Mişcarea, iunie 1917 (Anul 9, nr. 124-143)

1917-06-04 / nr. 124

primăm­ întreaga noastră simpatie, In­trea­ga noastră admiraţie, tea vraşi putea spime cit suntem da mândrii de a fi credincioşii voirii aflaţi şi de a vedea strălucind ?n soare, alături, steagurile noastre gemene, purtând a­­ceieaş culori, după cum inimele noastre închid aceia? speranţă, aceia® hotărâre de a învinge cu ori­ce preţ ! (Aplauze îndelung repetate). D. deputat G. Diamandt spune câteva cuvinte:« Nesvâad texte! exact al dlaasr-salui d-lui Vandervolde nu-l putem­ publica până la reîntoarcerea d-sale. I alături de de­claraţiunea presentată de dl. Argetoianu. Veţi vorbi la discuţia generală. DIN, Enăşesm. Eu trebue să-mi explic atitudinea în faţa ţărei. D-l Preşedinte. Vâ atrag din nou a­­tenţia de a fi în chestiune. D-i N, Enăşesm. Continuând spune că nu sa poate efectua reformele fără o largă reformă administrativă. Vocii Asta este o adevărată discuţie generală asupra reformelor. Dl Preşedinte.—Constat să nu vă ţineţi la cadrele regulamentului şi ca stare vă iau «vântul. CONSTITUANTA SENATUL Şedinţa ăda 2 la nri. D 1 Dumitrescu. Spune că In şedinţa dela 31 Mai a citit o declaraţiune din partea unui grup de senatori cari spu­neau că votarea celor două reforme con­stituţionale nu implică o solidarizare cu actele guvernului, atât ale celui prezent cât şi ale celui trecut. Ultima parte a declaraţiunei, d-l prim ministru a relevat-o cu deosebire, ţi­nând să accentueze,—spune oratorul,— că noi partidul conservator am fi fost contra intrărei noastre In acţiune. Este adevărat că partidul conservator a fost pentru păstrarea mai departe a neutralităţei, de îndată însă ce s’a ho­târât intrarea în acţiune, nu s’a refuzat tot concursul guvernului, rămânând ca mai târziu să se discute greşelele ce s’ar fi săvârşit cu ocazia acestei acţiuni. D-l Adam Mitache. Spune că d-l prim ministru ar fi rămas surprins că ar fi semnat şi d-sa declaraţiunea pre­­sentată de d-l C. Dumitrescu în şedinţa dela 31 Mai prin care se afirmă că va vota şi reformele, pe când anterior ar fi semnat o altă declaraţie cum că nu va vota reformele. Cu ocazia discuţiu­­nilor care vor avea loc în Senat, d-sa va lămuri această chestiune. D-l I. Athanasiu. Adresează o inter­pelare guvernului asupra măsurilor pe care crede a le lua spre a se remedia lipsa de alimente care se accentuiază din ce în ce mai mult. Simpla fixare a unor prețuri maximale nu remediază o stare de lucruri care poate deveni în­grijitoare. D sa cere să se lase liber comerţul pentru a se putea aduce arti­cole din streinătate şi prin concurenţă să se ajungă la o diminuare a preţuri­lor de vânzare. Şedinţa a s a ridicat la orele 3 şi ju­mătate anunţându-se cea viitoare pen­tru azi Sâmbătă la orele 2 p. m. CAMERA Şedinţa de la 3 Iunie 1917 Şedinţa S9 deschide la ora 2 şi 40 su­b preşedinta d-lui V. G. Morţun. Pe banca ministerială d nu M. Phere­l­chide, I. G. Duca, G. Mârzescu, D- Gre-­ cianu. Dl Luca Elefterescu, cere un tablou a celor numiţi ca sechestri judiciari pen­tru a adresa o interpelare. Dl Ghica Comăneşti, spune că, d. prim­­ministru Brătianu ne-a acuzat în Se­nat că noi am fi învinuit guvernut pen­tru intrarea în război. Nu n n’am înţeles să retragem încrederea în guvern pen­tru intrarea sa în război, ci numai pen­tru nepregătirea militară, sanitară şi economică a ţarei. Despre aceasta ne rezerv&m dreptul a face răspunzător guvernul după îneleeerea păcei. Di Nestor Cinat, spune să a fost a­cuzat că nua p­ătit timp de trei ani pe muDC.toni agricoli de pe moşia sa. D sa arată să a fost dat în judecată justiţia a respins pretenţia acelora ceri l’au dat In judecată. Di­­. T. Florescu, spuse că unii me­seriaşi ar fi nedreptăţiţi de Casa Me­seriilor. (Şedinţa conţină). SENATUL Şedinţa de la 3 Iunie 1917 Şedinţa s’a deschis la orele 15, preşedinţia d-lui Em. Porumbaru şi în prezenţa d­­or miniştri Al. Constanti­­nescu, Victor Antonescu După lssirea formalităţilor obişnuite. D . N. Enăşescu, Citeşte o declara­ţiune prin care respinge acu­zaţinele ce s-au sdus marilor proprietari cu o­cazia discuţiunilor reformelor la Camera Deputaţilor. Mari proprietari şi au înţeles rostul lor sudiat şi au contribuit la ri­dicarea economică a ţarei. In privinţa reformelor spune că deşi timpurile nu sânt favorabile pentru ase­menea reforme, totuşi ele fiind în inte­resul ţârei se declară pentru aplicarea principiului exproprierei, cere insă ca să nu se fixeze acum cuantumul tere­nului ce urmează a fi expropriat. D-l Prşedinte, Constat că d-voastră faceţi o discuţie anticipată asupra refor­melor, pe când aceste reforme nu au fost aduse încă în desbaterile Senatului. D-l N. Enăşescu. Conform regula­mentului nu puteţi să mă opriţi de a face o declaraţie în fața Senatului. D-l Al. Bedeti. D-vstră ați semnat! INFORMATION! ; © CS@«Ifr$||i® 8 d-lyB Vandervald* în momentul în care toată Europa aliată îşi are privirea aţintita asupra Rusiei, opinimea marelui şeful demo­craţiei socialiste belgiene asupra stă­­re! de lucruri din ţara de curând libe­rată este de o capitală importantă. In cursul unui conversați*ni cu un redactor al nostru d. Vandelvslde a declami: — Tetei reintră 1st ©rdls*®. Pufiul t$* «teu s%«sk«i d€ m«i­­tlpi®*© sl ssries«!® curent«» c® Cl®*©te*JD ÎF1 Sufletul pepofu- 9»l rais.sS e®rl ara izbucnit, prin fnt^un tumiait n$s­­sSnivit d® nur®. Par sstl-sl apar® te med clar că teat® &®«i§ts s© uni­fică Vnftr*un slssg&ST cuvant: răz­­feeinsluii ©ent*-« libwtet® și In mnîm delaMil«r. m In ziarul „BerlinerMorgenpost* din, 3 Martie, a. c. if a publicat sub titlul „România cea putredă* o dare de sea­mă asupra unei reprezentații de la SchlUetîhcate* din Charlotten­burg unde s’a jucat o adaptam după „Scrisoarea pierdută*. Dacă Germania simte nevoia să-și întreție „moralul* cu asemenea mijloace ea se poate convinge cât de fantastică este „putrezirimm* României care a ridicat o armată care a făcut dovada unui , eroism și a unui avânt pe care armata germană nici­odată nu le-a do­vedit.­ D. V. G. Morţun preşedintele Ca­merei a oferit gri, d-lui Emile Vartder­­velds un album comemorativ in numele Camerei şi Senatului român. Albumul, decorat în culori purta de­dicaţia: ds l» part d'un pays. m Ziar®:!© Fasset! anunţi d­­e Constantin Ster© a plecat din Stfcurcssil sa Stekeim spre i I partîgi^a ia conferința seda aste că-a »«©!©□ Sperăm, pentru cinstea d tei C, stere, cu această infermatl® nu se va adeveri, H3 Eri, la Cameră, după temliarea discursurilor, s’a făcut generalului Ber­­thslot care se afla la loja ministrului Belgiei o impunătoare manifestaţie de simpatie. Strigăte dea repetate de trăiască Franţa î îraigsefc »cetăţeanul“ Berthelot,, au fost întovărăşită de aplauze frenetice la cari se asocia cu multă căldură oaspete de erl, d. Emile Vandarvelde. 1 * Din sursă diplomatică se anunţă că Regele Constantin al Greciei s’a îmbar­cat p® un crucişător englez care il duc® in Italia de unde fostul suveran s® va duce in Germania prin Elveţia. Sir Sonar Law a anunţat în Camera Comunelor că ua Zapehia german a fost doborit în Marea Nordului. 803 O nouă mobilizare sufletească a fost in ziua da 1 Iunie a. s. D . Birettor General al Teatrelor AL Mavrodi, a dispus su avântul şi cu ini­­ţiativa d-sale, îmseperea spegrcaeolelor teatrale pe frontul de Luptă. Primal gas a iest la regimentul de sub energisa co­­mandă a d lui Losot.­Colonei Const. La­­zaressu «are su­na suflet şi cu o pri­­cepere adevărat româneasei, a înţeles că,pe lângă Îngrijirile ce Ie oferă bra­vilor săi ostaşi, e necesar să le inocu­leze şi puţin sei artişti«. S’a reprezentat de către artiştii În­­sferelor Naţionale, frumosul poem eroi® : »Pe-aleea nu sa trece­ do­m-nii Corne­lia, Moldovanu şi M-rsea Rădulescu, în faţa ostaşilor care au simţit, au plâns, şi-au aplaudat cu bătăi de palme şi de inimă. In fruntea asistenţei erau : d-nul Ge­neral Neculae Petala, d-l Director Ge­neral al Teatrelor, AL Mavrodi, d-l Co­lonel Anastasiu Alex., d 1 Colonel Coast, Pomponiu, d-l Losch Colonel C. Lază- Irescu şi toţi d-nii ofiţeri ai regimente-i lor respective. Artiştii interpreţi s au fost: B*1 C. Nottera, d-na Maria Filotfei, R. Baifinski, I. patrone, AL Demetresau-Dan, I. Pro­fir, Victor Antonessa, Ion Manu şi A. Critics, cari au juisat cu tot tempera­mentul lor artistic, ridicându-ne la Înăl­ţimea menirei lor, şi care au plasat mai departe, dasănd su ei cea mai desavâr- Işită mulţumire sufletească. El­I­S­e­A­R­­­JL Stiri tslasrafictt mm STRĂINĂTATE Serviciul Special al ziaruluî Mişcarea PaatPM ir«st;s3í?líF«a c9fssi|>!lii«i Sa «nassie rusia PeirBgfsd. 2.— Guvernul pravizo? a Pîiblicaî so decret după care toate cri­mele militare, precum h­esopamere, răs­coală, deşertare, tefae de a lupta şi a­­ţ&ţarea în acesta crime sunt pedepsite ca mancă silnică cu lipsa tuturor drs­­ptarslor, adică şi a dreptaiui de jpro­­pietate fanciară. (Weatnik). fesifßFSnts da»a Sâ©gk©!ra Petrograd. 2 —Se crede aici că convo­carea conferinţei dela Stockeim, propusă da un deputat dia Petrograd se lovcşt® da serioasa dificult&ri la ordin tehnic si politie. (Wastaik). Crl^ti im Roma 29.—Notă cfie faisă: Ia casei- fiul de miniştri de azi, „ sare au fost faţă toţi miniştrii, în afară de d-l Arlott», având o misiune în America, Preşedin­tele Coasulului a expus situaţia gsae­­rată politisa în legătură cu apropiată reluare a desbintenlor parlamentarii. Schimbul de idei sare urma între mi­niştri,­întări înţelegerea ce există în sâ­nul cabinetului întreg, aşa la cât orice hipotezi de «­u­să generală de cabinet e înlăturată. Totuşi, fiecare ministru a declarat să se pune la dispoziţie Preşe­dintelui Consiliului, spre a înlesni atin­gerea scopului care este indicat da ne­cesităţile acestui moment politic. Comentând această criză parţială, s­in­orinile detalia­­zise că acordul în sânul cabinetului asupra situaţiei politice e deplin şi nefe­rburat. Politica externă şi conducerea răsboiului sunt tot în afară de orice discuţie. E vorbă de vre-o schimbare spre a se armoniza mai bis® opera Întregului sabinat, »Tribuns“ asm­e că miniştrii au pus la dispoziţie d-lui Boseili portofoliile lor, pentru ca să poată împărţi în chip mai folositor ţărei­ (A. T. I.) P® frontul rus Petrograd. 15 iunie -O parta din cer­cetaşi, comandaţi de trei ofiţeri şi spri­jiniţi de artilerie, au săvârşit o recu­noaştere dintre cele mai îndrăzneţe, în regiunea satului Marevschki, la nordest de Smongonne. Cercetaşii noştri şi au făcut drum printre reţelele de sârmă ghimpată, au pătruns în tranşeele inamice, distrugând postul şi trecând prin baionetă inamici care rezistau. Ei sau întors cu câţiva prizaisieri. Însemnate detaşamente inamice In re­­cunosştere la nord-est de Rafailovka, în Carpaţi, au încercat sa atace postu­rile noastre. Insmisul a fost respinis de focul infanteriei noastre, retrăgându-se la tranșeele sale de plecare. (Westnik) Ua non fast»** în determina?»» victoriei Londra 14 lume. — Zteru! New York Sun află din Washington că ministrul de rasboiu american stud­ase proectul unei noi și hotărâtoare lovituri ce se va da Osrmaniei prin crearea linei îmanse forţe aviatice. Ziarul Sin crede a şfi că se vor monta 10 000 aeroplane pentru serviciul războiului împotriva Germaniei. De a­­semenea se va vota un credit de 200 milioane dolari pentru serviciile aviaţiei. Această forţă aviatiei va constitui un factor hotărâtor în de­­rminarea victoriei și va aduce schimbări foarte mari și decisive In timpul cel mai scurt. A. T. E. Guvernul lui Il Met« Anse­­rkaita Londra 13 Iunie.—Ziarul „Morning Post“ află că nota preşedintelui Wilson către guvernul rusesc a făcut o exce­lentă impresie în Statele Unite intru cât­­ ea înlesnește misiunea senatorului Root I pe lângă guvernul rus de a-i demonstra oportunitatea de a începe cât mai cu­rând lupta contra Germaniei. Nota preşedintelui Wilson este atât de clară în­cât ea a făcut o mare im­presie în Rusia. Guvernul provizoriu a primit nota cu multă bucurie convins că ea va da rezultate bune şi recunos­cător d-lui Wilson care a furnizat ar­gumentele convingătoare pentru relua­rea campaniei. Declaraţia preşedintelui Wilson cu privire la indemnizaţiile da­torite de Germania pentru pagubele pri­cinuite este o dovadă că şi Statele­ Unite sunt hotărâte să silească Germania de a restaura complect Belgia şi ţările in­vadate. (A. T. E.) p­rm­nd­in­&hru '&inf­ar Londra 14 Iunie. —Se telegrafiazâ din Zurich că rezultatul negocierilor dintre Burlan și partidele ungare a fost numi­rea contelui Esterhazi, ca prim ministru al Ungariei. Această numire ă surprins partidele politice ungare și mai ales pe însuși primul ministru Esterhazi care­­ n’are de­cât 36 ani. Parlamentul se va­­ întruni la 20 iunie. (A. T. E.) ^Pă¥@ g«itml8 ia Budapesta ROMA 30.—După o depeșe dia Aar­eh, 0 grevă generală ar fi Isbaclait Iu u*i­­aele și fabricile din Budapests. (A. T. I. ca­lra ecupst­isul Biff Roma 30.—Ziarele comentând ocuparea Ianinei de către trupele Italiene, sic că a­­ceastă măsura, corespunzătoare cu ocuparea Pireului din partea trupelor aliate, era ne­cesară spre a se feri corpul italian de ope­raţiune, care a stabilit legătură între Adria­­tica şi Macedonia, de vre-o lovitură din par­tea bandelor greceşti din Epir. Aceste bande s’au alcătuit cu scopul de a stingheri acţiu­nea trupelor italiene din Albania de sud. La începutul tulburărilor provocate de bandele din Epir au atras atenţia guvernului elin, care în vederea păstrăr­i ordinei, orânduit­ de grănicerii greci să treacă pe teritoriul Albaniei integrale. Acuma însă, în urma de­­mobilizărei, guvernul grec se află în impo­sibilitatea de a garanta siguranţa drurourilor de comunicaţiune. Această­­măsură trebuia deci luată de guvernul italian, după cum mă­suri anaioage au fost luate de Aliaţi spre a se garanta siguranţa armatei de la Salonic (A. T. I.) Probsstree­ef@9isl¥@l austriac® Roma. 28.­Vorbind da oae­stîlie de pa frontul italian, Daily Chronicle aerie cl victoria reputată de Italieni pe Carao a fost întărită prin chipac strălucit cîmd trupele lui Cadorna au respins şi înfrânt contra-ofensivă pornită de Boe­­roviel, într’o încordare supremă şi dis­perată cu toate forţeue de care a putut dispune. Respingerea acestei contra o­­fensive, cu adevărat gingantic îi mă­reşte succesul ofensivei lui Cadorna. „Westminister Cazette“ scrie urmă­toarele : Ofensiva italiană va avea pen­tru aliaţi o repercusiune fem­edă asupra moralului următor al evenimentelor mi­litare, după cum anul trecut, fără inter­venţia Italiei, ofensiva de la Verdun ar fi putut să asigure victoria Germanilor. Chiar dacă sforţarea italienilor n’ar fi dat rezultatele victoroase, pe care lumea ie admiră şi totuşi simpla inter­venţie a ftaicei ar fi determinat o situa­ţie railflara disperată pentru duşmani. Poziţile cucerite de italieni coastitussc cea mai formidabilă apărare care să se poată întocmi. Bravura trupelor lui Ca­dorna au sfărâmat acel ui praznic zid ameninţător, care de la 1866 rămăsese ca o spadă îndreptată spre inima Italiei, pentru ai aminti în fie­ce clipă că Ger­manii nu renunţaseră la speranţa de a face din Italia o ţară de cucerire. Ziarele americane, vorbind de opera­ţiile pe la frontul Italian şi în Adriatic, îndeamnă Statete­ Unite să imiteze Italia in sistemul apărărei coastelor. Amiralul francez Da Gouy spune că serviciile aduse de marina italiană cau­zei Aliaţilor sunt aduse mai ales cauzei sfinte a omenirii. Corespondentul ataşat la Cartierul General austriac scrie In „Koeinsche Zeitung* că armata italiană s’a luptat In această a 10-îea bătălie pe care a com­bătut-o pe Isaiezo, cu o bravură şi cu o tenacitate de atac, faţă de care chiar duşmanul nu poate să şi ascundă admi­raţia. Pentru armata italiană, aceştoi 2 ani din urmă au făcut o perioadă de o desvorsare enormă şi de o încordare uriaşă de forţă, cum nu s’a văzut nici o data până acum, in nici o armată a vre­unei mari puteri. (A. T. I.) {®naai«*t CtikM No. 293 din 2 Iunie 1917 ora il FRONTUL ROMÂN.— Activitate de artilerie şi focuri de armă In diferite sectoare ale frontului. Artileria i­arafeă a bombardat mai cu seamă regiunea asîetor O.ținearca, Nă­­moloc5R_şi Crăsgeni. Artileria rusă a întreţinut focul asu­pra franşeelo­r inamice din reg unea pă­dure! Corleanca, Mexineni fi Latinul. Pe Dunăre linkte, Fvftntiîî aliaţii«? sasiei. FRONTUL OCCIDENTAL — Trupele engleze au dat ori sesră «tacuri viguroa­se pe ambele maluri *!e canalului Ypres- Comînea, precum şi la Sud Est de Ma­ssines. Rezistenţa foamîcnluî a fost curând sfarmata, iar trupeie esîgleze, au reu­şit a cuceri foste obiectivele prevăzute, capturând peste 150 prizoneri, un obu­zier şi 7 mitarlîere. Ca rezultat al opersţiuniior şi al pre­siune­ constatate, dela 25 Mai pănă a*­­?Azi, trupeie engleze au ocupat, tranşeele germane de la râul Lys până k râul Warnare şi su înaintat pa un front d circa II kîm. dela râul W­rnare până le Kiem­zlliebeke, cu 500—1000 metri în adâncime. In noaptea trecută englezi au dat un a­aj victorios la Nord de Lens la care Sil făcut un număr de prizoneri, iar mu­lţi germani au fost omorâţi la luptă co­rp la corp. Pe frontul trupelor franceze ziua a fost relativ liniştită în afară de sectorul Harteblse-Crom­e unde cele două arti­­feri au continuat a fi active. | Marele Cartier Ga­re­i ROMANIA I GREFIERUL TRIB. JOB. DOROHOIU ISTI­CT D l­obserghe I. M. Cojocaru domici­l­iat în Comuna Săveni Judeţul Doho­­roiu prin petiţia îareg. laNo. 463,­­ 17­­% intentat acţiuni de divorţ contra so­l­ţiei sale Aglaia Cojocariu destabilistă, în Comuna Săveni Judeţul Dohoroi, pentru cauze determinate şi anume :­ insulta grave, părăsirea domiciliului conjugal şi abandonarea sopiilor. Reclamant­ul arată prin petiţiuna că din căsătoria su­a­ţia sa a rezultat doi sopii şi anume: Maria vn etate da un au şi jamâi­ata şi Elena gu etate de 6 luni, iar ca avers pârâta posedă o false premătit rural în Sâveni la Stanca ve­­che sau ua heetgre 43 arii mam și vite și diferite lucruri de gospodine. Termer, de înfățișare sa fisat la 22 Iunie 1917. Grefier, D. Popescu. No. 8383 - 1917 Mai. 20. C1NM ŞTIM Reg pe cine ştie ceva despre tinitul Ionescu Neculae refugiat din Bucureşti. Să-mi comunice pe adresa Sitim Pa­­vn­escu Spitalul Triaj,— Iaşi * One ştia unde sa afli D-na Boboce- SICU şi fica sa din Bucureşti str. Muzitor No. 28 si comunice D-lui M. Rădule­­scu str Arcului No. 45 Iaşi. # Elevul Coafanţiu Dumitrescu-Militari este ciutit de D­na Iordanescu str. Ste­jar No. 37 Iaşi pentru si da o scrisoare. * Cine ştie de D nul Niculae Pârvule­­scu fost secretar al Consiliului Judeţean Râmnicul S-rst, sau de soţia­­ sale, e rugat să comunice pe adresa Theodor Anghelascu Strada Tâtăraşi No. 22 Iaşi * Cine ştie de miliţianul loan Nicolau din Reg. 89 Inc. propriatarul magazinu­lui „la Brion“ din R. Vâlcea, e rugat a-i comunica adresa la D I Arghiropol din str. Vasiie Conta 32 Issî. * Rog cine ştie da familia I. M. Covu refug­iţi din Corabia este rugat a co­munica­t lui D. Georgescu Maşinist Ti­pografia Deda Iaşi. One ştie unde se află soldatul Zâne N. Teodor de la Subzistenţi gara Obor Cine stie ceva despre soţia mea Ne­­delia Gh. Manea din Comuna Engiezu jud. Constanta rog să-mi răspundă la adresa: Soldatului Gh. Manea Reg. 74 comp. 7 la Spitalul Liceul- Internat No. 267.« Vestesc pe părinţii şi copii mai că reîrm­orcâfidu-mâ dn Rusia mă aflu la spitalul Liceul-Internat No. 267 Soldatuî Anastasa Gh. zistCrţu Reg. 74 Inf. Văr­sat la ŞantieruL Naim!. * One ştîe despre fratele meu Caporal Boţi Ion (zis şi Duţi) din Regimentul 8 o, trimii dela Pertea Sedentară la Cer­­sul de Instrude, rog din suflet a se ră­spundă pg adresa D-lui N. Lausteanu, Brigada de S'guranţă, laşi. «»ssssfa Rf*a cu cterîe se oferă ^®UI® preţuri avantajoase. Protopopesc«? I. C Bi­riianu 158. Şip sau prepara» ^'G tor serios având cel puţin 7 ciate, pentru prepararea unui elev de clasic 4 ficia­'ă. A se adresa D­îaî Stefan Bonachî Mo­şia Si!­ştea (Jid. Suceavai prinOara Lî­­îeni, 1-3 btsefi d­reasă primă culeg­­re caura fi mare,^ se adresa str. Tom­a Cizma 17. 1—3 Qa itS 0 tostitutoare serioasă cu­ Vk. „0§când psrf.icî tranşez» esjgiszas, germana s­ pfeno pentru instru­cţiunea şi educiiţiunea a două D-re de *3 şi 16 ani. — A se adresa D-lui Sie- Bonashi Moşica Siliştea (jud. Sucea­va) prin Gara Litena 1—3 Lemn­icas traver­. _ ________ se de stejar retuşate, și orige lema ls «stupără la Atelierele Automobilelor Sa­­nitire „Regina Maria« Str. Socola No. 137, la Fabrica Ţesătoriei. 2—1 Familie onorabilă S? SS pensiune unei Doamne sau D-soare ne­­refugiată, străină chiar doritoare să dea ajutor, eventual leafă. D-na Constantinescu stradela Semn® a lui No. 6 prin Sf. Andid.

Next