Mişcarea, noiembrie 1917 (Anul 11, nr. 247-270)

1917-11-01 / nr. 247

A ­y -s A /­] V 4 ANUL XÍ No M jenCJBSB. ON SUMrtR 10 MOi ■**âGcp& şl iA^l-Pteţi &*m Mfc I 2IÄÜ n/ITiOimt>aDEBICrCD9fbllW Mefîtt-i 1 NOEMBHIE 1917 Üt «MMR 10 kl $tmfe Uf itessÄ; s*A 4Stt0mm aam ctmtest ifibA*"' Pt froaiul bitste iNrfftttlfe 4t trifte »# ?«£iuB*a ChtMM­Btzonrani. încercarea de alte sS diiss»«8iiîuî »a Leas a ftit dUfemfcttfi. Trupele tagieit eonfîaai a fl fa prog *«a la Fiiadra, Piieaftaa si Mesopotamia. Pe «state dosi froatarf dta urmă turci rămân a­­proape izolata neputâad am atd ta ajutor germ?*. Pe frontul italian nidi na eraaiBfiftt 4«t«te ie Ut Stdvlo până la Asiago. pe ai sărai platou laaatsul a dat tm atac awdanifc. Tru* ve* n­atiem m respasa« orte patentee «tttSv­aRfeiti Peaiuagui Plaveî vîe adivitale d© araierift. In P«lest na turcii sunt urmăriți Ui rt­rtgerta lor de trupaU brt* teke care au capturat 3000 prhmUaâ $ 7S tamrf. Pe frontul nostru sHuafunti ianWüHUi»!- Rotari?« rus© au im­­prăștiat pe propagatori iaaurisi. Crize fmerite din Germani» laiserul cedeazâ•la« Dm mism KiieOALA BOliSEVICiîiOR DIN PI­TROGRAD CJidmile telegrame vorbesc despre faptul că răscoala provocată da bolşevici este aproape de lichidare. Ştirea că tru­pele credincioase guvernului au intrat la Petrograd împreună cu Kerenski se confirmă, cu care ocazie miniştrii socia­lişti au fost puşi în libertate, la alte centre mai importante precum Odesa, Kiev, este comparativ linişte. Svonurile răspândite cum că generalul Cornilov a fugit »’au dovedit a fi neînte­meiate. De ie Marele Cartier General s’a primit confirmare, că Cornilov, ca şi mai Înainte, se găseşte sub pasă. APEL CATE® GARNIZOANA DIN PE­TROGRAD .Comitetul general al salvairei ţârei şi revoluţiunei, a adresat trupelor din Pe­trograd următoarea telegramă: „Vitezele regimente de pe front, cre­dincioase revoluţiunei şi ţârei, au sosit în capitală. Pentru a se evita vărsare de sânge nevinovat, să se aresteze ime­diat, aceia cari v’au Înşelat, aceia cari duc ţara la peire şi o dau vinoărei.­­§• Pentru a se putea şti, cari regimente sunt credincioase datoriei lor, primeteţi delegaţi intru Întâmpinarea regimentelor Ce înaintează dinspre front. COMUNICAREA .1CMCERUDI LUI* La Petrograd ,comitetul salvarei re­­voluţiunei* câştigă tot mai multă in­fluenţă şi lucrează In mod public. Chiar internaţionaliştii, partizanii lui Mastov l'au separat de bolşevici. Bolşevicii au trupe puţine. Uchiderea revoltei este aproape de realizare. Trupele lui Ke­­rensfoi au ocupat Gathina. Noua alcătuire a cabinetului este cea următoare : Avxentiev președinte Tereteli externele Kerenski generalisim. ccoai fi«0 .Cei o» nu trskuese uitaţi* este un poem al M. S. Regina Maria a Ramu­rri. PmbdI va (1 laritat da «âtr» Mirloara Ventura la spastacolul ce va avas loc la Teatrul Naţional In zlfm de 3 Noambrie, ritad sa va ja«» Napţlal*. Obţin imense coecese la Petr*fî*d ope­rei« compozitor alui rtn Mossserilly .Le Mariaga* și .Le foire da Sorotohlaak* care sa reprezintă la „Itraora Musical** ruvi). Prima operă «sta­tesatl p* textul come­­diei lui »egol. * La Paris e apărut, în editura librăriei Lou* la Connrd, o Interesantă lucrare de actua­litate .La Direction da la Pala* scrisă de un sociolog care sawneszi Civis. Opera este o expunere cronologică a rla* boiului şi capriatl* pe capitole: Diractiunea plccel înainta şi fu timpul revoluţiei, Franţa Imperialistă, Direcţiunea picel da la 1815— 1870, Direcţiunea picei sub a treia repsdilică de la 1871—1914, Regresiunea politică in Europa, Ms rile tentative ale pacei durabile, Evoluţia risboiului actual si viitoarea direc­tiva a păcei. * Gib­riel Alphiud a adunat o se/i® da do­cument* însoţite da un inter*sânt studiu re­unite într’un volum întitulat »Lea Etais-Unia contre l’Alemgne* editat de „ Pay­ol“ (­Paris). Aaeat studia ce aprectează opera prece­dentă a acestu! scriitor .Acțioasa germană la Statele Unite" care a fost prsvalati de A­­cademia Franceză. ♦ Cunoscutul romancier feetgiaa Maz D«aa* ▼file—pseudonim sub care se ascunde doc­tor»! M. Duwer—a scris »Pin’la Iser* un.vs­­turn Iu care reține extrem de interesant* epi­soade din război, ca unul care a luat parte la «le. Volumul a «părut la „Cslman Liwy* Paris.'­La Petrograd, la testrul »Narodsy Dom* t și Itaei „ziieri piesa lui Gorky «Na dne“ f („Azilul de șoapte “) care continue ai objie imense succese. A SI Cm ULTIMELE ȘTIRI TELEGRAFÎCE m mmi u* brațele vil șl tracțisuM aalmsli. impre­­unâ cu toate cels-ialts stat» ban­gsraate trebse să se îedrsptia privirile epre motocultură, șl c* atât mal m«H «ari, c* cât o ceapastoss suai pv­l* i» cit tețl. Do altmlateri, în geacre, tip«« is sa«* sunl, de material d« repsratts s!­fts eter- Here, e o sorsi de «ari dmceîtltl pe«­­tr& agricultură. In Moldova, n'tve* 4» oft vî#1* 2# de tractoare, car# ««cetite fe » miit de trei hectare pe ti de tractir si pe 170 stle lucrătoare, ne pet feer« I» letal de cât 13.600 hectare. Sistat levcutaretai mort a rămas ssprialelt «« ds 1« de* clararea rfisbolalel poatrs. dar ds ia de­clararea rlsbolaiai moedlai. Aveaţi ftref late etnd «paneaţl că tipul* de «eceri­tori, de cositori, etc„ de piese d# «cM*f, de material de reparaţie. Dar nu trebue să kvleaiţi pe «ias«»i şl au sunteţi în drspt si vi plSsftti «Ici ds preţurile ridicate ee plătiţi psetre unele unelte şi materiale ee e’ss putut aduce din Roşia No oftaţi care este si­toaţia noastră. Noi n'aveza Indoetrle şi cu atât mai puţin Indnstrle de tsstr»* mente agricole, soi ne «• gtslm îs el* toaţia altor ţări ca fraatartele deschise spre mări, pentru a petea si te reface« stokurile de materiale, iaveetariel, pe măsura epuizării ca a azajelor lor. Sontem ca o siagarâ fruntarie des­chisă, către o singură feri, fără ț«d«»­­trie şi cu căi de comunicaţie reduse; a« singură în risbo! §! în frlaftftara In­ternă, încercării« ce*«« ficat ds a «die« de aici cela-cs ■» pntsa găsî, ca s««tato, unelte și materiale, n’au reușit Îb tai sora voltă dio cseza acestor înaprejurări. Comenzile iicuî* sa îosi dinSBtiîa dă fabricacj!, tre is isbeeefrea ngveîetieî şl petinei* o»eli* st materiaie ee V'«« point procura, vi ie desface* Uri «kî en beneficia, în prețul cestetoh pt«s cheltuelele de transport Guvernul însă n’t rime «epărător. In vederea satlsfacsrst «sceeitățflsr i­­mediate ale $rel, îa tt«p«l rlsioiuhH, ca șl în vederea reconstituire! economice de după pace, a lastlinfl pentru Ama* rica, o comisiune, în cam ngrienltira își are reprezentantei el. Aceattă ce«ls!«ne (opwd. a și plecat, |tr, pe lângă Mittatern! Ma­­terialnlcl de rlshoî, o dslsgar­e a Con­sliialei de Miniștri, compusă d­u usinlf» tril departamentelor direct Interesate, lu­crează listele de comandă, într'o ordine de preferinţă şi o repartiţie calculată după posibilităţile de transport. * In aceste liste da comandă pentru ua- I cesităţiie agriculture! am prevăzut pea­­tru perioada de întăi, care Interesează campania de primăvară, pistele de schimb şi materialul de reparaţie necesar pe un an, şi an număr suficient de tractoare, care să doteze fie­care judeţ cu câte cinci baterii de câte zece tractoare; pen­tru perioada de a doua, care interesează recolta, secerători şi cositori mecanice, auto­camioane şi deosebite alte unelte, şi, în fine, pentru perioada a treia, In­atra­mentele agricole, care să vă permită ce puţin în parte, reînoirea §i compac­tarea inventarului de care dispuneţi aşa. Sfoara de manilă Intră în aceste coman­de. Avem un stoc de 50 vagoane la Londra pe care na iam putut transporta pănă acum. Realizarea la timp a acest«! cemacds, predarea, transportul lor şi achinlttutea lor la timp, nu stă însă la puterea noas­tră. Vom depune toate st£ra­iţsle, dar totul depinde de disponibilităţile Ave­rted, de repartiţia ca se va face, de tonajul acordat, şi de poribîltatea de transport prin Rusia. în ori ce caz, ceia-ee treb*e să înde* părtaţi din prevederile D strl, este cre­dinţa unora câ, prîa D stri înşivă. In­dividual sau îa aspeîtţîe, aeuai iau du­pă pace, veţi putea reaîiea direct ase* menea cumpărături, fără concaml Sta­tului. Nu credem actuala. Cererile ţărilor beligerante în America, în vederea re­constituire! economica, sunt atât de mari, In cât a trebuit să se tratilice transac­thftacs după nevoile constatate ale fie­cărui Stat Angajamentele de acum sunt aftf fts «altiple și atât de mari, în cât «tt # probabil că comenzile libere, chiar la ipoteza permisiune!­lor și a intesnsi­­flctrsî fabricattoKel, să poată fi execu­tat» cencombtent cu ele, necum înain­tea lor. fii «oft necesar, Statul va fi interme­dium! D-etră , ale Intermediarul D-stră, peatr* eS comenzile pentru agricultură ie ee fac pentru o administration« «a» «, serviciu al Statului, cum ar fi da pildt direcția căilor ferate, monopolu­rile, eae chiar numai domeniile Statului. Comercile se fac pentru exploatările agrişele particulare, pentru proprietatea atare ca« alcă particulară. Prin urmare, comanda generală a Statului, trebue să cuprindă comaadle ce fie­care agricultor va toca pentru exploatarea ea agricolă. Statul trebue să aibă stabilită baza co­­aaa de! fi­al albă asigurată desfacerea articolelor comandate. Ei nu se poate transforma într'o vastă întrepindere de lucrări agricole. «PM?!! SINDICATELOR AGRICOLE In ace­aiit privinţă, rolul Sindicatelor agricole pentru proprietatea mare şi a băncilor populare pentru proprietatea macă* câştigă o importanţă deosebită. Sindicatele agricole, in judeţele „unde funcfioneasâ, vor trebui sâ constate ne­cesităţile de inventar a fiecărei exploa­tări agricole, să concentreze comenzile, proprietarilor Şi sâ primească un prim avans asupra valorei comenzei. Studiem In acest moment condiţia­­cele la care Sindicatele şi-ar putea îa­­depfiai scoas­e sarcini pentru proprieta* tea mare, precum şi btocile populare pentru proprietatea mită. Ob­iecţiunia nesiguranţei în cars ac tasft pro pri ta tea n»rs în urma reformelor agrare, era de j»revăzut. Legile de aplicaţiune ale re­­prmsi vor trebui să fie alcătuite cit mai neintreziat şi să cuprindă dispoziţiuni privitoare la trecerea asupra propreta­­tei mici a unei părţi din inventar, la raport cu întinderea de pămlnt expro­­priatâ, Bar­telul Sindicatelor Agricole nu trebue a se mărgini numai aci. Ele pot îndeplini funcţiunea lor de solidaritate profesională pe tărîmul altor­­chestiuni şi să ajute in acelaş timp Statul, est la­­deplinirea tat datoririlor ce i se impun. Siodicatete Agricole ar trebui, în pri­mul loc, să stabilească mijloacele de exploatare din care dispun în fie­care judeţ nu nu­mai membrii lor, dar toţi propriatarii, şi tcmp­eună cu băncile po­pulare şi consilierul agricol, să facă un pragma de repartizare. Ele au şi de asemenea putinţa să îngri­jească de moşiile delăsate, adică de mo -­şiile priapeierilor, a proprietarilor mobi­lizaţi, în neputinţă de a se ocupa de cultura pământurilor lor, şi de mo­şiile proprietarilor surprinşi de eveni­mente fr» teritoriile invsdice şi fără man­datari. Avem moşii de aceste pe care trebue sS le administreze Statul sub curaele consilierilor agricoli. In Franţa, dia­so­nul Starîtcatelor, s’au format societăţile cooperative de punere în cultură a a­­cestor moşii. E bine ca solidaritatea care există la proprietatea mică, unde sătenii râmaşi la vatră se ocupă de pe stoturile celor mobilizaţi, sa existe şi la proprietatea mare. Prin aceasta Statul va fi uşurat de o grea sarcină, la fine, printr’o acţiune de ordin mo­ral. Sindicatele pot stăpâni pe acei câţiva agricultori rătăciţi, care văd în răscoi un prilej de îmbogăţire, şi aruncă peste frantar­i, prin vânzări nepermise, pro­ducte din stocurile atât de redusa ale ţarei. Aat f«st adiac mâhnit când din rân­durile agricultorilor mari au fost ridi­caţi !». Şi puşi la Închisoare pentru a- Semenea acta. Aceasta nu trebue să se mai repeta. Agricultorii trebue să se gândească să producă pentru nevoile consumaţiuni interne ale armatei şi ale populaţiuasi

Next