Mişcarea, august 1917 (Anul 11, nr. 171-196)
1917-08-01 / nr. 171
ANUL XI No. 171 ZMK MTOMLIAML COTMifl mumm. tBB^SBK!SmsmmSSBffmS^18SBi^^Ea fei feia! mir« ball« m »’s tat p« frontul rosa!» d® 1$ ls«eputul t&mpmki tt desfășoară acum pa Pufas, unde mm dfvlsi «aaifmaat, distra a#r« 9 garmada, dau atacuri fa amte compui!» d«| patru zile si patru nopți. Toate aceste atacuri asta afarmat fa !«t* Imfilor noastre aparate, cu vitfji® dt trap«!® tsiao romfa* cari ftaa menţinut poiîţflle aproape p®sîe tot. AîaSMrfl® sosiimâ si î® regîu* ■ea dintre «alea Dsftsad si a Pufnii, aud« trap« romfas au redamî cu bravssri, Iar prlatr’afl sontr’sfac au falast fabrica d® sfidări®. OperațiuMIe tatraprioM d ais8tro*garmafii pe firostai romli s*au lovit «is 0 rmkîentâ cir® l«*a eraiss! pSfrtad «xtramrdlisrc §1 ear® It pwresttst« lidărskia planurilor arşița. Pe frontul occiden ta! Eiglisîî m rmîîmi progreu Ii Falita Ypres, iar FraocisH an progresat la nord d# St. Quectkitanealli aarată el ai ajnnt la gara St. Tofmiso Pe cdelalte fronturi dd o oparaftuaa împ.rf®aftt. urisiri maghiare la sfârşit în Parlament»! din Pesta gaveras! maghiar a fost leusit să «o «xpuse asupra politicei laie viitoare faţă de naţionalităţi. Esterházy fi ministrul de «alte Apponnyi m «das elogii bravurei şi lealităţii »■ei majorităţi din populaţiile d» braba nemaghiarä care a» salvat pus să asum situaţia militară a mo■nrfaieî, dar a adăugat că, orice răsplată ar merita aceste virtuţi cetăţeneşti, ea nu trebue să altereze caracterul naţional maghiar al Statuii şi aici primat®! naţional şi politic al naţiunii maghiare. Ia acelai timp, fiind-că acele elemente din populaţiile regatului s’au dovedit »pervertite* printr’o educaţie naţională neconformă c® «copurile maghiare, va trebui ca pe viitor Statul să aibă sub o mai strictă supraveghiere viaţa partitu- tară şi instituţiile distincte ale fiecărei naţionalităţi, pentru ca o ase« menea .pervertire'* iaţi®naîista şi separatistă să ui mai fie cu puâî»ţâ. Evident că agenţii maghiari din Parlament, ca şi unele ■ dejecţiuni sordide sie naţionalităţilor—de tipul Mangra—au aplautatt sgomo tos aceste declaraţiuni ale guvernului şi au consfiinţit a«î fe! cu at tripare noua tentativă de asasinat naţional care se va comite assspra neoprofitelor populafiuni maghiare de sssb coroana Sfântului Ştefan. Prin urmare, Ungarii, siguri să prăşile lor actuale nu le vor mai putea fi smulse, şi încurajaţi de trecătoarele succese pe care le-au putta obţine prin complicitatea galva»fzat®ar.e a seraților, au ajuns să iacă mărturisiri depline la privinţa regimului, ea ar avea să îa* «eapă ia Europa „nonă", iasă vechile nedreptâți m fi să fie sonss* erate prin pacea „girman®•maghiară®. I biae eă « asemetea mărfuri* sire s’a pronis. piatra m aki m »siv și Miri m tomştife să sa mai puată face ape! la vtgal unor si«* luaţii tarban, latrefiaMte ta oare«*r® »eştişugat garanţii maghiares«»tns aspira tu faţa ««»ştiinţei uaiveriale aesesitatea tsaservării Statului aaguregi. T«ate aiacisaile staaate ta trata $! cu multa chd- Miali de câtre maghiari psatra a Mtă«i «pili» pabîie® mrcpsmi aktpra «arastersdti.tiraide și agre- Ur ai st*pâ»irii î®r la kteri®r®í ^«»arhiei, s® şrâbuşes® *tt*re! dk'te-’a dată prin itslaraţiile gtvernului din Pecia. Violarea frustantă a drefiului •iMntntair al populaţiilor de & âis* pâ»e de dausole, le a aves liber* t®a palitisă, libertatea presaii |.! p om îfs^ ligiossi, d® a fî creatoare de «thtură originală, de a trăi d®pi îidemnuriie caracterului l«r aasional, această violare brutală și perfidă, este deci proclamată sistem de guvernământ, rezultat al sipremri «rise prin tare trete civilizaţia a®» tsaîfi... Temniţele vor mai largi, înaturile iaţîonalităţilor mai strânse, jugul maghiar mai greu—acestea sunt mărturisirile de viitor ale oligarhiei maghiare de la Pesta. Umanitariştii sa le însemne şi să le mediteze, când ar fi ispitiţi să mai asculte egloge despre „libertate® maghiară* și să «rează că conservarea Austro-Ungarid este o necesitate pentru Europa centraîă. Noi Românii eu afism di» acest« mărturisiri »mie nou. Dar ne ia* tărim vechile noastre convingeri și I hotărârea noastră de luptă. Prall îsfrâoprilor 5mmî fctfrângni muli »ssa® dureroaos #9 câi Bceh p» cari Îs provoacă pniersa fasnulm gi atCHjigui baiomtii. Sunt Intrăngwil* momit o ari tompUmă f» balmstfa raabomlm. Bt affiftre de in frängmak resimțit ink’s mămrâ foarte Imga acoea armata twtâonă pars oneroasă tn dosul frontiUm §i care ssta diplomafia germană, ale cârti t$»~ cur vor am» « influentă aiU â@ hotârâtoare asupra mniintuM final al răsboiului. I* asemenea condifitmi acsia fapta!, remUatul este aproape eviâmt ori cari m fi pretinsele enaceste până acum, datorite nu atît forjei armatei, cfi diferitelor motive de ordin politic, provocare a@ intrig® si viclenim diplomaike Untom. Ultim®! «pe indurat m uneltirile pmfe’a obţinere® unui pdoi separata cu fcimin, m da eimirs germmHlor lo*«®sr* ce gratie. Marea §i putmtica Bmk reatșteptată ain penfwm provoeat& de agenții germeni e®inri-Htu cm mai mmpim înfrângere, pe euere amfore SsrmmH » vor rmemți-o in mr&nâ, Dt mtfâ nici preta gsrmemă m «smnea .%s$es @§@o, eme cmshtm ewpe mm§i părerea ei p » mat* nsstiHnți. Astfel Miartel aUtffiteCM Tages-Mm faag* amrU: ^pacifiștii n^k-r *m fmi păcăliți i&abinerea, nene fasă «a petre riss go prestigiul imperiului german, par« a /oá comprmsio eo «nit ettmesgogi m vedenii strâmte, Dorința de pase nu km etA fit»« mmt ahsemmeio« de sM &$oamdfgtri dureroase. Pe es alte parts ,Torvasrta* roșu* ****** Kormoke și Tmtsehmk* reprecintă o mare dmilmto psnim faji cd cari tn Germania «« mdăeduM « pst» a«f®rmd» eu Buda, Afa frfad, alături Sa putregaiul farmm gi mpuUnja huJgttrO, dmmmnia W »* mudâns si doHmieie ei de smerire. ^ * !©!i»Miii la msm p®al® gâvoUSfll^Mirl a pfieatr’e grdu tma® sa ■«•I« MraiMr«. Sfi wnati ®i %m feri. a» m fa Im lipüti! rn ansi« m'm avan m geta m&vmmmsî ta aR« af®râ dl« ^t«r®€is8® Up isttlieiua Sluap @1 mMm'm Ba«tfid ca s 'Vratr&saffcartai m urmiflraa tist^. Iar ■pte^nieS’, tefrod»««®® #te sira a tansirul, ordisiu! ca fiafl i^lSiStârli sâ m fat®ar«fi m trappt© ier, saprfraarea tefresssiirlista3 isa arsaatâ, ia^tirâsraa SlerslRaa am si lespt« ® &mm ©r^ti ci r&veSup« va stabil TOiaa er^te® «â«s®@cr®tăcâ fa msm&aa cér®ia ® dus râsboici tepoariva absaiutisn»@i©9 pralsac. WOT! " Idealul... trecutului Ah fost apirite enisalaet», cici au socotit întreaga noastră civilizașie modernă, cu care ne fămn, cu mult inferioarS celei vechi, civlfisatiei greco-latine. Cinai am aceste spirite entaaiast* Din trecut a fost Schitgul care vedea In Atena idealul culturii omenefti. Judacând după barbaria unora din popoarele ca ia socoteau „civiliiaîe", pareea câ ideea lui Sclaiegel nu « un viu poetic ! Mai aiaa chipul cum romanii însileau a ae purta ca popoarele supuse, poate servi drept modal de civilizată concepție omenească. Una din laudele cele mai inimoase pe care Gletto le aduce lui Marcelus, învingitorul de la Siracusa, este că fel n'a luat ca la Învinşi toate bogăţiile artistice beându-le fi lor din tezaurul strălucit. Ce concepţia cavalerească ! Şi efit de daosebiti de unde atitudini vandalice din ţimţpul nostru faţă de fruntuae{iie artistice ai« ca- wdraleior distruse I Un alt scriitor JToNHb. cred« ci una din «eie Kx«i lasdabile virtuţi ne romanilor ar fi I acea da a lăsa popoarelor Învinse tablourile fi statuele. Ele sunt bucăţi prea strans legate cu suîletul unui popor, pentru ca ziuuigerea tot sa nu consume cea mai tristă din« «* barbarii, cea mai regretabilă dintr« anusurile de putere ale Imăaipiitoarelor şi vremalniceior »puteri* 1 Şi atunci ipoteza câ gracii $1 romanii erau mai civilizaţi decât uneia din popoarele modeme, nu par« ca un vis poetic, ca o concept!una efică dia un entuziasm de erudit. Unde sunt timpurii, când un Polibiu so«»tea ca un sacrilegiu distragaraa ori smulgerea tezaurelor artistice de cetatitor induse, ori Încercuite! Unde « Msrceius cavalerul care era silit a lua da la SUactucni bueassalk artistice ! PaltS®EÍffi3 grave turburări lit Austria - Arbeiterseitung“, orgamutl apei»h0iar mairiaci, mmnfd pă Lama irecwiâ a« avut too mari tulburări tn orm§tsl mimtr Wikkvrmls. Sofiiie muncitorilor da la mimis §i Mâinile de /or de acolo mt baricadai ■mbrăriis ce duc la mim ei vrut să-§i lam Mrhajei $â meargă la Uter*. Fement nu primiaevâ aâptăvăm Măsuță îecAi Sâmbătă după ammaă pulime alimente. Aglomerația §re§im mereu §i mulțimea ți-a hiat drumul spre hală, unda a spurt up fa fi a luat slimenU. A remit la fa$@ lomlui & companie de soldați ears a tras asupra mulțimii sdhva mim omorând mai multe p&rsmm §i rétemé gmv w§-9 sms. MUU) 1 SIMM MONM motivul mwÂm_m ktimm -UI NTEEZIEW CU PROFESORUL EI- AIT01ESQU - ¥s fftuastor a! Isi „IsfoM NylisSai* I *v«i o ®o*vorMr* et fr«f«sorul Astonaei«», ®&te si*fe ®xprii*âî; Isiwaria ti as® pîil^si al ®x$aaă prol»!«» romaata&a»a ti UM ate* opinii jmbites fmJisafcs m eea iapdsaS, In fata «Imst proliaasa nmaae&Ma a foiri Begsaosssuti. •ri «xpenE fals. A ««itmnrt, las asflasi %im% «& is Eosm&ala a dlinsit totdeasaa »ssp®e6 si ninatatin genfafs Stadia si ssltera' si., Mă îatrebaţi, m m & infarat Românim in răsboiul mondial ? Treble înainte de toata s& ştiţi sa Ro» mânia an m obligată — sua n’a b*bţiant de nnii d« a merge dm războia alături de Paterii® Centrale. Alia»ţa noastră m afişate pateri era de »»tură pur defensivă şi eddiţios&iâ de prezaaţa Italiei S*tr’â»#&. Aabele elemeate dispărând, alianţa noastră ea pnterde sajgfcrale a îfeâefcat asia eine, nastd a’a rennaat d® Roasânia invitația ?paterilor «eirale de a intra ia r&sboiu falăuri de ele, Germaia a latele» eea I diutsim «& sa se poate pretind© popora I Îmi Româ«|«aormitansa de ordia moral |§aa mal exsafc sie issoratitates de a ridica armele împotriva Fm|ii și Italiei. Ni a’ai fi aenit că relegăm singuri legitimitatea şi rostul existenţei noastre. Poporul Rossio eeters mum neolatin, latinitatea noastră, pârghia de r®8i*te®ţ& a aeamslni Kontra, a râmat sa o iaealfil la'mijlocul marelui oseaa slav. Toată mis|«are de redeştaptare naţională a noastră i s’a făcut g® acest temei al l&tiaitâţei noastre, iar carenţa! liberator ne-a vasit la timp din Franţa. Toată civilizaţia noastră tâa&rl a fost făurită eub influeaţa franceaâ. Mil nostra de a gândi, I de a simţi şi eâte odată «Mar de a greşi, ' este croit dtspă modei«! francez. Ar fi însemnat d®ei, să ai aa esară a asig® lapffltriva propriului nostru Mafiot sâ imitam spre spre pildă aiAeiosul oxesapl» ai JBulgarilor «ari c’au năpastit Îispotîiva iaşii şi intereselor slave rsaegâidH'Şi propriu! lor saflet slavizat. Post« fi după asii praştie aşa seve, iasă trasos şi legi* au poate fi, latre vă* priestisisea B-tale, că am fi putut râmări mttri. Fireşte că dia pusstul ds vedere egoist aceasta ar fi foat posibil. Fimre dia noi, şi ţar», şi-ar fi păstrat bogăţiile, rea poate şi le-am fi' mărit. S’a găsit şi la adiuşii cari a'&n patai privi problema decâte prin prisma intereselor lor personale şi a neatitudinei prezentei»« Dar un neam mai ar® şi alte datorii, mai inanse către restul şi menirea existenţei «ale, Bis le milioane cât numără ei, numai opt Milioane tr&eas in Statal Romă®; patru milioana trasss la Austro-Ungaria, Transilvania este leaganul neasaului nostru. Aceste patra milioane de conaţionali ai noştri dss o viaţa gras, iar cei dia Ungaria în special, peste 3 jtm milioane dac na trai chinuit.:Mă explic: In rogatsi sigur dia 21 de milioane da lo suitori nasâai opt milioane şi o slabă frastisae cant ugari, după meşteşagitele statistici ungureşti. Bar chiar după aceste statistici, Ungarii sânt in usao« risate la propriu! lor stat; majoritatea pop«'«ţiei o soastitse Croaţii, Romaii, Sârbi, Sievaeii, Germanii şi RusniU Ungurii profită de faptul &ă tiemis din?actete naţionîditâii în parte, aunt I® minoritste fa|â de ei, speculează cu dibăcie micile Euimoz'tăţi d’înîre eie pentru a le domina, nu numai anit, pentru a le sinana, pentru a le amărî tracul, încer-i dud să ie desna|ionaiizeze. Froiestul, dad «aergic, dnd desnădgjduit, al acestor popoare a răsunat adeseori în liniştea bâpînei Europe, dar diplomaţia pe de o parte iar baioneta jandarmului ungur pe de alta a reuşit să le sufoace ?. glassl. Kamai Robinii au avut pină acum trei revoluţiu îi, 1780, la 1848 şi era latentă dar totuşi neobosită de la 1866 lacea. Dar să ne servim de o comparaţie. Finlanda trece drept una din victimile vechiului regim, ţarist. Ei bine, vă afirm că această ţară este un paradis faţă de starea natonalităjilor din Ungaria. Dovadă ! Finlanda sub regimul autocrat rus areuuşit să sunbă 160 gimnazii în limba poporului. Cit® credeţi că sul cele 3% de Romiai ? Bonă şi înmâiate. ' Da şi jum&Me, căci erau patru, dar ^Ungurii sa izbutit la ultimii ani să ma i ghiănzeze cu forţa ©«ârşuite superioare ale celui de al treilea şi complect pe cel de al patrulea. In zadar a intervenit poporul român să-i lase a’şi crea altele din propria lui pwngă, a fost peste putinţă. Din şcoalele populara, ţinute de poporul romín prin contribuţiile lui separate de birurile către stat (din care se întreţin mimai şcoală de limba maghiară) numai In ultimii trei ani , dinaintea răsboiului s’au închis 450. Alt exemplu: D-ta efti gasefar; desigur că dacă ai susţin?, că este logic, ci este pedagogic, că este uman, ca copii suedezi să înveţe In limba suedeză, cei ruşi In limba rusă, cei chinezi In cea chineză, ai puie® incasa pentru acest lucru citeva săptămîni sau chiar luni de Închisoare. Gazetarii şi oameni politici Romîni din Ungaria au Încasat în ultimii 40 de ani de dominaţie maghiară nu mai puţin decit 187 ani d in temniţă. Auzi D mea, 187 de ani! Aşi vrea si văd şi să aud în faţa mea pe ungurul care şi-ar permite să spună că acesta nu este adevărul pur. Alt exemplu: Poporul Finlandez îşi are Landiagul lui In car se vorbeşte în limba poporului. G&fi reprezentanţi credeţi că au cel® peste 3 milioane de Romi ? Oifii şi aceştia scoşi la alegeri cu sluge şi morţi. Ciţî deputaţi credeţi că au U.guni cari însumează numai clubul populaţiei ol mmc ? Gffeoa osus. Ge vorbit in altă limbă nici pomeneală , numai,să hidrăsnească un deputat romii să spună un cuvînt în limba romina şi va fi pari simplu bătut căci şi băi a consume unul din mijloacele de conv nge e cin paşnicile mijioce pari,metire ungre. Pentru nimicul tie a puta pîţngici ca tricolorul roşu, gaben şi albastru, care culori constituesc o parte integranta din fru- I moşul nostru Costum in tonal, flări şi fete au fost bătuţi de jandarmi ba chiar trimişi Înaintea justiţiei, — ca agitatori împotriva idaii de stat maghiar. Acum In urmă, înaintea rasboiului, începuseră a se lega de băncii®oţi chiar de biserica lor naţională, iar cind toate popoarele strigă şi mor penau libertate. Ministrul Apponi spure că rostul imrărei lui in actual ii Minister este de a continuamaghiarizarea seminarelor, de preoţi romineşti. Lumea avea dată Siberii. Pe cind Turcii oprimau popoarele uzînd de dalide de drept comun, răpind creştinilor copii, femeii, avutul păsa ce aduce naţiei alinrea desperare, Ungurii ie servă de arme moderne , utilizează metode moderne, legea şi autoritatea statului, comit delicte de drept public, pentru a răpi naţionalităţii or limba, religia, sufletul lor. (Va urma) IM imai zmu ssiietriSR acțiolal sl prataitam «a sâ p^astiria stijg©«©tix^ftâ purtavm- 8®ra«anSt©r tata n-a prlxefâS%rsl rsmial. L-s wins^rf niBt 18,000 y am fofflim ®iai*f'«tați miimii fara tarasâi.âmc»asaâioraâ da la ©«riaa ta wyt &m «lâxâtaaa lagirein ^rixâiwiăiiilar r «Mălini din tarnaaiii Isiiâ ipetal stm& iwl&riz&tfai, CBupa avuta daia jpvtaauiarR frai»«®zi j&i&a cari s’au tisfeii fsi Pra^tai purtarea sărmanilor • fsi da garS- so£âl®irii pa^ri asta S’a intmrvaalta* piffisa t©«ta mljl«a«^ta si se trimina gurlxmiiarilor Belgai-i állmon**» chiar dia Span£@tunda uxjsortul garodusalui allwi®otara mt® eprit. ^ Bând In privira adminislmlia comunală ■« distribuit lit Mursul 'im,ai, & cantitate de 5000 kgf. taină. Itmicerile pentm talpă xo:. Urmă la mm»iul eimimmnAiv ui Btmarm-