Mişcarea, octombrie 1917 (Anul 11, nr. 223-246)

1917-10-01 / nr. 223

I t * /* * f * A ♦ -t is ANUL M Mo, 223 UN NuMfrR 10 SM Redacţia şi fidrm­inistraţia ÎAŞi—Piaţa Unirea No. 6 M kod­ui clubului Naflumal^t&enâ ZIAR fi ATI O n AL.­LI & Elf AL, COTIDlrtfl es* Duminică 1 Octombrie 1911 UH NUMRR 10 IM îa Rusia 13 Cselei sub direcţiunea mul cernită laalifaît âs dobni stațtai.­Ubml i&*assa SITUAȚIA un occident vremea rea continuă a încetiua operaţiunile militare. Ar­matele aliate au bombardat poziţiiuile duşmane, pe frontul francez, englez şi belgian. Activitate de srtfserl© pronunţaţi pe frontul rus, îa regiunea Riga. Pe frontul de vest al Moldovei încercările inamicului de a se apropia de tranșeele ruse au fost zădărnicite. La vest de Pan­ciu ar­tileria noastră a împrăștiat o coloană inamică de artilerie silind o să fugă spre satul Repedea. HOI, UHB1IHII §1 BULBBBI1 — Restabilirea unui simplu adevăr — Regele Bulgarilor şi succesivii prim miniştri ai Ungariei nu au scăpat nici un prilej de a­ vorbi cu ridiculă lăudaroşie de victoria asu­pra României. Şi au lăsat totdea­una să se înţeleagă — când n’au spus limpede — că această victo­rie, adică asupra Munteniei şi Do­­brogei, ar reveni armatelor de bul­gari şi de unguri, care se vor fi găsind pe fronturile româneşti. Ar părea deci ,că in conflictul dintre noi şi vecinii noştri ne-am fi dovedit inferiori şi că, deci, bul­garii şi ungurii ne pot aplica tra­tamente de învingători. Cum în actuala acalmie relativă a fronturilor se fac şi multe soco­teli pentru toţi cei trei ani şi ju­mătate de răsboi, e util sa resta­­bi­­m un adevăr, asupra căruia a­­vem şi dreptul şi interesul de a insista cu cea mai mare energie. Românii au fost biruitori faţă de bulgari şi de unguri şi nu au trebuit să cedeze teren, în cursul luptelor din anul trecut, de­cât în faţa superiorităţii de număr şi de armament a trupelor germane. Iată purul adevăr care ne dă dreptul de a privi cu dispreţ gas­­conadeie de farsă urano-altaică a vecinilor bulgari şi maghiari. , In ofensiva noastra fulgerătoare din August 1916, în care trupele române au ocupat mai mult de ju­mătate din pământul Transilvaniei, neam găsit faţă in faţă (vorbă să fie...) cu „tigrii“ contelui Tisza, care au pierdut toate atributele fe­rocităţii lor pentru a rămânea nu­mai cu o extraordinara agilitate... de epuri.­­ Ne-am oprit şi am dat îndărăt numai în faţa enormelor mase ale trupelor germane, cu care singure am dus lupta, istovitoare pentru rezervele mareşalului Hindenburg, din Septembrie 1916 şi până în Ia­nuarie 1­917, lupta care a schim­bat cursul întregii campanii a pu­terilor centrale împotriva adversa­rilor lor.­­ Gu aceiaşi „tigri" au dat piept ostaşii noştri­­, splendida ofensiva din Vrancea din cursul acestei veri. Şi, cu toate că mai erau susţinuţi şi de germani, „tigrii" au recăpă­tat vechile lor calităţi de viteză...: O, pe ostaşii craiului maghiar îi putem privi ori­când cu sentimen­tul­ de satisfacţie al biruitorului ! Şi tot astfel pe vitejii lui Fer­dinand de Coburg. Căci Tur­tucana a fost opera sur­prinderii germane; iar când arma­tele noastre şi un mai mare numâr de trupe bulgăreşti s’au găsit pen­tru întâia oară faţă în faţă, a ur­mat lupta de la 6 — 13 Septembrie 1916, în care i-am silit să se re­tragă spre vechia frontieră a Do­­brogei. Iar în luptele din Muntenia contingentele bulgăreşti au fost ne­însemnate şi valoarea lor mai ne­însemnată încă. Da aceia raportul militar dintre noi şi Bulgaria a rămas tot cel consfinţit prin campania anului 1913 Când însă noi am trecut şi prin încercarea de a fi sfărâmat ofen­siva germană a teribilului Maken­­sen, în luptele de la Mărăşeşti- Muncel, acest raport de la biruitor la biruit a căpătat o nouă şi mon­dială consfinţire. Ţinem să se ştie pentru ceasul socotelilor noastre, că pe bulgari şi pe unguri îi privim în dreptate ca pe nişte biruiţi insolenţi, puşi in posesiunea pământurilor noastre din pomana interesată a Kaizeru­­lui şi hoardelor sale. Amonlam fierman la Câte­ va zile numai, după ce cancelarul Michaelis s’a rostit cu enîaz în Reichstag — In laude sunt tari germanii — că cea mai mare armonie domneşte Intre guvern şi cercurile conducătoare militare germane, precum şi Intre guvern şi po­por, de Îndată s’a dovedit că acele afir­­m­a­ţiu­ni erau false şi că fuseseră făcute tocmai spre a dosi adevărata stare de spirit din Germania. Noi am bănuit de atunci această stare de tulburare de acolo şi am arătat în coloanele noastre că stăruinţa cancela­rului de a dovedi armonia din viaţa sta­­tului german trebue să fie o încercare de a cocoloşi adevărul. Faptele ne au dat dreptate. Telegramei din sursa statelor neutre ne vestesc mai întâi că majoritatea par­tidelor din Reichstag a hotărât să refuze votul bugetului suplimentar precum şi discuţiunea asupra acestui buget. Această criză politică, care a rezultat de pe urma faptului că s’a sprijinit o­­ficial propaganda pangermanistâ, face dovada nemulţumirei crescânde a po­porului german.­­ Ceva mai mult, presa germană vor­beşte stăruitor de demisia vice-cancela­­rului german, care a adus insulte Rei­chstagului. Iar ziarul conservator „Tae­­gliche Rundschau“ prevesteşte ca vor veni zile mai grele. Ziarele din Berlin mai raportează şi scena dramatică din Reichstag, care a avut loc atunci când doctorul Ludwig­ Haas, din partidul progresist popular, un ofiţer care a dobândit crucea de fer ci,­­ pe câmpul de luptă, a atacat violent pe ministrul de război pentru atitudinea sa pangermanistâ. Acesta Ie a spus conser­vatorilor că de vor face alegeri noui, aici unul dintre ei n’ar intra în Reichstag, şi a încheiat: „Va fi vai da vai §i dt ,partidul patru­i stermane’­! Spre a linişti spiritele, cancelarul a făgâduit că nu se va mai Ingăsui nici o agitaţie politică In arma­t. Nu e aşa că armonia cea mai straşnică domneşte in Germania? Şi acestea sunt numai ecourile ştirelor se pot ajunge până la noi; cine poate pătrunde adevărata intensitate a mâniei poporului german, deşteptat din amorți­rea sa, in contra tiraniei imperiale și a militarismului prusian? e. N. Pedepsirea gea Koromtavenko NAUEN.—Detaşamentul de pedepsire generalului Korom­tavenko a sosit la raschend, a ocupat Casa Libertăţii, se­diul principal al revoltaţilor, a arestat­ guvernatorul numit de sfatul muncitori­­­­or şi soldaţilor, împreună cu membrii comitetului revoluţionar, I ALSACIA ŞI LOREIA GER111HIA şi principiul naţionalităţilor ! In ultimul discurs rostit în Reich­­stag, secretarul de stat de la externe von Kuhlman, vorbind despre pacea pe care ar putea-o încheia Germa­nia, a trecut cu buretele peste toate problemele puse de războiul mon­dial, oprindu se la chestiunea Alsa­ciei şi Lorena. In această privinţă, von Kuhlman a declarat că Germa­nia nu poate face nici o concesiune. Nici o concesiune pentru resti­tuirea unei provincii răpite prin forţă—aceasta e teoria afişată de cancelariatul german cu privire la Alsacia şi Lorena. Duplicitatea germană e insoligi­­bilă. In aplicarea principiului naţiona­lităţilor, Germania are două con­cepţii şi două măsuri. Pentru Germania, Cur­landa este o provincie care trebue anexată, iar Riga trebue să rămână un oraş nemţesc... pentru că un mare com­pozitor german s’a născut în acest oraş. Deci, principiul naţionalităţi­lor trebue aplicat pentru că e vorba de interesele anexioniste ale Ger­maniei­în aplicarea aceluiaşi principiu însă, când e vorba de Alsacia şi Lorena, provincii franceze răpite prin forţa brutală la 1870, aceeaşi Germanie nu admite nici o conce­siune­­ lată cum concep conducătorii im­periului german aplicaţiunea prin­cipiului naţionalităţilor. Dar manopera germană a fost repede demascată şi înfierată. D-l Lloyd George, răspunzând lui Kuhlman, a declarat că Marea Britanie va sta alături de viteaza ei aliată, ori căt ar trebui să du­reze războiul, până ce Franţa îşi va­ elibera copii apăsaţi de sub ju­gul degradator al dominaţiei streine; iar d-l Asquith a declarat că di­plomaţia germană n’a fost nici­odată fericită în felul în care îşi apăra cauzele şi că încercarea lui von Kuhlman este cea mai groso­lană manoperă de a sămăna dis­cordia între Anglia și Franța. ­Ii ÎNCETAREA grevei Li1 orele 3 noaptea preşedintele coni­­tiem grevist al căilor ferate ăi sud­­vist Graham Matveev, a comunicat pa fir divait comitetului grevist din Odem, că la orele 12 noaptea 26 spre 27 Septem­brie, greva de pe toate liniile ferate ruse în ediacă. Șeful gu­rii este obligat să impuie publicaţii in acest sem­ai să ia mâami pentru răspândirea acestui lu­cru »» masele puţini a finiei. Comisarii sânt invitaţi să fie la postuile lor şi să ia toate măsurile pentru lichidarea grevei. Casierii sânt invitaţi să in­ceapă vânzarea biletelor la data fixată pentru liniile: Odasa Moscova, Odssa-Polro­grad, O­fass-Harcot etc. DIN FINLANDA La alegerile Seimului până acum au fost votaţi: 95 social-democraţi; 65 din blocul partidelor burgheze; 18 din par­tidul suedez; 22 agrarieni. Social-democraţii pierd 8 locuri; blo­cul burghez câştigă 9 locuri, partidul suedez pierde 3 locuri şi agrarienii câş­tigă 3 locuri.« Ssvatopol.»Cu ocazia unui raid pe ţărmurile anatoliene, torpiloarele ruse au capturat o corabie turcească „Bahm­and­­jic“ şi a fost adusă la Sevastopol. Monitoarele noastre în sectorul Bosfo­rului au distrus 7 ceamuri (şlepuri) cu cărbuni şi cu alte încărcături şi au fost făcuţi 20 prizonieri. Unul din aceste I ceamurî plin cu cărbuni, 80 tone, a fost adus la Sevastopol. ORDINUL GENERALULUISCERBACEV „Trebuie sa recuaoss că am vă­­zut toate unităţile într’o stare ad­mirabilă şi devotate datoriei faţă de patrie. Vitejia ostăşesaci au dovedit-o în ultimele lupte erân­d­sene şi sângeroase; bărbăţia eetro­­grebeasci, păstrarea ordinei dsplaste, liniştea şi încrederea reciprocă a soldaţilor cu ofiţerii In ultimile zile de încercare, dovedesc deplina ut­uitate a ratracei cottumdaraentslu', cu comisarii militari şi organizaţi­ile militare şi încrederea lor reci­procă. Rusia va găsi în trupele de pe frontul romisân un sprijin puternic şi va fi de ajutor pesatru a se re­­eaparca tăria combativa. GENERALUL JIVCOVICI Comandantul corpului de voluntari sârbi, generalul Jivcovici, a plecat la marele cartier general pentru a participa la consfătuirea ce se ţine acolo referitor la chestiuni cu caracter militar. • Din ordinul guvernului provizor, pen­­tru serviciile militare au fost decoraţi : maiorul corpului de voluntari sârbi L Kostici cu ordinul Sf. Gheorghe de ofi­ţer şi căpitanul J. Stefanovici din ace­­laş corp cu ordinul Sf. Ana cls. lt. DEMISIA GENERAL GUBERNATORULUI ODESEI Generalul Feliţin, general gubernator al cercului militar Odesa, şi-a dat de­misia. In locul generalului Feliţin, toate or­ganizaţiile revoluţionare au recomandat pe generalul Marcs, fost pănă acum şe­ful statului major al cercului Odesa. Nemţii bombardează spitalele din Galaţi Indignarea şi scârba ne cuprinde su­fletele faţă de repetatele procedeuri săl­batice la cari se dedau şi la noi nemţii de la începutul acestui răsboi, procede­uri cari au scos de mult pe germani din rândurile neamurilor civilizate. Comunicatul Cuartierului general ne vesteşte ori, că ei, bombardând oraşul Galaţi, au avut de obiectiv al bombar­damentului lor aşezământul şcoalei ca­tolice „Notre Dame de Sion“ în care se află instalat un spital militar şi deasupra cărei fâlfae steagul Crucei Roşii. In­potriva prescripţiilor convenţiei de la Higa, care interzice beligeranţilor să atace spitalele militare, şi în potriva ori­cărei noţiuni de umanitate, aceşti vandali nu pentru prima oară au vizat cu arti­leria lor grea şi în sborul aeroplanelor lor localurile în care sunt îngrijiţi răniţii noştri. E vădit şi de astă dată că aceşti­ van­dali au urmărit distrugerea spitalului mi­litar din Galaţi, de­oarece au îndreptat împotriva lui nu mai puţin de­cât 32 bombe, ceea ce dovedeşte că ţinta lor a fost acest spital în care se aflau 400 răniţi. Fără admirabilul curaj al medicului conducător al acestui aşezământ, d. dr. Alexandrescu, şi a nobilelor surori de caritate de acolo, s’ar fi înregistrat un mare dezastru, toţi acei răniţi având să fie îngropaţi sub ruinele clădirei în care se aflau adăpostiţi. Vestejim cu cea mai mare indignare acest nou act banditesc al sălbaticilor teutoni şi ’i denunţăm opiniei publice din afară, ca să’l înscrie în rândul ne­număratelor crime săvârşite de ei în a­­cest răsboi. Cât despre pretextul invocat de ei, că răsbună o pretinsă incursiune a aeropla­nelor ruseşti asupra Brăilei, îi dăm cea mai formală desminţire, autorizaţi fiind de către cei în drept să declarăm că a­­ceasta e o mizerabilă invenţiune. A SE CITI ULTIMELE ȘTIRI TELEGRAFICE DNN PAOTA SI* ecouri . Henry Bordeaux a tipărit în editura Hbra­eiei „Pion“ din Paris un interesant voium intitulat „Les dernieres jours du for Vaux“. La acelaș editor urmează să apară în cu­rând alte două opere ale scriitorului francez „La chanson de Vau-Douaumont“ și ,,Le Captifs delivres“.* Anul acesta, pentru s se spori cantitatea alimentari, s’a permis vânatul în Franța. * In zona pariziană vânatul a început de la 10 Septembrie a. c.* Un oare­care Benno Garfunkel originar din România a fost condamnat de către curtea marțială din Paris la cinci ani închisoare , cinci mii lei amendă pentru acte de spion» nemţesc săvârşite de el şi de amanta sa nemţoaica Nina Hohne din Weimar pe care o trecuse pe paşaportul său ca soţie. Nemţoaica a fost şi ea condamnată la trei ani închisoare şi una mie lei dauna. * Actualmente fac furori la Paris următoarele două opere teatrale : ,,Les deux Vestales“ care ţine afişul teatrului „Gyennase“ şi „Folie nuit“ care se joacă în permanenţă la teatrul „Eduard VII‘‘. Ambele piese au trecut de câte 150 repre­­sentaţii. La „Antoina’* se joacă cu succes „M. Bourdin, Profiteur...“ Comedie în trei acte de Mirande şi Montigne. * Sub regimul nemţesc din Bucureşti au a­­părut deodată talente dramatice... româneşti. Astfel înregistrăm pe cunoscutul autor dra­matic Capopa, pe autorii de reviste Capopa, Magic,şi alte talente remarcabile a căror pene maestre se ţin la nivelul artistic al au­torului de verieteuri d. von Hertz ! A apărut un volum de versuri patriotice init­urii „Spre zări de ideal“ datorit d-lui V. Munteanu, cunoscutul institutor din Iaşi. Volumul este închinat MM. II, Regele şi Regina „celor mai buni români“ precum şi ostaşilor eroi“. INFORMAŢIUHI *■ Poporul românesc a sărbătorit dri cea de a două­zeci şi treiai aniversare a A. S. R. Principesa Elsabeta, Care alăturea de Al. S. Regina desfăşură înalta operă uma­nitară şi naţională alinând suferinţ­a osta­şilor noştri. BB Dl G. G. Mârzescu, minis­trul agricultură şi domeniilor, în­soţit de d­ l Glasgow din misiunea americană, a vizitat judeţele Neamţ, Suceava, Botoşani şi Dorohoi. In judeţul Neamţ, Dl Glasgov s’a interesat în dop deosebit, la Mănăstirea Agapia, de­ modul cum sunt îngrijiţi orfanii din războiu. In judeţul Botoşani, la Burdu­­jeni, s’a interesat de mjloacele de aprovizionare ale populaţiei şi de sinistraţii ultimulu incendiu. ““ Cu începeri de mâine 1 O­com­­brie se pune in aplicare orarimi cel­e­­b­iu. Ceasornicele vor fi impoli­te in o oră îs® cursul nopţii.­­ Azi a apărut în „Monitorul Oficial“ decretul prin care Al. S. Regele a binevoit a conferi ordinul militer vMiei Viteaziul clasa II d-lor: mareşal Joffre, general Re­tain, general Foche şi general Nivelle din armata franceză. Azi dimineaţă a avut loc parastasul în memoria regretatului bărbat de Stat Ni­cola­e Fi­lip­escu. Guvernul a fost ■ reprezentat prin D nii M. Cantacuzino, I. G. Duca şi N. Titulescu. In asistenţă: D nii Gr. N. Filipescu, ge­neral C. Cristisai, Câpitâneanu, I. Sâf­­toiu, Jean Mitilineu, general Cocorescu, Lăscăruş Catargi, Dr. Tomesiu, C. Hiottu, Procopescu, Octavian Goga, P. Cârti­a­nu, Arapit etc. 883 Em­ d-l dr. Cantacuzino, însoţit de d-nii Tatuşescu şi Manea, de­t. Ghica, pre­fectul judeţului şi dl d. medic Villier,din misiunea sanitară franceză, a vizitat Spi­talul de Campanie al „Crucei Roşii“ No. 2 instalat în baracamente lângă gara, Bâr­­zeşti. Directorul Sănătăţii Publice a fost con­dus în vizitarea instalaţiilor de medicul maior dr. d­asnas şeful spitalului şi de ceilalţi medici din serviciul aceluiaş spital. Cu acest prilej s-au făcut interesante observaţiuni asupra spitalizării în bărăci de lem­, în spitalul de campanie No. 2 al C. R. predomnind tipul băracilor mari. ea Astăzi dimineaţă a avut loc la tea­trul naţional o reprezentaţie dată în onoa­rea bravului regiment 9 Vânători. S-au filmat scenele eroice ale armaţii noastre în luptele de la Mărăşeşti şi un act din revista „A fost odată“.

Next