Mişcarea, iunie 1917 (Anul 9, nr. 124-143)
1917-06-04 / nr. 124
primăm întreaga noastră simpatie, Intreaga noastră admiraţie, tea vraşi putea spime cit suntem da mândrii de a fi credincioşii voirii aflaţi şi de a vedea strălucind ?n soare, alături, steagurile noastre gemene, purtând aceieaş culori, după cum inimele noastre închid aceia? speranţă, aceia® hotărâre de a învinge cu orice preţ ! (Aplauze îndelung repetate). D. deputat G. Diamandt spune câteva cuvinte:« Nesvâad texte! exact al dlaasr-salui d-lui Vandervolde nu-l putem publica până la reîntoarcerea d-sale. I alături de declaraţiunea presentată de dl. Argetoianu. Veţi vorbi la discuţia generală. DIN, Enăşesm. Eu trebue să-mi explic atitudinea în faţa ţărei. D-l Preşedinte. Vâ atrag din nou atenţia de a fi în chestiune. D-i N, Enăşesm. Continuând spune că nu sa poate efectua reformele fără o largă reformă administrativă. Vocii Asta este o adevărată discuţie generală asupra reformelor. Dl Preşedinte.—Constat să nu vă ţineţi la cadrele regulamentului şi ca stare vă iau «vântul. CONSTITUANTA SENATUL Şedinţa ăda 2 la nri. D 1 Dumitrescu. Spune că In şedinţa dela 31 Mai a citit o declaraţiune din partea unui grup de senatori cari spuneau că votarea celor două reforme constituţionale nu implică o solidarizare cu actele guvernului, atât ale celui prezent cât şi ale celui trecut. Ultima parte a declaraţiunei, d-l prim ministru a relevat-o cu deosebire, ţinând să accentueze,—spune oratorul,— că noi partidul conservator am fi fost contra intrărei noastre In acţiune. Este adevărat că partidul conservator a fost pentru păstrarea mai departe a neutralităţei, de îndată însă ce s’a hotârât intrarea în acţiune, nu s’a refuzat tot concursul guvernului, rămânând ca mai târziu să se discute greşelele ce s’ar fi săvârşit cu ocazia acestei acţiuni. D-l Adam Mitache. Spune că d-l prim ministru ar fi rămas surprins că ar fi semnat şi d-sa declaraţiunea presentată de d-l C. Dumitrescu în şedinţa dela 31 Mai prin care se afirmă că va vota şi reformele, pe când anterior ar fi semnat o altă declaraţie cum că nu va vota reformele. Cu ocazia discuţiunilor care vor avea loc în Senat, d-sa va lămuri această chestiune. D-l I. Athanasiu. Adresează o interpelare guvernului asupra măsurilor pe care crede a le lua spre a se remedia lipsa de alimente care se accentuiază din ce în ce mai mult. Simpla fixare a unor prețuri maximale nu remediază o stare de lucruri care poate deveni îngrijitoare. D sa cere să se lase liber comerţul pentru a se putea aduce articole din streinătate şi prin concurenţă să se ajungă la o diminuare a preţurilor de vânzare. Şedinţa a s a ridicat la orele 3 şi jumătate anunţându-se cea viitoare pentru azi Sâmbătă la orele 2 p. m. CAMERA Şedinţa de la 3 Iunie 1917 Şedinţa S9 deschide la ora 2 şi 40 sub preşedinta d-lui V. G. Morţun. Pe banca ministerială d nu M. Pherelchide, I. G. Duca, G. Mârzescu, D- Gre- cianu. Dl Luca Elefterescu, cere un tablou a celor numiţi ca sechestri judiciari pentru a adresa o interpelare. Dl Ghica Comăneşti, spune că, d. primministru Brătianu ne-a acuzat în Senat că noi am fi învinuit guvernut pentru intrarea în război. Nu n n’am înţeles să retragem încrederea în guvern pentru intrarea sa în război, ci numai pentru nepregătirea militară, sanitară şi economică a ţarei. Despre aceasta ne rezerv&m dreptul a face răspunzător guvernul după îneleeerea păcei. Di Nestor Cinat, spune să a fost acuzat că nua pătit timp de trei ani pe muDC.toni agricoli de pe moşia sa. D sa arată să a fost dat în judecată justiţia a respins pretenţia acelora ceri l’au dat In judecată. Di. T. Florescu, spuse că unii meseriaşi ar fi nedreptăţiţi de Casa Meseriilor. (Şedinţa conţină). SENATUL Şedinţa de la 3 Iunie 1917 Şedinţa s’a deschis la orele 15, preşedinţia d-lui Em. Porumbaru şi în prezenţa dor miniştri Al. Constantinescu, Victor Antonescu După lssirea formalităţilor obişnuite. D . N. Enăşescu, Citeşte o declaraţiune prin care respinge acuzaţinele ce s-au sdus marilor proprietari cu ocazia discuţiunilor reformelor la Camera Deputaţilor. Mari proprietari şi au înţeles rostul lor sudiat şi au contribuit la ridicarea economică a ţarei. In privinţa reformelor spune că deşi timpurile nu sânt favorabile pentru asemenea reforme, totuşi ele fiind în interesul ţârei se declară pentru aplicarea principiului exproprierei, cere insă ca să nu se fixeze acum cuantumul terenului ce urmează a fi expropriat. D-l Prşedinte, Constat că d-voastră faceţi o discuţie anticipată asupra reformelor, pe când aceste reforme nu au fost aduse încă în desbaterile Senatului. D-l N. Enăşescu. Conform regulamentului nu puteţi să mă opriţi de a face o declaraţie în fața Senatului. D-l Al. Bedeti. D-vstră ați semnat! INFORMATION! ; © CS@«Ifr$||i® 8 d-lyB Vandervald* în momentul în care toată Europa aliată îşi are privirea aţintita asupra Rusiei, opinimea marelui şeful democraţiei socialiste belgiene asupra stăre! de lucruri din ţara de curând liberată este de o capitală importantă. In cursul unui conversați*ni cu un redactor al nostru d. Vandelvslde a declami: — Tetei reintră 1st ©rdls*®. Pufiul t$* «teu s%«sk«i d€ m«itlpi®*© sl ssries«!® curent«» c® Cl®*©te*JD ÎF1 Sufletul pepofu- 9»l rais.sS e®rl ara izbucnit, prin fnt^un tumiait n$ssSnivit d® nur®. Par sstl-sl apar® te med clar că teat® &®«i§ts s© unifică Vnftr*un slssg&ST cuvant: răzfeeinsluii ©ent*-« libwtet® și In mnîm delaMil«r. m In ziarul „BerlinerMorgenpost* din, 3 Martie, a. c. if a publicat sub titlul „România cea putredă* o dare de seamă asupra unei reprezentații de la SchlUetîhcate* din Charlottenburg unde s’a jucat o adaptam după „Scrisoarea pierdută*. Dacă Germania simte nevoia să-și întreție „moralul* cu asemenea mijloace ea se poate convinge cât de fantastică este „putrezirimm* României care a ridicat o armată care a făcut dovada unui , eroism și a unui avânt pe care armata germană niciodată nu le-a dovedit. D. V. G. Morţun preşedintele Camerei a oferit gri, d-lui Emile Vartdervelds un album comemorativ in numele Camerei şi Senatului român. Albumul, decorat în culori purta dedicaţia: ds l» part d'un pays. m Ziar®:!© Fasset! anunţi de Constantin Ster© a plecat din Stfcurcssil sa Stekeim spre i I partîgi^a ia conferința seda aste că-a »«©!©□ Sperăm, pentru cinstea d tei C, stere, cu această infermatl® nu se va adeveri, H3 Eri, la Cameră, după temliarea discursurilor, s’a făcut generalului Berthslot care se afla la loja ministrului Belgiei o impunătoare manifestaţie de simpatie. Strigăte dea repetate de trăiască Franţa î îraigsefc »cetăţeanul“ Berthelot,, au fost întovărăşită de aplauze frenetice la cari se asocia cu multă căldură oaspete de erl, d. Emile Vandarvelde. 1 * Din sursă diplomatică se anunţă că Regele Constantin al Greciei s’a îmbarcat p® un crucişător englez care il duc® in Italia de unde fostul suveran s® va duce in Germania prin Elveţia. Sir Sonar Law a anunţat în Camera Comunelor că ua Zapehia german a fost doborit în Marea Nordului. 803 O nouă mobilizare sufletească a fost in ziua da 1 Iunie a. s. D . Birettor General al Teatrelor AL Mavrodi, a dispus su avântul şi cu iniţiativa d-sale, îmseperea spegrcaeolelor teatrale pe frontul de Luptă. Primal gas a iest la regimentul de sub energisa comandă a d lui Losot.Colonei Const. Lazaressu «are suna suflet şi cu o pricepere adevărat româneasei, a înţeles că,pe lângă Îngrijirile ce Ie oferă bravilor săi ostaşi, e necesar să le inoculeze şi puţin sei artişti«. S’a reprezentat de către artiştii Însferelor Naţionale, frumosul poem eroi® : »Pe-aleea nu sa trece dom-nii Cornelia, Moldovanu şi M-rsea Rădulescu, în faţa ostaşilor care au simţit, au plâns, şi-au aplaudat cu bătăi de palme şi de inimă. In fruntea asistenţei erau : d-nul General Neculae Petala, d-l Director General al Teatrelor, AL Mavrodi, d-l Colonel Anastasiu Alex., d 1 Colonel Coast, Pomponiu, d-l Losch Colonel C. Lază- Irescu şi toţi d-nii ofiţeri ai regimente-i lor respective. Artiştii interpreţi s au fost: B*1 C. Nottera, d-na Maria Filotfei, R. Baifinski, I. patrone, AL Demetresau-Dan, I. Profir, Victor Antonessa, Ion Manu şi A. Critics, cari au juisat cu tot temperamentul lor artistic, ridicându-ne la Înălţimea menirei lor, şi care au plasat mai departe, dasănd su ei cea mai desavâr- Işită mulţumire sufletească. ElISeARJL Stiri tslasrafictt mm STRĂINĂTATE Serviciul Special al ziaruluî Mişcarea PaatPM ir«st;s3í?líF«a c9fssi|>!lii«i Sa «nassie rusia PeirBgfsd. 2.— Guvernul pravizo? a Pîiblicaî so decret după care toate crimele militare, precum hesopamere, răscoală, deşertare, tefae de a lupta şi aţ&ţarea în acesta crime sunt pedepsite ca mancă silnică cu lipsa tuturor drsptarslor, adică şi a dreptaiui de jpropietate fanciară. (Weatnik). fesifßFSnts da»a Sâ©gk©!ra Petrograd. 2 —Se crede aici că convocarea conferinţei dela Stockeim, propusă da un deputat dia Petrograd se lovcşt® da serioasa dificult&ri la ordin tehnic si politie. (Wastaik). Crl^ti im Roma 29.—Notă cfie faisă: Ia casei- fiul de miniştri de azi, „ sare au fost faţă toţi miniştrii, în afară de d-l Arlott», având o misiune în America, Preşedintele Coasulului a expus situaţia gsaerată politisa în legătură cu apropiată reluare a desbintenlor parlamentarii. Schimbul de idei sare urma între miniştri,întări înţelegerea ce există în sânul cabinetului întreg, aşa la cât orice hipotezi de «usă generală de cabinet e înlăturată. Totuşi, fiecare ministru a declarat să se pune la dispoziţie Preşedintelui Consiliului, spre a înlesni atingerea scopului care este indicat da necesităţile acestui moment politic. Comentând această criză parţială, sinorinile detaliazise că acordul în sânul cabinetului asupra situaţiei politice e deplin şi neferburat. Politica externă şi conducerea răsboiului sunt tot în afară de orice discuţie. E vorbă de vre-o schimbare spre a se armoniza mai bis® opera Întregului sabinat, »Tribuns“ asme că miniştrii au pus la dispoziţie d-lui Boseili portofoliile lor, pentru ca să poată împărţi în chip mai folositor ţărei (A. T. I.) P® frontul rus Petrograd. 15 iunie -O parta din cercetaşi, comandaţi de trei ofiţeri şi sprijiniţi de artilerie, au săvârşit o recunoaştere dintre cele mai îndrăzneţe, în regiunea satului Marevschki, la nordest de Smongonne. Cercetaşii noştri şi au făcut drum printre reţelele de sârmă ghimpată, au pătruns în tranşeele inamice, distrugând postul şi trecând prin baionetă inamici care rezistau. Ei sau întors cu câţiva prizaisieri. Însemnate detaşamente inamice In recunosştere la nord-est de Rafailovka, în Carpaţi, au încercat sa atace posturile noastre. Insmisul a fost respinis de focul infanteriei noastre, retrăgându-se la tranșeele sale de plecare. (Westnik) Ua non fast»** în determina?»» victoriei Londra 14 lume. — Zteru! New York Sun află din Washington că ministrul de rasboiu american studase proectul unei noi și hotărâtoare lovituri ce se va da Osrmaniei prin crearea linei îmanse forţe aviatice. Ziarul Sin crede a şfi că se vor monta 10 000 aeroplane pentru serviciul războiului împotriva Germaniei. De asemenea se va vota un credit de 200 milioane dolari pentru serviciile aviaţiei. Această forţă aviatiei va constitui un factor hotărâtor în derminarea victoriei și va aduce schimbări foarte mari și decisive In timpul cel mai scurt. A. T. E. Guvernul lui Il Met« Anserkaita Londra 13 Iunie.—Ziarul „Morning Post“ află că nota preşedintelui Wilson către guvernul rusesc a făcut o excelentă impresie în Statele Unite intru cât ea înlesnește misiunea senatorului Root I pe lângă guvernul rus de a-i demonstra oportunitatea de a începe cât mai curând lupta contra Germaniei. Nota preşedintelui Wilson este atât de clară încât ea a făcut o mare impresie în Rusia. Guvernul provizoriu a primit nota cu multă bucurie convins că ea va da rezultate bune şi recunoscător d-lui Wilson care a furnizat argumentele convingătoare pentru reluarea campaniei. Declaraţia preşedintelui Wilson cu privire la indemnizaţiile datorite de Germania pentru pagubele pricinuite este o dovadă că şi Statele Unite sunt hotărâte să silească Germania de a restaura complect Belgia şi ţările invadate. (A. T. E.) prmndin&hru '&infar Londra 14 Iunie. —Se telegrafiazâ din Zurich că rezultatul negocierilor dintre Burlan și partidele ungare a fost numirea contelui Esterhazi, ca prim ministru al Ungariei. Această numire ă surprins partidele politice ungare și mai ales pe însuși primul ministru Esterhazi care n’are decât 36 ani. Parlamentul se va întruni la 20 iunie. (A. T. E.) ^Pă¥@ g«itml8 ia Budapesta ROMA 30.—După o depeșe dia Aareh, 0 grevă generală ar fi Isbaclait Iu u*iaele și fabricile din Budapests. (A. T. I. calra ecupstisul Biff Roma 30.—Ziarele comentând ocuparea Ianinei de către trupele Italiene, sic că această măsura, corespunzătoare cu ocuparea Pireului din partea trupelor aliate, era necesară spre a se feri corpul italian de operaţiune, care a stabilit legătură între Adriatica şi Macedonia, de vre-o lovitură din partea bandelor greceşti din Epir. Aceste bande s’au alcătuit cu scopul de a stingheri acţiunea trupelor italiene din Albania de sud. La începutul tulburărilor provocate de bandele din Epir au atras atenţia guvernului elin, care în vederea păstrări ordinei, orânduit de grănicerii greci să treacă pe teritoriul Albaniei integrale. Acuma însă, în urma demobilizărei, guvernul grec se află în imposibilitatea de a garanta siguranţa drurourilor de comunicaţiune. Aceastămăsură trebuia deci luată de guvernul italian, după cum măsuri anaioage au fost luate de Aliaţi spre a se garanta siguranţa armatei de la Salonic (A. T. I.) Probsstreeef@9isl¥@l austriac® Roma. 28.Vorbind da oaestîlie de pa frontul italian, Daily Chronicle aerie cl victoria reputată de Italieni pe Carao a fost întărită prin chipac strălucit cîmd trupele lui Cadorna au respins şi înfrânt contra-ofensivă pornită de Boeroviel, într’o încordare supremă şi disperată cu toate forţeue de care a putut dispune. Respingerea acestei contra ofensive, cu adevărat gingantic îi măreşte succesul ofensivei lui Cadorna. „Westminister Cazette“ scrie următoarele : Ofensiva italiană va avea pentru aliaţi o repercusiune femedă asupra moralului următor al evenimentelor militare, după cum anul trecut, fără intervenţia Italiei, ofensiva de la Verdun ar fi putut să asigure victoria Germanilor. Chiar dacă sforţarea italienilor n’ar fi dat rezultatele victoroase, pe care lumea ie admiră şi totuşi simpla intervenţie a ftaicei ar fi determinat o situaţie railflara disperată pentru duşmani. Poziţile cucerite de italieni coastitussc cea mai formidabilă apărare care să se poată întocmi. Bravura trupelor lui Cadorna au sfărâmat acel ui praznic zid ameninţător, care de la 1866 rămăsese ca o spadă îndreptată spre inima Italiei, pentru ai aminti în fiece clipă că Germanii nu renunţaseră la speranţa de a face din Italia o ţară de cucerire. Ziarele americane, vorbind de operaţiile pe la frontul Italian şi în Adriatic, îndeamnă Statete Unite să imiteze Italia in sistemul apărărei coastelor. Amiralul francez Da Gouy spune că serviciile aduse de marina italiană cauzei Aliaţilor sunt aduse mai ales cauzei sfinte a omenirii. Corespondentul ataşat la Cartierul General austriac scrie In „Koeinsche Zeitung* că armata italiană s’a luptat In această a 10-îea bătălie pe care a combătut-o pe Isaiezo, cu o bravură şi cu o tenacitate de atac, faţă de care chiar duşmanul nu poate să şi ascundă admiraţia. Pentru armata italiană, aceştoi 2 ani din urmă au făcut o perioadă de o desvorsare enormă şi de o încordare uriaşă de forţă, cum nu s’a văzut nici o data până acum, in nici o armată a vreunei mari puteri. (A. T. I.) {®naai«*t CtikM No. 293 din 2 Iunie 1917 ora il FRONTUL ROMÂN.— Activitate de artilerie şi focuri de armă In diferite sectoare ale frontului. Artileria iarafeă a bombardat mai cu seamă regiunea asîetor O.ținearca, Nămoloc5R_şi Crăsgeni. Artileria rusă a întreţinut focul asupra franşeelor inamice din reg unea pădure! Corleanca, Mexineni fi Latinul. Pe Dunăre linkte, Fvftntiîî aliaţii«? sasiei. FRONTUL OCCIDENTAL — Trupele engleze au dat ori sesră «tacuri viguroase pe ambele maluri *!e canalului Ypres- Comînea, precum şi la Sud Est de Massines. Rezistenţa foamîcnluî a fost curând sfarmata, iar trupeie esîgleze, au reuşit a cuceri foste obiectivele prevăzute, capturând peste 150 prizoneri, un obuzier şi 7 mitarlîere. Ca rezultat al opersţiuniior şi al presiune constatate, dela 25 Mai pănă a*?Azi, trupeie engleze au ocupat, tranşeele germane de la râul Lys până k râul Warnare şi su înaintat pa un front d circa II kîm. dela râul Wrnare până le Kiemzlliebeke, cu 500—1000 metri în adâncime. In noaptea trecută englezi au dat un aaj victorios la Nord de Lens la care Sil făcut un număr de prizoneri, iar mulţi germani au fost omorâţi la luptă corp la corp. Pe frontul trupelor franceze ziua a fost relativ liniştită în afară de sectorul Harteblse-Crome unde cele două artiferi au continuat a fi active. | Marele Cartier Garei ROMANIA I GREFIERUL TRIB. JOB. DOROHOIU ISTICT D lobserghe I. M. Cojocaru domiciliat în Comuna Săveni Judeţul Dohoroiu prin petiţia îareg. laNo. 463, 17% intentat acţiuni de divorţ contra solţiei sale Aglaia Cojocariu destabilistă, în Comuna Săveni Judeţul Dohoroi, pentru cauze determinate şi anume : insulta grave, părăsirea domiciliului conjugal şi abandonarea sopiilor. Reclamantul arată prin petiţiuna că din căsătoria suaţia sa a rezultat doi sopii şi anume: Maria vn etate da un au şi jamâiata şi Elena gu etate de 6 luni, iar ca avers pârâta posedă o false premătit rural în Sâveni la Stanca veche sau ua heetgre 43 arii mam și vite și diferite lucruri de gospodine. Termer, de înfățișare sa fisat la 22 Iunie 1917. Grefier, D. Popescu. No. 8383 - 1917 Mai. 20. C1NM ŞTIM Reg pe cine ştie ceva despre tinitul Ionescu Neculae refugiat din Bucureşti. Să-mi comunice pe adresa Sitim Pavnescu Spitalul Triaj,— Iaşi * One ştia unde sa afli D-na Boboce- SICU şi fica sa din Bucureşti str. Muzitor No. 28 si comunice D-lui M. Rădulescu str Arcului No. 45 Iaşi. # Elevul Coafanţiu Dumitrescu-Militari este ciutit de Dna Iordanescu str. Stejar No. 37 Iaşi pentru si da o scrisoare. * Cine ştie de D nul Niculae Pârvulescu fost secretar al Consiliului Judeţean Râmnicul S-rst, sau de soţia sale, e rugat să comunice pe adresa Theodor Anghelascu Strada Tâtăraşi No. 22 Iaşi * Cine ştie de miliţianul loan Nicolau din Reg. 89 Inc. propriatarul magazinului „la Brion“ din R. Vâlcea, e rugat a-i comunica adresa la D I Arghiropol din str. Vasiie Conta 32 Issî. * Rog cine ştie da familia I. M. Covu refugiţi din Corabia este rugat a comunicat lui D. Georgescu Maşinist Tipografia Deda Iaşi. One ştie unde se află soldatul Zâne N. Teodor de la Subzistenţi gara Obor Cine stie ceva despre soţia mea Nedelia Gh. Manea din Comuna Engiezu jud. Constanta rog să-mi răspundă la adresa: Soldatului Gh. Manea Reg. 74 comp. 7 la Spitalul Liceul- Internat No. 267.« Vestesc pe părinţii şi copii mai că reîrmorcâfidu-mâ dn Rusia mă aflu la spitalul Liceul-Internat No. 267 Soldatuî Anastasa Gh. zistCrţu Reg. 74 Inf. Vărsat la ŞantieruL Naim!. * One ştîe despre fratele meu Caporal Boţi Ion (zis şi Duţi) din Regimentul 8 o, trimii dela Pertea Sedentară la Cersul de Instrude, rog din suflet a se răspundă pg adresa D-lui N. Lausteanu, Brigada de S'guranţă, laşi. «»ssssfa Rf*a cu cterîe se oferă ^®UI® preţuri avantajoase. Protopopesc«? I. C Biriianu 158. Şip sau prepara» ^'G tor serios având cel puţin 7 ciate, pentru prepararea unui elev de clasic 4 ficia'ă. A se adresa Dîaî Stefan Bonachî Moşia Si!ştea (Jid. Suceavai prinOara Lîîeni, 1-3 btsefi dreasă primă culegre caura fi mare,^ se adresa str. Toma Cizma 17. 1—3 Qa itS 0 tostitutoare serioasă cu Vk. „0§când psrf.icî tranşez» esjgiszas, germana s pfeno pentru instrucţiunea şi educiiţiunea a două D-re de *3 şi 16 ani. — A se adresa D-lui Sie- Bonashi Moşica Siliştea (jud. Suceava) prin Gara Litena 1—3 Lemnicas traver. _ ________ se de stejar retuşate, și orige lema ls «stupără la Atelierele Automobilelor Sanitire „Regina Maria« Str. Socola No. 137, la Fabrica Ţesătoriei. 2—1 Familie onorabilă S? SS pensiune unei Doamne sau D-soare nerefugiată, străină chiar doritoare să dea ajutor, eventual leafă. D-na Constantinescu stradela Semn® a lui No. 6 prin Sf. Andid.