Mişcarea, august 1917 (Anul 11, nr. 171-196)

1917-08-02 / nr. 172

ANUL XI No. 172 Mw MiiiTTTiTniti­irwawww ^«Mlhtcffes $g­iRdî *­ VtaBM­r». d tBu*wsmieaBmr:’’Amta?aK A..’a.gaâ£.. i^SBP$!&. ZMf! NffTîOML­LfKML A jlflt MMM8w 5SJBOi'rt fűi kjte y l . 1. i 4 - h' gjujfgjţv;- e A,* C £Â- .. f XV«* Mfe f$ tap£$*i ®&& tentei f'®S^ήa £î.»s®l :^M3*q£fe»si3 : ii ie­t*» IrsBtul ronSw continuă ca o intensitate eres* «i*da. M&rm bătăii# al® la' seid da .Mârltești, nade talmicul face unt «fort formidabil, aoaftaai «3« © fivtfsucflft flrft ■ itatnaa. Ua regi­­«a*t­ru* car» a dat aa conteaatas a capturii peste 400 prizonieri. latre Nistru si Moldova l’su respins toate atacurile inamice, iar la văile SlăaSciului şi QIimeului irupţie noastre alătud de cele ruse contraatacând a pus pi fugă inamica l­ia dezordini şi am capturat peste 000 pflsonîeri. In ofensiva rusă dia regiunea Mâxîneni stau test 420 prizonicfi, 13 ofiţeri, 4 tufuri fi 9 mitraliere. P® frontul occidefttal francul i au progfssst I* est de Fayet. Nuasârul prizonierilor capturaţi da englezi îa operaţiunile de pe Ypres este de 454 şi 6 tunuri. Pe frotfui'’®ri«*tsl activitatea de artileria a crescut In regiunea Jbrucz. Pe eelsMte fronturi nici o acțiune importanta. lieiWiiffi Husid­rației» Exasperat* înverșunare a atacu­rilor germane pe frontul ruso-româ» este cea mai bună dovadă a desa- Măgîrii dureroase «are a cuprins ««rcarile conducătoare germana In urma refuzului hotărât al guvernu- Hului provizor «ie a trata o pace separată.­­» concepția lor îngustă despre primatul rasei germane, cu miopia l®r iremediabila în privirea mişcă­rilor sufleteşti ale altor popoare, germanii cred că a sosit momentul pentru o noua Straffempedi­on îm­potriva revelaliei ruseşti, care tre­buie anihilată şi din punct de ve­dere politic şi din punct de vedere­­militar, pentru a asigura triumful despotismului Kaiserian şi militarist. Au vrut sa terorizeze pentru a dicta — dar rezultatul­ s’a precizat intr’un sens cu totul protivnic. Brutala lovitură teutonă a fost ca o sfârticare de biciu, care excită şi ridică la luptă," şi nu a isbutit să înăbuşe conştiinţa datoriei şi misiu­nii Rusiei revoluţionar®. Sub efectul acestei lovituri forţele «­e ordine s’au adunat laolaltă şi reacţiunea lor a fost cu atât mai puternica cu cât mai violenta a fost schimbarea de atitudine a imperiului german. Guvernul provizor s’a refăcut cu elemente care sa reprezinte mai bine ideia de Stat şi să aibă o con­­cepţie mai adecenată împrejurărilor despre rolul suveranităţii • propa­ganda germana, ascunsă sub for­mulele atrăgătoare ale unui uma­nitarism şi unui pacifism de faţadă, a fost înăbuşită cu mijloace ener­gice şi dezorganizarea produsă de dânsa atât In viaţa interioara a ţarii cât şi pe fronturi a fost reme­diata printr’o represiune eficace; scopurile de război ale marii Re­publici au fost din nou precizate în acord cu Aliaţii care luptă pentru cauza cea dreaptă, ast­fel In­cât a­­«nde era un hao* din care *»mţii sperau să se Inchiega o m­ân­­tuitoare pace separată pentru ei, se Haiţi acum o putere da lupta sta­tornică şi hotărâtă, car® repeta o­­sâ*da asupra imperialismului Xai­­sarian şi ss vădeşte gata să • exe­cute, «u toate jertfe!*, paste toate suferinţei». Imposibilitatea »serală ca • reve-­ l«ţie democratică şi libertar* să s® pană în serviciul tsaui despotism strai», a încetat «ie a mai araenints * iumea civilizată. Batalioanele ruse «are păşesc ia »eu» lor luptă arată lumii că Ru­sia a obţinut • mare victorie asu­pra sa însăşi, punând mai presus de o momentană libertate absolută datoria fatâ de em­­­­ţie şi de vii­­torfil patria­. Nu putem preveda amănuntele desfăşurării acestei noui­ lupte—şi nici nu e nevoie să le profetizam — fiindcă un lucru este de pe acum câştigat şi sigur : voinţa de a lupta până la capăt, în Rusia revoluțio­nară redeșteptată. NOTE ■BBiOH «HB Calvarul nostru Pe câr­d „Gaxeîa Bucureştilor" — cea mal tatcrsîantâ publicaţie din museul ce l vom crsifi după războia în cinstea celor m*i îm* pudici truditori —anunţă că viaţa sărmanei capitale a ţârei e normală, pe când anunţuri d* cinema şi de teatru cu trupe sersnaco* române dau n­asta să acolo se petrece — ca ruşina peste dureri, veşti m­ai pline da cratare pentru ci sunt imprimate de coloarea adavărului şi corespund logicii lucrurilor, ne adus la cunoştinţă iadul vieţei de acolo. Acolo e tifos, a holeră, ab­lo, la Bucu­reşti şi în Muntenia se moare de foame, se pierd trupuri si suîiete tinere da fepsa da hrăni. A.*!o cunosc mizeriile morale prin care trece Belgia şi mizerul« f/sice prin care trese .Serbia, In oraşul veseliei e moarte» la­sa acas*. Şi ochii Instate de-a se închid« I pentru totdeauna înoată în. lacrimi. Ei răii pe Bulgari, pe Germani şi Unguri răsfăţându-sfi îa casele bogate in vitele ro­mâneşti, în iocânuriie elegante, unde alături cu destulă frivolitate era şi destul bun gust, destulă fineţă latină! Sunt fonnîci cari cântă la grădinele Ate­neului ; sânt trupe care joacă, sunt dis­­tracţii“... Ce komi, ce prefăcătorii! Ja­ba e întinsă pe tot ogorul acela plin de viaţă şi de lumină; şi peste peisajele lui Grigorescu s’a Întina linţoliul morfei; şi mai iste decât doina doiniţi de Alecstidri, se sud vieţuie mamelor ce-­i plâng copii periiori de îoim® ! Calvarul nostru e calvarul ce duce la Nemu­rire. O ştim aceasta şi de. Aceea sufletele româneşti nu cunosc descurajarea ce micşo­rează şi nu sunt încărcate de novală păreri­lor ia rău! . *jPe$roni®iQ. Cei ca’fi ifân SS'SSt »5 Nu peatru prima oară se vorbeşte de „cd cari ştiu tot, cu o jumătate de zi înaintea stărelor- majoare*. Este o rasă stranie de oameni neco­rociţi c»ri se scoală dis de difz­ineaţâ şi o pornesc pe stradă î«s căutare de „ce­va nou®. Primul prieten întâlnit ia colţ ds stradă şi care este întrebat asupra „situajiei* răspund« cu ziarul—ori care —pe care-1 scoate din buzunar ca să mai citească odată Äbuletinul®. La prima vedere, prietenul este om cumint», care nu spune ni­mic, de la el;­­dar priviţi la dînsul cinci minut* şi veţi fav«a tipul cel mai reprezentativ al „pro­­­­ducflt»lui*i de ştiri“ prin „comentasii®. Căci pristenul este dintre acei ’ cari „comentează... E! nu apune că e rău, nu I spune «* e bias, dar, vezi, comunicatul "spune ca „ne am mmţinut poziţiile" şi, de i —sg poste foarte bine ca această men­ţinere aă ascundă ceva... Caîul cars s pleca! cu noaptea în cep de-acasă după „ceva nou“ răm­âne pe I gin­duri. Intr’adevăr, pasajul citat de a­­­­micul cu gazeta sre cer.? simptomatic... 'Ce p«ate fi? Ce să fie? Şi tot lungind strada ajunge in piaţa Unirei. Aci fes­­«atesaâ de a mai fi u® individ ; eî asie o multitudini!. T®a'e forţele obscure- als • roastelor vorbesc: într’însuî, îi trezesc fa­cultatea de gândire, de rafiocament..., Se sim­te, că vibresza, că ferbe.. Are impre­sia că o imperioasă nevoe ii împinge, îi cere să' găsească „cheia" crimpeiului de ’rază cu pocinog. Cu îngrijorare ss uită.in ochii trecă­­torilor, examinează pe cei cari citesc zia­rul în tihnă, pe marginea trbcioanului, tr*. gînd din ţigare... Corn zăreşte o cunoş­tinţă pune s­ăpînire pe ea, o „cucereşte* ca pe o vulgară poziţie iaaiâ cu »«alt, şi, întreabă: — Ce aici ? Hai! Cuca ţi se pare ? Nu găseşti că e CS 233.0« straniu. Ba nu gisesc de loc ! — Cum nu găseşti, nenişorule! Duam­­­ota nu vezi că nici nu zice c'am luat nici nu zice că a’am luat... prizonieri, io Mie mi-e frică... zău, mi­e, fiică !... Şi pleacă disperat. li e frică. De cind !,d-o tot repetă, a început să-i fie. Şi e frică de-abinelea.. Are­ impresia unui dezastru, ce vreţi. Şi tot­ rătăcind d-a colo până colo, trăgând cu urechea la grupurile de pa­trotoare, la cocoanele cari, cu’ glas tar,­ şi jumă­tate pe franţuzeşte îşi spun—între două comentarii, asupra pălăriei trecătoarei care nu se siicheseşte—ce crede ,un colonel francez", un „maior msc­us „di­plomat englez“...-- sunte că se clatină pămîntiul. La amiază, ciad soarele e sus şi în­­cinge nemilos asfaltul pieţei,­— asudat, găfiind,­­ omul cu preocupări naţionale a f­ăgat în capul a citeva suta de conce­tăţeni acea frică nebună care­­ trecea de dimineaţă citind pasajul:., straniu,. Incit spre seară, laşul care • aproape cuprins de panică,,— atfSt de „comentate“ şi de „rectificate* au fost ştirile toată ziua de către aceia cari au tot-deavns de opus un „dar, dacă!...“ • »«•••oo.aB*8*®« In vremea aceasta, la Tecuci, la Ba­­cău, la Piaţ­a, la Roman, la Botoşani, la Dorohoi, populaţia, calmă ca în vremu­rile bune al păcei... îşi vede de treburi. Ce admirabil exemplu de civism bine inţeles ! Drept este Insă că pop­uaţia a­­ceasta provincială nu frecventează „pri­­visigiaţi* şi nu pretinde să se bată pe burtă, cu toţi „zeii”. Dar ea râm­ne to­­tuş un exemplu, mîrhria adevăratei pă­turi populare care ends şi agkaptâ. «asar UN »Si ai 'Românilor din Find Din partea unui grup de fruntaşi ai romînilor dia Pisd prinţ im crscătoarea telegramă: „Trăim la seceta! -ni douăzeci! «3, se­col al civilizefiunei şi libertăţii tut: ro? caţiuniîor. N»i roBGfnu dia Piud, dencedesfi ro*­mani, am avut privilegiurile {^drepturile, noastre nationale ,de multă vreme, lucra ce »» denota prin faptul că vă?ie Pin« dului au purtat grarios»! sume ds M'-i­gnli.V.«hbia, răpi sh Tassaiia. Acum dud se dsdde soarta de liber« tate a teiufor'n^tiusilor, noi rssnfaii stv- WiUl de secole imemorabile îa diferitele comune dia 'Find şi Lavxvj î^rawindu­­re asîgzi în comun«, călduros facem si­pei ia nobilele şi livbizstele »entimeate patriotice ale Marilor Pateri dia Europa ev. să şti se acorde .drepturile n&fkssle şi economice sub taâUuî stat »telten, cu care româ-at-l îa geam se mnâaşte, «țwc«e »’și untiadu hote­ral pfefă ia poalele The safieî» cuprinzin d si losfri m­asiri remini din Aspa Pot*m; numai astfel' toată sro* minim «a dia Fiad” si Z?gor poate trăi btee dia punct da vedere naţional şi e­­tonomic. Sperăm că .drepturile noastre legitime^ vor fi Juste In considera jţiuee, noi de almintrelea vom apăra scumpul nostru pământ cu armele, vărsind stegete nostru. Teleframa este semnată da grimării din Abela, Samsria®, Babura, Perivola, Teg­wiauf, Palicschi, Laşa şi de eeiegaţii Popa, Srameecu, Belibari, Nicole??, N, Nkli, Papetanuse, Datolo, Exfersoa, Ciari­lava, Catho Zorocanao, MaSusip, Girta, Apacuro, Tasa, Coera di Gzroga, Mitei, Miciduna. •?. a. ­ Toţi estaimii laşului sunt rugaţi să denunţe prin o starte postată. ComitimnU do Qar privire la ComenduWia PhiH ps toţi pro­­pristari sau chiriaşii cari au ca­mere mai­ multe din cât trei amieii lor şi nu au­ feH deranjaţi de nimm fem in privint. MERCUR 1­2 AUGUST 19H wiais ii mu um HOTIVUL ISiflâlIS IN. ACTIUNI XT--.'- -........ - UH IITIEZ1EW CU PROFISORUL EM­­AITOIESCU­­. (Urmare) dreptatea Românilor si zeolorkh­e tz?.­­ționabiftti di* Ungaria a fal­ re »usogeufS ăstora«* ds ».alte ori, dar Um • \«i m folos prseti®. Presa eaglezä, fransest germană și chiar es?, vfeneau a re*».no- Beat şi is Serat adesea estfi­eptăţile di­n*ni saa Oameni ea Lueger, fbetni pn «.tr »I Viatei, pânâ a msrtfc a proriiîlsî mnpotriva chipului seațdalos eram suni tratafcs naţiosaUtăţUela Uagarâ. Se sr.ir să fostul pri.at da Coroană Pranț Peirdî« sand avea aceleași seâțSmeâte și .că'no le ^esuadea. „KoM^iehe 73 ik­jjj* I» zi?;-* ir.irâi'ci in, r&aboia a Booîâaiei s, gpvt* precis eă atimai !&«%pățân$rei și bruta JitS^i maghiare aa dv­­oreste. p.peartă de- norosire. Astaeluî împărat Carol I și primvîsău Miaiatra Austria* au spo's-o doar r s­ față că recunosc «am «ă fcgoa da egală ia­­dreptitire a aaț­ionaliîâtUoi­­a’a fost res* petteth, dAtflgtauea* es, o vor repossta pa viitor,­­EPiB arat «rarajui­­na rc' B'c:,­­sfiă același iusru și pentru Uajpxl^ »a si ft aprios fos in s?.p. la schi tab Cetate! Andrascu, toţi Cos­ti din Uagari, o­ spua să cedase I/ JLust­iia,—egan­zama ck?t-tite a națiunilor—sate o soliile, pasira Un­gaiia ar fi o SUsoluție; »» ei n^e'eg u piatra idei» de ets.t Krațiosal r • colți decât.Românii ea!ți s? ra%?-ți ? A costa na’-l-» -impedfcai­­pe Gängern & p IvpLi ps--tr.'i lifeertetes ti unirea lor - «ă»i or se popor eftt» îs drept și dst* 'să Ju..v-9 r .'. tru libarLrîes 'și unr.e. Poporul sosiri ere dreptu! și datorii că Supt» lestra liberte!;« și întregii Casd te: Basis p».să și Tătarilor și tei bn.rUor asiatice ii bs rețmo^spe ci-..* .fă sgJvF? isdvoptsre și Ia lifr.vă deovol tavo. evte'o rusT--«­ psatru Edropsi'eă se ' păsteft/M­i-.t?-rei de lucruri din Ungaria ! Revoluţiile ro^âss și cre%etori?Jty yrs ' ț ; * • Iaşi din Un :'tete,, j»vla de voia» . tari Rod­ăni vexiți din Ungaria «sr­iupri­­­m far. ral soctri ii- ;oîT---a atcv.aui ,»• - gb'-rr, arau. că Rompsii «er libertatie ! aar-fei Ecropa va avea îa «hizr isl/f* s: ; u® îossr permaiect da r&vbhiiiaxi. P»* ■ port Român cere libertatea si • mim i$ pe temeiul i^t-ti -m­odesta ©9 ar», m '• p«s îa conditiani âormsâs de desVoltar« ' l­ov:g sIrup frztor­ de invidiaţie te Mnept ? s.’âsâr­ fei.r?.q& după sum ia nesaţ a «os-I tribsij te­ SivVAJUs; -."-'* t-si'-teîH"âî■:-M ii'r ' vte/i.9­­. Ca­p. Vif S la situaţi» dia B'ttiz ps. î raepu'ade profetic: Revoliţîoucrii rms:: \ delu. poezie pe fiece si trec’ către pod* 'I tio reulă. 'Co;idec%r.ori sct&ali a. Rs.«® dau dovadă de atâta n’faceritAtei s; ’p­­; în A ds libr-raăstaa, ic cit popoare!» mă ■ cî.vq'h'iivtea pr2feaa ou naiccreder» . s te&tel S.:­:8 R'asia, a«-5;,zi sun ■ dat^ate uă s asoai. s-si mai h»*g credi?. Ca fed au?­­ te-* te. Ger- ;atia se v’as; stinsa • a­■ ) ea? Coteds ■ . rii'germani;nu te­' e.­put iMbottti pentru a intinde grani­­t­ !H­asete­ ,â : 3 .i'ijetes ke­lteire. expsn­ Sosisîistn UrSguri au rectmoamt spre evietea lor, că ua^oaaiMțiie d?; Us gă­ri­­ti*f--1 i Ji­­3 i gUl, &\i£ ^ ti te*8fca aud «ă euat. ameninț«t? & a chti jadeiâței pentru tt&dwe de frânt.. lată &i­ se sta inferat; In lăsh. iu,­ci:.ă­­tari ds aliați, psatru «â ®i ‘Sei dintâi a rsstit cuvântul Uber țâței popoareior *ob­­jsg și a deaoifrabzâi.-i siuaîor, A­­seaaeae» poaturafee n’&a putut si aui­os Shs::I?i sufletels eondueători or [Garra^n^ei ex&rem Blăiterirâte %i olig­. ni ■ U gat';? ; da Turei nu «ai vorbea*, &.-.U u­ie«c po­­por de veacuri « trăit aam-ai po apja^«. rea rltor neamuri, • Suntem mâcdri eă am găsit tt u-f.e­­tele «oastre puterea da 3osr;ti ;.iU ne«e. sară pentru «s-r­aa soaiuaiui £ort:a. tw Si?* ei,; Si«io CîF popor c.l Rotir-.-i;'/, im ia mila nimănui, ei «ere dreptat . Am văzut in' prerii­u v.- âta-îuri­­­le punces .și obârșia — pzia sure ... ■ ri/rA a ae ocoli problema ţi & sa ocoli drep­tate /■ â* Hi «a spone «â Îs soi evreii ar fi ira­­tfeţi ca şi naţiosistităţiie iu nBgsria. Ni as mei tipussa' că iu gefiort» țjra si ţârr?nul aozfcru ■. r ^.,0 m­.îa:, hqs;o ? Crr'.fc'ural mai 1 ■.?ra dsc-^t țârr.. u.. prin UngAria. Deşi jumătate din Evreii din ț«a no?.­­at;â sunt fs'gxri veniţi dis Ros;»­şi Ga­­laţia,.ab&& de două teei' daseai deşi ora3- nfsce plivii?,3 .twrurile, Evreii noştrii aV-n îfjat; asii odii/.â bmfcaiis-T/ți și îs ', sum spat in uasio țâri »au© a isd «.­pa­­neau Să au tjtrsBțhri politice; dsși pa cate somar.HSfă. na li ă'a pus an i’a fvi d­, stăvilar, ca dovadă este că ia noi mari capitalişti țărci sunt Evrei» D.y- &ecm a venit' și vremea lor. Pe rpWe Roi/â­­stei de ian bogate, .voisa &â rid-'ce---* b r.VJ,.1 i i:„. î . ..i fV? oea vkhs, dar pe âigar mai i-bs:â și sâii.‘4 d? jrp r y...­.,ro roți Iii .„r» ri-p. . ....... ciiiî.?. .13..avii, ^iniatru o pus nn .U&t n-,.. 4...'. do onoare :n numele ţârei ds 'a du Ev­reilor cgfiia 3£ui'£ptăţire, Au cura* M;g­­naţii şi Cotta urguri sa v­orb'.iv ■..... UVaithlS Sl d .ap-C . .-^.0.lAtlu' ţi ? Citiţi ce vo. m.-8u Li puD*­B.uÂtu,i­ lor, ți cum Ungaria este și crede că. va fem', ne anis-a extepțw k Europa dala prrnipiri iibsrtâțer p?.0 .or. La cea a.v & doua chestishe: E'i.0 a­­dev&rat că iu iniunâ&a rsac­ivarea­­pro­blemelor 3001ifi0 L .V 3 i» 1 iii;. 1: \ poate e* «redea. Na treime uitat :,h ța-i noastră n’crea decât câteva docenți da eăod a foas chemată la viații . mochraa,! da c*nd & scăpat de chinul daa'srâb'Aiârii I ':.raOStl» V­.'Hti ,?8.ââ SES . « . S?6i.’.. Q mahe pria curo se exprisiă uimirea de ptogreceJ© făstra da soi ie scurtul liap.! Rr-8boiul »a-a cavprin« tosis&i în opera! ref'",meipr. Refonada aa fost­ vob-tp, eV dat țărăabasi votul univ?rapi recret și. *gsi’,' ii s’a siai dr.t insă 2­­4 jv:L i-: 3&20 hectare da păsaâât ec^U. j vi . 1 a--t- i ! a? g-vsoL peilées va L, ca de ande gc»ejț«ie tx-. a;.-s:':--.D.-t *« I Qo ■ se se lâtrasa mereu ia chip psjais viul ■: &V.‘:l;.'Ux8i» S..II 10^3 3» 10 'OTv. .'-iCâ^lisvjÎS i |30te'io.’C.,ii?tt Oi3î' 'UC3aO V&* iu.B0llióii?i kv.Chii^Si -• • 8tä pÖftiuU J-ÖJTßi g0TO;icÜ| JKiii&ţi in« ) i;6bä pö ßöl' CÍílK'& E8g«I*S;..Öi g8riJäSlH> ■ Dar sșa sb.ar dasă ar fi, o.sre Ungu­rii ia 1886 erau mai civilizați dofrfit­ia- • afa?ian ii de a pretinde jumătate dia Au- •' alarm ? ©xre G­ennasii v$ehi erau mai CUUCiu R@|Si. ' $1 PRiZONIEMI Soc­ tatea aalonica de­­Cruce fiosk­­r, R'te'-'V ■:-» & tesasnUh si a jr-rimu di« • feri» i hitei?:? Kr. j v j p zr.;? -Bn­■ n 'v. a I/’Icte i­­ . »tettei te Lte.,!, si. meets -te cb ‘e de 1 b;-.s’-ite-i::-, '■ s‘‘\<s fa 31 Md a c. Cps ": ' Roşie a tetei;:: ívcví d« tetembe al 35 OVO trke» rttete In G-’-m-r 'a fi Auí?w-U-. g’.ria, j 80­8 ki effi'g« te -i« 1.338 în Turc;;/, ;-.-e« : etette si nsti 604 dviii rateruî'ti I« Gex­­|m "ia. In h'-ci; 1 lisap Csue«» Rc-tie a , teteteVite ■ i sr '■■■/■■ tue a:- ;tef.:® ; 3405 . o îi și 2158 de . a iți ; - Gracia' Rte.ji® ss primit 9405 ceruri de - te;,,..-.tei.. .■. .; i? ;. B -. »- . .-te-.; te­ le:; româmi­­a B*.'fi;»riate, la stete« a p». •tut dx 2067 reapvii»i. F. îa 31 M Ci as Rvs'.e a-’fi­:ut 51 2-09 I.J.-E, din c.te« 48,012 p-iva;;- p.*. zo; -ai mm á la % lep 751 pea» Pa k­.*HA som-tei iteite a-:ái îa etrkb.Sísle 4676 gqairu pti»eniieMi.«uaauci îa noi- si 2.76 tea iv i s.'ră'a. ia . .. U i p­ ă ost-i c.3 stete, sj. ■ ta'Cs?.. £. ..- ii., -e 2 999 ;.o'-:.-ta in vs* loss.e c'.i 38 528 iei, 611 coL ie de luá* bî’i­flmie;îe îte m.cvite vs 7,143 h­d, SI& & vi.. — de :........ ..- -. ..— i— a: dei 63 858 -es.­ . te '£ is î '& te;... H ioc. dM cauza greutăților pe“' care fe te-* tăiaipiaâ Orcccs Rcs^e, de-, see®« g ia... terve-..;t­ă farms-;;'e ccmifcie ti.s tjzi ten;..© ii ţării® »• iiste si aeu-\r® care «t­­c'fvz.i i. ir'ua mb'ii analog. Statul nostru se fiehivaf spune si :­'v&tru sjutcrs-sc tcior sr-ri na pot U s-játszi de' Israilirie lor. Toată aîtearift sepeae­ este Oca trip* g: ă la Beraa. unde .»’a creat us b're» *• b disecția d-lui co&tra*sparri isirs- Ci-. - ky, repr«zeni­aaiul Csacsi Rossi re­£Xiáüs. Crai; n R g mai !u^t Isițistiv^ st»i bilk.-'-î t-Bei eo;.e-spoi.-dm?e -Inlre krUcrini Eb« al p.S te, fi -.tel r'C te Ss, ■ pri::I bisteci inkrn ^ioaal s! păcsi din Bins.*.. FIB la 31 Mai Pm ütm-'c 1530 t?. legt^mo !n t?títfíri&í -0 'up'/, !a case sag

Next