernul­­Statelor Unite a oprit exportul pentru Elveţia. (A.T.Î. Ltg&r^ig Comaredtsntsmiuiu! Petrograd 13 Mai. — Guvernul pro­vizoriu a fost generalului Rousky, co­mandamentul şef "al armatei de nord, lă­­sându-l totuşi membru al Consiliului Imperiului. Westak Sd£iali02l liillsssl sl fi« ia s«ocEd)@sin Londra 12 Mai.— Ieri, inpis fu îndâr­jită în împrejurimele Iui Bullecourt, con­­tinuăm sâ înaintăm, cu toate sforțările repetate sie inamicului. Noaptea precedentă, am înaintat de asemeni, la est de Grîcourt, Ia sud de râu șî pe liniile transseior inamice, unde am făcut numeroși prizonieri. In cursul nopţei am­ respins şi un concrs atac ger­­istan, la nord est de Lievin şi la sud de Huiuch­­spol, am întreprins o incursiu­ne fericită la nord de Grivenche les Labassée. Am progresat puţin, la nord vest de Ssrgicourt. Un atac îndreptat contra poziţiunilor noastre, la nord est de Ga­­vrelle, fu cu desăvârşire sfărâmat prin fi­tirul nostru da bargj şi prin mitralierele­­ noastre. La vest de Fresney, am dat un con­­t­ra-atac în cursul nopţei, înbunătăţi-ne poziţia şi reluând o parte din terenul pierdut. Am respins un detaşament inamic, care încearcă azi dimineaţa un atac contra po­ziţiilor noastre la est de Armentiéres. Lupte locale la Wanconrt, Arkx şîla nord vest de Sn nt Quentin. Mare acti­vitate de arfiiene. Reuter SuCcesels äln Macsâonla» Londra 13 Mal.—După mai multe zile de bombardament, am atacat tranşeele islamicului în cursul nopţei de 8 spre 9,­­pe un front de aproape 8 kilometri, cu Tasepere de la sud-est de lacul Doiran. Pe stânga, am pus stăpânire, pe în­treaga lungime a două linii de tranşee şi înaintarăm consolidând linia nostră, pe o adâncime mijlocie de o jumătate de kilometru. Pe dreapta, am pătruns în tranşee, pe un front de aproape 1600 metri, în­tre lac şi Petite Couronne, cauzând mari pierderi inamicului şi luând câţiva pri­zonieri. Aviatorii noştri au bombardat cu suc­­ces, corturile, hangarele şi adăposturile transporturilor inamice. Pigubel© sunt foarte însemnate. Două violente contraatacuri inamice­­ asupra poziţiilor noastre de la Karassouli au fost respinse. Pierderile suferite de către trupele bulgare sunt serioase. Mai multe adăposturi de concentrare şi transporturi inamice au fost distruse de către aviatori noştri. (Reuter). Brazilia stateS da StafiaSe-Uttica ROMA, 27.—Din Berna: După infor­maţi din isvor diplomaţie, aici iminentă declaraţia de războia a Braziliei către Germania. Noul ministru de Externe al republicei Braziliene a anunţat că aceas­tă va lua jos alături de Statele­ Unifce pentru cauza dreptăţei şi a libertăţei, putând întreaga producţiu să «aţio»ală Comimnist Oficial Nr. 259 din 29 April 1917 Pe întreg frontul numai focuri rari de armă şi bombardament neînsermist de artilerie. Inamicul a bombardat mai cu seamă tranşeele ruse din regiunea Clipiceşti, Bătineşti şi Suraia. Artileria rusă, a bombardat o bate­rie inamică de lingă satul Cotul-Lung, a distrus trei automobile inamice de pe şoseaua la Sud de Mihaiea şi a îm­prăştiat aproximativ două companii care ieşiseră din tranşee în regiunea Mucheni. Pe Dunărea linişte. Star@ia repre? Comunicat Oficial Mn 39 Bp?ilä® I9iyf­ere Si FRONTUL ROMÂN, — Situaţia nas-»­chimbată. Numai rari focuri de armă şi activitate de artilerie In diferite sectosrt ale frontului. Inamicul a bombardit tranşeele rusa din regiunea satelor Clipiceşti, Quşîea şi Cot­drea. Artileria rusă grea a tras asupra ba­teriei inamice după destul Buceag, care bombarda gara Galaţi. Pe Dunăre până la Marea Negră linişte. Frontul aliaţilor noştri FRONTUL OCCIDENTAL. — Luptei® confirmă cu înverşunare pe întreg fron­tul de la Arras, unde trupele ecglese a realizat noui progrese. După comunisa­­tul german. Englezii au reuşit să pă­trundă în satul Roeux. Artileria franceză a continuat c cu efi­­cacitate tragerile de distrugere asupra fortificaţiunilor germane ; bateriile ina­mice au răspuns numai slab. Nici o ac­­ţiune de infanterie importată. Marele Cartier General No. 260 SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ de NAVIGAŢIUNE PE DUNĂRE S. R. L. Adunarea Generală Ordinară ţinută la 29 Aprilie 1917 hotărând a se distribui acţionarilor pentru exerciţiul Încheiat la IU I 31 Ianuar 1917 un dividend de 12 la sută asupra capitalului adică lei 6o de fie­care acţiune a 500 lei valoare nominală se aduce la cunoştinţa domni­lor Acţionari că începând de la data de 1 Mai 1917 cupoanele No. S se achită la: Banca Românească Iaşi str. Ştefan cel Mare 45 şi Banca Marmorosch Blank & Co. Iaşi str. Cuza-Vodă In localul Băncei Moldovei. Direcţiunea 4, la toate la o Fami­taut 101^66 de străină sa pri­u­ ceapă și la gătit a as adresa str. Po ja­­n­itei Nr.­­5. i

Next