Mişcarea, august 1917 (Anul 11, nr. 171-196)
1917-08-02 / nr. 172
ANUL XI No. 172 Mw MiiiTTTiTnitiirwawww ^«Mlhtcffes $giRdî * VtaBMr». d tBu*wsmieaBmr:’’Amta?aK A..’a.gaâ£.. i^SBP$!&. ZMf! NffTîOMLLfKML A jlflt MMM8w 5SJBOi'rt fűi kjte y l . 1. i 4 - h' gjujfgjţv;- e A,* C £Â- .. f XV«* Mfe f$ tap£$*i ®&& tentei f'®S^ήa £î.»s®l :^M3*q£fe»si3 : ii iet*» IrsBtul ronSw continuă ca o intensitate eres* «i*da. M&rm bătăii# al® la' seid da .Mârltești, nade talmicul face unt «fort formidabil, aoaftaai «3« © fivtfsucflft flrft ■ itatnaa. Ua regi«a*tru* car» a dat aa conteaatas a capturii peste 400 prizonieri. latre Nistru si Moldova l’su respins toate atacurile inamice, iar la văile SlăaSciului şi QIimeului irupţie noastre alătud de cele ruse contraatacând a pus pi fugă inamica lia dezordini şi am capturat peste 000 pflsonîeri. In ofensiva rusă dia regiunea Mâxîneni stau test 420 prizonicfi, 13 ofiţeri, 4 tufuri fi 9 mitraliere. P® frontul occidefttal francul i au progfssst I* est de Fayet. Nuasârul prizonierilor capturaţi da englezi îa operaţiunile de pe Ypres este de 454 şi 6 tunuri. Pe frotfui'’®ri«*tsl activitatea de artileria a crescut In regiunea Jbrucz. Pe eelsMte fronturi nici o acțiune importanta. lieiWiiffi Husidrației» Exasperat* înverșunare a atacurilor germane pe frontul ruso-româ» este cea mai bună dovadă a desa- Măgîrii dureroase «are a cuprins ««rcarile conducătoare germana In urma refuzului hotărât al guvernu- Hului provizor «ie a trata o pace separată.» concepția lor îngustă despre primatul rasei germane, cu miopia l®r iremediabila în privirea mişcărilor sufleteşti ale altor popoare, germanii cred că a sosit momentul pentru o noua Straffempedion împotriva revelaliei ruseşti, care trebuie anihilată şi din punct de vedere politic şi din punct de vederemilitar, pentru a asigura triumful despotismului Kaiserian şi militarist. Au vrut sa terorizeze pentru a dicta — dar rezultatul s’a precizat intr’un sens cu totul protivnic. Brutala lovitură teutonă a fost ca o sfârticare de biciu, care excită şi ridică la luptă," şi nu a isbutit să înăbuşe conştiinţa datoriei şi misiunii Rusiei revoluţionar®. Sub efectul acestei lovituri forţele «e ordine s’au adunat laolaltă şi reacţiunea lor a fost cu atât mai puternica cu cât mai violenta a fost schimbarea de atitudine a imperiului german. Guvernul provizor s’a refăcut cu elemente care sa reprezinte mai bine ideia de Stat şi să aibă o concepţie mai adecenată împrejurărilor despre rolul suveranităţii • propaganda germana, ascunsă sub formulele atrăgătoare ale unui umanitarism şi unui pacifism de faţadă, a fost înăbuşită cu mijloace energice şi dezorganizarea produsă de dânsa atât In viaţa interioara a ţarii cât şi pe fronturi a fost remediata printr’o represiune eficace; scopurile de război ale marii Republici au fost din nou precizate în acord cu Aliaţii care luptă pentru cauza cea dreaptă, astfel Incât a«nde era un hao* din care *»mţii sperau să se Inchiega o mântuitoare pace separată pentru ei, se Haiţi acum o putere da lupta statornică şi hotărâtă, car® repeta osâ*da asupra imperialismului Xaisarian şi ss vădeşte gata să • execute, «u toate jertfe!*, paste toate suferinţei». Imposibilitatea »serală ca • reve- l«ţie democratică şi libertar* să s® pană în serviciul tsaui despotism strai», a încetat «ie a mai araenints * iumea civilizată. Batalioanele ruse «are păşesc ia »eu» lor luptă arată lumii că Rusia a obţinut • mare victorie asupra sa însăşi, punând mai presus de o momentană libertate absolută datoria fatâ de emţie şi de viitorfil patria. Nu putem preveda amănuntele desfăşurării acestei noui lupte—şi nici nu e nevoie să le profetizam — fiindcă un lucru este de pe acum câştigat şi sigur : voinţa de a lupta până la capăt, în Rusia revoluționară redeșteptată. NOTE ■BBiOH «HB Calvarul nostru Pe cârd „Gaxeîa Bucureştilor" — cea mal tatcrsîantâ publicaţie din museul ce l vom crsifi după războia în cinstea celor m*i îm* pudici truditori —anunţă că viaţa sărmanei capitale a ţârei e normală, pe când anunţuri d* cinema şi de teatru cu trupe sersnaco* române dau nasta să acolo se petrece — ca ruşina peste dureri, veşti mai pline da cratare pentru ci sunt imprimate de coloarea adavărului şi corespund logicii lucrurilor, ne adus la cunoştinţă iadul vieţei de acolo. Acolo e tifos, a holeră, ablo, la Bucureşti şi în Muntenia se moare de foame, se pierd trupuri si suîiete tinere da fepsa da hrăni. A.*!o cunosc mizeriile morale prin care trece Belgia şi mizerul« f/sice prin care trese .Serbia, In oraşul veseliei e moarte» lasa acas*. Şi ochii Instate de-a se închid« I pentru totdeauna înoată în. lacrimi. Ei răii pe Bulgari, pe Germani şi Unguri răsfăţându-sfi îa casele bogate in vitele româneşti, în iocânuriie elegante, unde alături cu destulă frivolitate era şi destul bun gust, destulă fineţă latină! Sunt fonnîci cari cântă la grădinele Ateneului ; sânt trupe care joacă, sunt distracţii“... Ce komi, ce prefăcătorii! Jaba e întinsă pe tot ogorul acela plin de viaţă şi de lumină; şi peste peisajele lui Grigorescu s’a Întina linţoliul morfei; şi mai iste decât doina doiniţi de Alecstidri, se sud vieţuie mamelor ce-i plâng copii periiori de îoim® ! Calvarul nostru e calvarul ce duce la Nemurire. O ştim aceasta şi de. Aceea sufletele româneşti nu cunosc descurajarea ce micşorează şi nu sunt încărcate de novală părerilor ia rău! . *jPe$roni®iQ. Cei ca’fi ifân SS'SSt »5 Nu peatru prima oară se vorbeşte de „cd cari ştiu tot, cu o jumătate de zi înaintea stărelor- majoare*. Este o rasă stranie de oameni necorociţi c»ri se scoală dis de difzineaţâ şi o pornesc pe stradă î«s căutare de „ceva nou®. Primul prieten întâlnit ia colţ ds stradă şi care este întrebat asupra „situajiei* răspund« cu ziarul—ori care —pe care-1 scoate din buzunar ca să mai citească odată Äbuletinul®. La prima vedere, prietenul este om cumint», care nu spune nimic, de la el;dar priviţi la dînsul cinci minut* şi veţi fav«a tipul cel mai reprezentativ al „producflt»lui*i de ştiri“ prin „comentasii®. Căci pristenul este dintre acei ’ cari „comentează... E! nu apune că e rău, nu I spune «* e bias, dar, vezi, comunicatul "spune ca „ne am mmţinut poziţiile" şi, de i —sg poste foarte bine ca această menţinere aă ascundă ceva... Caîul cars s pleca! cu noaptea în cep de-acasă după „ceva nou“ rămâne pe I ginduri. Intr’adevăr, pasajul citat de amicul cu gazeta sre cer.? simptomatic... 'Ce p«ate fi? Ce să fie? Şi tot lungind strada ajunge in piaţa Unirei. Aci fes«atesaâ de a mai fi u® individ ; eî asie o multitudini!. T®a'e forţele obscure- als • roastelor vorbesc: într’însuî, îi trezesc facultatea de gândire, de rafiocament..., Se simte, că vibresza, că ferbe.. Are impresia că o imperioasă nevoe ii împinge, îi cere să' găsească „cheia" crimpeiului de ’rază cu pocinog. Cu îngrijorare ss uită.in ochii trecătorilor, examinează pe cei cari citesc ziarul în tihnă, pe marginea trbcioanului, tr*. gînd din ţigare... Corn zăreşte o cunoştinţă pune săpînire pe ea, o „cucereşte* ca pe o vulgară poziţie iaaiâ cu »«alt, şi, întreabă: — Ce aici ? Hai! Cuca ţi se pare ? Nu găseşti că e CS 233.0« straniu. Ba nu gisesc de loc ! — Cum nu găseşti, nenişorule! Duamota nu vezi că nici nu zice c'am luat nici nu zice că a’am luat... prizonieri, io Mie mi-e frică... zău, mie, fiică !... Şi pleacă disperat. li e frică. De cind !,d-o tot repetă, a început să-i fie. Şi e frică de-abinelea.. Are impresia unui dezastru, ce vreţi. Şi tot rătăcind d-a colo până colo, trăgând cu urechea la grupurile de patrotoare, la cocoanele cari, cu’ glas tar, şi jumătate pe franţuzeşte îşi spun—între două comentarii, asupra pălăriei trecătoarei care nu se siicheseşte—ce crede ,un colonel francez", un „maior mscus „diplomat englez“...-- sunte că se clatină pămîntiul. La amiază, ciad soarele e sus şi încinge nemilos asfaltul pieţei,— asudat, găfiind, omul cu preocupări naţionale a făgat în capul a citeva suta de concetăţeni acea frică nebună care trecea de dimineaţă citind pasajul:., straniu,. Incit spre seară, laşul care • aproape cuprins de panică,,— atfSt de „comentate“ şi de „rectificate* au fost ştirile toată ziua de către aceia cari au tot-deavns de opus un „dar, dacă!...“ • »«•••oo.aB*8*®« In vremea aceasta, la Tecuci, la Bacău, la Piaţa, la Roman, la Botoşani, la Dorohoi, populaţia, calmă ca în vremurile bune al păcei... îşi vede de treburi. Ce admirabil exemplu de civism bine inţeles ! Drept este Insă că popuaţia aceasta provincială nu frecventează „privisigiaţi* şi nu pretinde să se bată pe burtă, cu toţi „zeii”. Dar ea râmne totuş un exemplu, mîrhria adevăratei pături populare care ends şi agkaptâ. «asar UN »Si ai 'Românilor din Find Din partea unui grup de fruntaşi ai romînilor dia Pisd prinţ im crscătoarea telegramă: „Trăim la seceta! -ni douăzeci! «3, secol al civilizefiunei şi libertăţii tut: ro? caţiuniîor. N»i roBGfnu dia Piud, dencedesfi ro*mani, am avut privilegiurile {^drepturile, noastre nationale ,de multă vreme, lucra ce »» denota prin faptul că vă?ie Pin« dului au purtat grarios»! sume ds M'-ignli.V.«hbia, răpi sh Tassaiia. Acum dud se dsdde soarta de liber« tate a teiufor'n^tiusilor, noi rssnfaii stv- WiUl de secole imemorabile îa diferitele comune dia 'Find şi Lavxvj î^rawindure asîgzi în comun«, călduros facem sipei ia nobilele şi livbizstele »entimeate patriotice ale Marilor Pateri dia Europa ev. să şti se acorde .drepturile n&fkssle şi economice sub taâUuî stat »telten, cu care româ-at-l îa geam se mnâaşte, «țwc«e »’și untiadu hoteral pfefă ia poalele The safieî» cuprinzin d si losfri masiri remini din Aspa Pot*m; numai astfel' toată sro* minim «a dia Fiad” si Z?gor poate trăi btee dia punct da vedere naţional şi etonomic. Sperăm că .drepturile noastre legitime^ vor fi Juste In considera jţiuee, noi de almintrelea vom apăra scumpul nostru pământ cu armele, vărsind stegete nostru. Teleframa este semnată da grimării din Abela, Samsria®, Babura, Perivola, Tegwiauf, Palicschi, Laşa şi de eeiegaţii Popa, Srameecu, Belibari, Nicole??, N, Nkli, Papetanuse, Datolo, Exfersoa, Ciarilava, Catho Zorocanao, MaSusip, Girta, Apacuro, Tasa, Coera di Gzroga, Mitei, Miciduna. •?. a. Toţi estaimii laşului sunt rugaţi să denunţe prin o starte postată. ComitimnU do Qar privire la ComenduWia PhiH ps toţi propristari sau chiriaşii cari au camere mai multe din cât trei amieii lor şi nu au feH deranjaţi de nimm fem in privint. MERCUR 12 AUGUST 19H wiais ii mu um HOTIVUL ISiflâlIS IN. ACTIUNI XT--.'- -........ - UH IITIEZ1EW CU PROFISORUL EMAITOIESCU. (Urmare) dreptatea Românilor si zeolorkhe tz?.ționabiftti di* Ungaria a fal re »usogeufS ăstora«* ds ».alte ori, dar Um • \«i m folos prseti®. Presa eaglezä, fransest germană și chiar es?, vfeneau a re*».no- Beat şi is Serat adesea estfieptăţile din*ni saa Oameni ea Lueger, fbetni pn «.tr »I Viatei, pânâ a msrtfc a proriiîlsî mnpotriva chipului seațdalos eram suni tratafcs naţiosaUtăţUela Uagarâ. Se sr.ir să fostul pri.at da Coroană Pranț Peirdî« sand avea aceleași seâțSmeâte și .că'no le ^esuadea. „KoM^iehe 73 ikjjj* I» zi?;-* ir.irâi'ci in, r&aboia a Booîâaiei s, gpvt* precis eă atimai !&«%pățân$rei și bruta JitS^i maghiare aa dvoreste. p.peartă de- norosire. Astaeluî împărat Carol I și primvîsău Miaiatra Austria* au spo's-o doar r s față că recunosc «am «ă fcgoa da egală iadreptitire a aaționaliîâtUoia’a fost res* petteth, dAtflgtauea* es, o vor repossta pa viitor,EPiB arat «rarajuina rc' B'c:,sfiă același iusru și pentru Uajpxl^ »a si ft aprios fos in s?.p. la schi tab Cetate! Andrascu, toţi Costi din Uagari, o spua să cedase I/ JLustiia,—eganzama ck?t-tite a națiunilor—sate o soliile, pasira Ungaiia ar fi o SUsoluție; »» ei n^e'eg u piatra idei» de ets.t Krațiosal r • colți decât.Românii ea!ți s? ra%?-ți ? A costa na’-l-» -impedfcaipe Gängern & p IvpLi ps--tr.'i lifeertetes ti unirea lor - «ă»i or se popor eftt» îs drept și dst* 'să Ju..v-9 r .'. tru libarLrîes 'și unr.e. Poporul sosiri ere dreptu! și datorii că Supt» lestra liberte!;« și întregii Casd te: Basis p».să și Tătarilor și tei bn.rUor asiatice ii bs rețmo^spe ci-..* .fă sgJvF? isdvoptsre și Ia lifr.vă deovol tavo. evte'o rusT--« psatru Edropsi'eă se ' păsteft/Mi-.t?-rei de lucruri din Ungaria ! Revoluţiile ro^âss și cre%etori?Jty yrs ' ț ; * • Iaşi din Un :'tete,, j»vla de voia» . tari Rodăni vexiți din Ungaria «sriuprim far. ral soctri ii- ;oîT---a atcv.aui ,»• - gb'-rr, arau. că Rompsii «er libertatie ! aar-fei Ecropa va avea îa «hizr isl/f* s: ; u® îossr permaiect da r&vbhiiiaxi. P»* ■ port Român cere libertatea si • mim i$ pe temeiul i^t-ti -modesta ©9 ar», m '• p«s îa conditiani âormsâs de desVoltar« ' lov:g sIrup frztor de invidiaţie te Mnept ? s.’âsâr fei.r?.q& după sum ia nesaţ a «os-I tribsij te SivVAJUs; -."-'* t-si'-teîH"âî■:-M ii'r ' vte/i.9. Cap. Vif S la situaţi» dia B'ttiz ps. î raepu'ade profetic: Revoliţîoucrii rms:: \ delu. poezie pe fiece si trec’ către pod* 'I tio reulă. 'Co;idec%r.ori sct&ali a. Rs.«® dau dovadă de atâta n’faceritAtei s; ’p; în A ds libr-raăstaa, ic cit popoare!» mă ■ cî.vq'h'iivtea pr2feaa ou naiccreder» . s te&tel S.::8 R'asia, a«-5;,zi sun ■ dat^ate uă s asoai. s-si mai h»*g credi?. Ca fed au? te-* te. Ger- ;atia se v’as; stinsa • a■ ) ea? Coteds ■ . rii'germani;nu te' e.put iMbottti pentru a intinde granit !Hasete ,â : 3 .i'ijetes kelteire. expsn Sosisîistn UrSguri au rectmoamt spre evietea lor, că ua^oaaiMțiie d?; Us găriti*f--1 i Ji3 i gUl, &\i£ ^ ti te*8fca aud «ă euat. ameninț«t? & a chti jadeiâței pentru tt&dwe de frânt.. lată &i se sta inferat; In lăsh. iu,ci:.ătari ds aliați, psatru «â ®i ‘Sei dintâi a rsstit cuvântul Uber țâței popoareior *objsg și a deaoifrabzâi.-i siuaîor, Aseaaeae» poaturafee n’&a putut si auios Shs::I?i sufletels eondueători or [Garra^n^ei ex&rem Blăiterirâte %i olig. ni ■ U gat';? ; da Turei nu «ai vorbea*, &.-.U uie«c popor de veacuri « trăit aam-ai po apja^«. rea rltor neamuri, • Suntem mâcdri eă am găsit tt u-f.etele «oastre puterea da 3osr;ti ;.iU ne«e. sară pentru «s-raa soaiuaiui £ort:a. tw Si?* ei,; Si«io CîF popor c.l Rotir-.-i;'/, im ia mila nimănui, ei «ere dreptat . Am văzut in' preriiu v.- âta-îurile punces .și obârșia — pzia sure ... ■ ri/rA a ae ocoli problema ţi & sa ocoli dreptate /■ â* Hi «a spone «â Îs soi evreii ar fi iratfeţi ca şi naţiosistităţiie iu nBgsria. Ni as mei tipussa' că iu gefiort» țjra si ţârr?nul aozfcru ■. r ^.,0 m.îa:, hqs;o ? Crr'.fc'ural mai 1 ■.?ra dsc-^t țârr.. u.. prin UngAria. Deşi jumătate din Evreii din ț«a no?.at;â sunt fs'gxri veniţi dis Ros;»şi Galaţia,.ab&& de două teei' daseai deşi ora3- nfsce plivii?,3 .twrurile, Evreii noştrii aV-n îfjat; asii odii/.â bmfcaiis-T/ți și îs ', sum spat in uasio țâri »au© a isd «.paneau Să au tjtrsBțhri politice; dsși pa cate somar.HSfă. na li ă'a pus an i’a fvi d, stăvilar, ca dovadă este că ia noi mari capitalişti țărci sunt Evrei» D.y- &ecm a venit' și vremea lor. Pe rpWe Roi/âstei de ian bogate, .voisa &â rid-'ce---* b r.VJ,.1 i i:„. î . ..i fV? oea vkhs, dar pe âigar mai i-bs:â și sâii.‘4 d? jrp r y....,ro roți Iii .„r» ri-p. . ....... ciiiî.?. .13..avii, ^iniatru o pus nn .U&t n-,.. 4...'. do onoare :n numele ţârei ds 'a du Evreilor cgfiia 3£ui'£ptăţire, Au cura* M;gnaţii şi Cotta urguri sa vorb'.iv ■..... UVaithlS Sl d .ap-C . .-^.0.lAtlu' ţi ? Citiţi ce vo. m.-8u Li puD*B.uÂtu,i lor, ți cum Ungaria este și crede că. va fem', ne anis-a extepțw k Europa dala prrnipiri iibsrtâțer p?.0 .or. La cea a.v & doua chestishe: E'i.0 adev&rat că iu iniunâ&a rsacivareaproblemelor 3001ifi0 L .V 3 i» 1 iii;. 1: \ poate e* «redea. Na treime uitat :,h ța-i noastră n’crea decât câteva docenți da eăod a foas chemată la viații . mochraa,! da c*nd & scăpat de chinul daa'srâb'Aiârii I ':.raOStl» V.'Hti ,?8.ââ SES . « . S?6i.’.. Q mahe pria curo se exprisiă uimirea de ptogreceJ© făstra da soi ie scurtul liap.! Rr-8boiul »a-a cavprin« tosis&i în opera! ref'",meipr. Refonada aa fost vob-tp, eV dat țărăabasi votul univ?rapi recret și. *gsi’,' ii s’a siai dr.t insă 24 jv:L i-: 3&20 hectare da păsaâât ec^U. j vi . 1 a--t- i ! a? g-vsoL peilées va L, ca de ande gc»ejț«ie tx-. a;.-s:':--.D.-t *« I Qo ■ se se lâtrasa mereu ia chip psjais viul ■: &V.‘:l;.'Ux8i» S..II 10^3 3» 10 'OTv. .'-iCâ^lisvjÎS i |30te'io.’C.,ii?tt Oi3î' 'UC3aO V&* iu.B0llióii?i kv.Chii^Si -• • 8tä pÖftiuU J-ÖJTßi g0TO;icÜ| JKiii&ţi in« ) i;6bä pö ßöl' CÍílK'& E8g«I*S;..Öi g8riJäSlH> ■ Dar sșa sb.ar dasă ar fi, o.sre Ungurii ia 1886 erau mai civilizați dofrfitia- • afa?ian ii de a pretinde jumătate dia Au- •' alarm ? ©xre Gennasii v$ehi erau mai CUUCiu R@|Si. ' $1 PRiZONIEMI Soc tatea aalonica deCruce fioskr, R'te'-'V ■:-» & tesasnUh si a jr-rimu di« • feri» i hitei?:? Kr. j v j p zr.;? -Bn■ n 'v. a I/’Icte i . »tettei te Lte.,!, si. meets -te cb ‘e de 1 b;-.s’-ite-i::-, '■ s‘‘\<s fa 31 Md a c. Cps ": ' Roşie a tetei;:: ívcví d« tetembe al 35 OVO trke» rttete In G-’-m-r 'a fi Auí?w-U-. g’.ria, j 808 ki effi'g« te -i« 1.338 în Turc;;/, ;-.-e« : etette si nsti 604 dviii rateruî'ti I« Gex|m "ia. In h'-ci; 1 lisap Csue«» Rc-tie a , teteteVite ■ i sr '■■■/■■ tue a:- ;tef.:® ; 3405 . o îi și 2158 de . a iți ; - Gracia' Rte.ji® ss primit 9405 ceruri de - te;,,..-.tei.. .■. .; i? ;. B -. »- . .-te-.; te le:; româmia B*.'fi;»riate, la stete« a p». •tut dx 2067 reapvii»i. F. îa 31 M Ci as Rvs'.e a-’fi:ut 51 2-09 I.J.-E, din c.te« 48,012 p-iva;;- p.*. zo; -ai mm á la % lep 751 pea» Pa k.*HA som-tei iteite a-:ái îa etrkb.Sísle 4676 gqairu pti»eniieMi.«uaauci îa noi- si 2.76 tea iv i s.'ră'a. ia . .. U i p ă ost-i c.3 stete, sj. ■ ta'Cs?.. £. ..- ii., -e 2 999 ;.o'-:.-ta in vs* loss.e c'.i 38 528 iei, 611 coL ie de luá* bî’iflmie;îe îte m.cvite vs 7,143 hd, SI& & vi.. — de :........ ..- -. ..— i— a: dei 63 858 -es. . te '£ is î '& te;... H ioc. dM cauza greutăților pe“' care fe te-* tăiaipiaâ Orcccs Rcs^e, de-, see®« g ia... terve-..;tă farms-;;'e ccmifcie ti.s tjzi ten;..© ii ţării® »• iiste si aeu-\r® care «tc'fvz.i i. ir'ua mb'ii analog. Statul nostru se fiehivaf spune si :'v&tru sjutcrs-sc tcior sr-ri na pot U s-játszi de' Israilirie lor. Toată aîtearift sepeae este Oca trip* g: ă la Beraa. unde .»’a creat us b're» *• b disecția d-lui co&tra*sparri isirs- Ci-. - ky, repr«zeniaaiul Csacsi Rossi re£Xiáüs. Crai; n R g mai !u^t Isițistiv^ st»i bilk.-'-î t-Bei eo;.e-spoi.-dm?e -Inlre krUcrini Eb« al p.S te, fi -.tel r'C te Ss, ■ pri::I bisteci inkrn ^ioaal s! păcsi din Bins.*.. FIB la 31 Mai Pm ütm-'c 1530 t?. legt^mo !n t?títfíri&í -0 'up'/, !a case sag