Mişcarea, noiembrie 1917 (Anul 11, nr. 247-270)

1917-11-02 / nr. 248

BR­D Căpitan Comandor I Mihail membru la curtea marțială p. s.­ din Iaşi fiind detaşat la ministerul materialelor de război pentru a fi trimis în Rusia, în focul său a fost numit d. Locot-Co­­r­nel Adrim Chintescu. a* S’a conferit ordinul crucea ,R­eina Maria“ clasa 1 doamnelor: Maria Radu Minai de la trenul sanitar Regina Maria No. 1 şi Sofia Teodoreanu directoarea spitalului militar No. 321 din Iaşi. Acelaş ordin clasa II d-r.elor Elena Popp infirm etă la spitalul francez, An­dine Pof zu-M’csun^ti preşedinta filialei Caice» R ii diri Hârîău, d nri Cic? Zoe infirmiera la spitalul francez din Iaşi, d-nei Ch­ria,­as Alphonsine Marguerite infirmima la spitalul francez din Iaşi, d-rei Tabourine Marie Angela infirmieră la spi­tlul francez din Iaşi, d-ra Elena Ivanovici infirmieră la spitalul molitic No. 321 din Iaşi, d-nei Elisa Obre­a şi Elena Popa infirmiera la spitalul israe­lit din Uşi, d nei Poîy de. Fior direc­toarea spitalului militar No. 423 din Iari şi d-lui Neculai Dogărealm dela spitalul militar No. 321 din Iaşi. Ordinul Regina Maria cî. Ill­a a fost content următoarelor surori de caritate: d-nei Edith Psnopo’, d-nei Marie Stibi d­nei Maria Tarapenovici, Sort* Marie Etienne, Marie Hermine, Marie Sy­mpho­­ros»­, Marie Teodorele, Mariei Joviţe, Ma­rie Daniele, Marie Avegre, Marie Nine şi soldaţilor sanitari Ştefan Tinassescu şi Emil Rogojină.­­ Direcţiunea învăţământului primar pune în vederii tuturor membrii­or corpu­lui didactic primar, că nici ‘ten stat de leafă nu se va ordonanţa pe luna No-i­embrie dacă, nu va fi înaintat prin Rî­­vteoistul Şcolar cu justificarea Intrebu­­inţarei timpului pentru fiecare. Consiliul de miniştri a luat urmă­toarea deriziune: Art. I.—In scopul de a se culti­va su-: prafeţe cât mai întinse cu legume. Se autoriză consilierii agricol! ca, prin organele de cari d spun, să rechiziţio-i neze orice teren propriu pentru cultura legumelor şi pe care proprietarii sau a­rendaşii nu îi cultivă şi nici eu vor gări arendeze. Aceste tere­nuri vor fi puse la dispo­­ziţumea grădinarilor de meserii gata di­­feritelor unităţi militare spre a fi culti­vate cu legara. Art­ii.—Arenda cu care se vor plăti aces te­renuri de către cultivatori va fi accea cu care s’au plătit asemenea te­renuri în ultimii doi ani în localitate. Art. III —D­oi miniştri de fotbal şi al agriculturei şi domeniilor sunt în­cb­-­ cinaţi cu executarea diepezifiimilor din prezentul jurnal. A apărut „Cîntecul Biruinţei“ o frumoasă compozioane muzicală datorită d- lui colonel Mârgăritescu inspector ge­neral al muzicilor armatei,—cuvinte ’de Mircea Raduieseu. „Cîntecul Biruinţei şi elegant imprimat în atelierele serviciului geografie al ar­matei este închinat „şefilor de stat şi armatelor naţiunelor sitate“. Preţul unui exemplar 3 lei. De vân­­zare la toate librăriile. 601 Mâine se va juca pentru a treia oară emoționanta tragi-comedie „Dezer­torul“ a u-lui M. Soi bal. patul dislocărei îa Modova au fost lft­­waţi liiawi ea avSted m'j oa«® a m într*­­rine ttn&txi, v» fi aosotiţi «a în conce­diu BeUmitst. SorsiKn­e da fouisă îaagessivs, la ^dr da, dacă siria poss-btl, b.Ma ds vo# ssss­­mv.ra d­s go.aanduittiî «orpaini. Toți a­­r ști fjiasii eu au dcaptai la alei s ale­gația d dia pas deda M­,fermi,, ftoîdă am een­paraent «orpurilor. assd gări su­isament, sa va prosed* ca la a «tal­­ ds msi *m Tiariri, fits ssesS «patirageat, esri au fost eehspiți şi hrăniţi d$ «orpwri la tiu* ansei tresare, vor fi țisuţi în obilgatori la eorpuri, 'Islrobaiatați şi irr«trăițisbffiio /!ta MsvsUes «orpurilor și 01d saslor«0 Eedan. i A«eştitineri£u drenai la aaltB, kraaa, sioehiosf o? orisa «oldat laeor^o- i rat Centra a«eiora sava ar sbrenta îai od ilfgial dsls. fiorp, tsm din detașarea'. Pi?ids arii dați,mu vor lua mlearUsi dia-1 g»te de isgua sii Mjtaiamanfcsîe aailitaro.! Ti.»«coitia'goafcnlm 1919 fiind soc? ti!;i de figfe îni'erporați, iia «& sunt lai v.tteâ» faimonse;ăi» aelimitat, fie «& »set, bă«OTpiîrij isuat, supuși Ia toate legiin si­­ re ats HEilîitsre, ea ori și m os* îss*! OOKpi I­a maet B®. i «;%s.'«ință, «îi vor putea Iu* toate ai id aesevare *o«?s*8 aselora eăre nu m «iț­iwstrsg ilegal, dria mnasiîe sgriid­a și alta insrari ia «ara ei suni­­tt.r;ții 'm ordtee «xproe®, d» «febre «or­­îwri *»'4 apaasdanţii militari de judeţe, T..i!I.vfi i­îtî­ţi la vatră, î«'eon«edla a», vor fi «tomaţi şi trimişi ia Ce», firele d.­. a'a armatelor pria or­dine spaeiale pe cs,r» Mwole Stst Mîjoî ie va da Îs timp. 4 A«ei -wo sunt resiarSizsţi ir oaia al sj| s» gâ**so dfja ia diferit® istabiiimeats | militare, aviaţie, »«resUtis, protusa şi| »mi sasi «nat lasorpurat», p#hipt,ţi şi| hrăniţi la «orpari, vor fi ţinuţi îa poririt ţin, ds ]gi­'fze»ţi la surpările xeapseSave şi tefeiîşi şi dia ceakuida iastrucţie drpâ? ordiaeis sa se vor da la timp. 853 CSm­ 3«ss©8ogr&f«sl iasallsl­er dlSB 5?S*Î3©i«— Rezultatul obţinut de lai 24 Septembrie la 24 Octombrie 1917, a doua lună a funcţionarei cinematografu­lui „Invalizilor din război*1 deschis de către serviciul fotografiic şi cinemato­­grafic al armatei In localul „Teatrului Naţional“ care de la un număr de 15 reprezentaţii ce au avut loc în folosul „Invalizilor din război" in decursul a-‘ cestei luni, a rezultat un beneficiu netto de lei 26.889,20 (două zeci şase de mii, opt sute opt zeci şi nouă, bani două zeci), care s’au depus la Tezaur, desti­­nat pentru ajutorarea Invalizilor din răz­boi, conform recipisei No..., din.... ­&m­-Unsectutul 1919. î&t» o dau: «tr*ul»r No 12.611 26 I 10 I 1917 si M**eki Si;»« MiJ-; S »a priw&t» Bwrpjiăr#! tiaeitiw fi, ntiîigantd 1919 . Asa onoare st vâ fese *isS(OS««t praa rezom'ți*- Dvm*uîai Âi»,swu de R&a­­brî3, pn»« p« ifiteratu Marei ui Staî Mt ja r No. 12421 dia 22 | 10 1­917 ’a aprob t cs­, uafe.ii «d­itiBgij&ru.us 1919 atae ri.a «ereuule ds mmtare c­,n Mol­dova «ftt si dia «««sr­ie da resrafore dm teritorial o«»p»t, fis? ru/orsorați pa zu» ce 1 Natasiirie 1917. I* a.t»%i­ th pnvbstă ss diapua«: 1. Lei i uni« da reeret&r« d m • o dcTa­­iu« u«?v Tscue u si Oovsi­uj voi' r»«prpor» pe taț?. mari noutăți u tsagiifo­ 1919 pe zii,a di- 1 mt 1917, I» difc,pioziția Ger«Br.uor.Iî râu» a i trusute lo*& ia «aBKrete dj n st» *4'« a e a?^»teiar, zs». mm prevec ordiau M 6 ui Cs»îi;ier Get 2511 . 917 löttsttst Sis si Ma M j» N 6219 i 917. Assst» ; a ii eh tiit­s i& e*r«, vor ej n?g «er, s s,tu4id a» *ar* m gises« ecst-t.j|r ea i'tf. son sed ;u ash­asits a& dreptul ia msi o »iOiație c soidă .«au eihipament, dnp»rt„„. rpr. A*fdi e«.ri :ns» au fost e«mp»*.j co« form *u ondinei» 6799 am 27 • 7 917 și 7099 din 1917 (­Oiirjit) h i e vor d... cidi­­­da » ptnn­o atci­s ech«! gmf&j. Rfcinfeepuizț4i.dâ*l deat șantaj «hud­ros îi chemați 1% *er«uri. 2 Cereariie de n«iuca«e dk tiTitsr­«] ev»«aat vor repartiza m rr.­ d egal «• e toți tlntrtiresratații au «osun ț­ :ri . 1919 la «ele do#A regiment« de uriaș Serie, i».m* psanve aetanlat da r«erata?e și aoole ei vor fi BoaoMţi, ca lato-fotaţi pe graa­da 3 Noembrie 1917, Bi« »«eşti «swb «t«i sad d#!a îm~i o,m P.­, etm 8 1 a, sraî No au Stat C5XÎ ftt' iți ’/Si ■£­ astâîâ ș­ I M ou­­ h: v-4, mereu MISC­A­R­E . OIWBJ ȘTIE! ? D-l» Mad­a Andren'« este rsgatS. as! fl i No. 8. Cine stie, de frate e meu Qh. Ivolschij R­g. 13 Ştefan cel Mare este jugst a-mi| I comunica pe adresa Ecattrina Constaan­ | ■ născu, Str. Calarasi jj No. 17 Iaşi, în coauriîCftT­opic No. 444­ ­ DIN 31 OCTOMBRIE 1913 — FRONTUL ROMAN— Schsasb de fossd­­etnî*nîeri vitsl« ds artilerie 1% rfg;»ae® Văei TroUijs, li sectorul Grc regissneai satului ^ar*t­a. Baîeriile riese a» tras î». m?i mi KSMpra grapeior ds soldați i»ai»tci «ari esea» «lin transee m st sibe «ta nsopttl de a fraterniza.1 La gsrile Danhrei aproximativ o «ompsnie bsigară care t feratsî Sf. Ghe®rge la Uslma, a fost fmprftsfsată îe foc*l i»fa p artileriei. FMiormnL JLi^xjL­pxxjoa becuri FRONTUL OCCIDENTAL.— Pe frontul belgian activitate de artilerie în câteva sectoare mai intensă in apropiere de Passchendaele. Trupele belgiene au făcut o incursiune reușită la Sud-Est de Nieuport. Un atac parțial german contra unui post esigiez la Nord-Est de Armenii .rea, a fost respins. Aeroplanele engleze au fost active bombardând mai multe obiective militare duşmane. Pe frontul trupelor franceze vie activitate de artilerie, din amândouă părţile, în regiunea dealurilor din Champagne şi în diferite puncte ale frontului din Ar­­gonne. Câteva atacuri parţiale încercate de germani, la Vest şi Est da Britus­ n’au avut nici aşa rezultat. Acţiuni mai importante n’au avut Ioc. —......... v M FRONTUL ITAII­AN.—Nai jşi foarte importante forţe inamice au Încercat cW’aaa Aaai.ri.asjs Patm­ din nou un atac contra italienilor, pe frontul Galio-Mott Langara-Meietta de Qj­® liio, de pe platoul Asiago Printr’un contra atac viguros, după o luptă înverșunată inamicul a fost res­­pins suferind pierderi foarte grele. Bina susținute de artilerie trupele italiene s’au luptat cu vitejie. v In enrsul day.& sasi»»«i­d» s?i. mișcări de trap« disixs? «, fisra ma­vest«aa un *cra­si­a«, au fost z&daratsifc« de artileriei« ital'*«*. Ls vost de A­l’• sgo, »prospe de ®aaove ua d6iafara»nt de asalt italian »iscat si «aptumi msi pe prizcRieri iUl&ai, dia a«i ®s­ftunÂts ds a^tro-germnai îa laptele prs­­csdea­e. Del» Brest» la Piave îRfisr­or, amaUls dasuta*^ » a&ror înaiatore dia­zdele fcTMBte a fest sUUrjsaith pika a*tsw»i de »wsrgsrda și oprită gria dis singe* rea druhmrilor, an^ceupst teritorial ev»*uat ds italieni si ss fcassss c«nm in «• o t-­Ust cu tntpele Italiene, ia das d« Alaao d« Pitve trupe iaamfee ?n r­­urit snă toeete nai dimieestt iu blrsnie pe «aalel drept al rănint Pisvs, la Sasarn, cu scomal dî a organisa un sap de pod A fost imdiat toikaakoAt da is*lie*nn și rtspies epre scai. Un mare număr ds avioane italiene a bombardat bivuacurile duşmana de pe ram­ul stâng a! râului Plave, trăgând cu mitraliersie asup­a Uupeior do marș dealings! şoselei şi pe malul râului. FRONTUL ORIENTAL.—Nici o acţiune mai importantă. „ FRONTUL MACEDONEAN.—Activitate de artilerie deosibit de inter.?,ă la . 5»f cotul Cerna şi ia vest de lacul Ochrlda. Pe restul frontului foc arile de artilerie la cotul Cerca, spre cota 1030 ac «a Rveatura estremistâ a^intuit îa Uza de IkWrf^ d« wtilerieTfe.rarmai do un'^Uc bulgarm? U'2tmele de»es? aa«at» fostele car* m avari. Ldk pe străzile|ipele italie«« ttTtdulhi! Si MbîU-iiîV£;i IltOFS îl BSr.d eatfOfaric tw svas,I»î«5FRONTUL DIN PALESTINA —Trupeie hrffante« ponrinn-S a nrmirl na tnr^s FRONTUL DIN PALESTINA.—Trupele britanice continuă a urmări pe tarei. Numărul prisouîeritor luaţi de cmglizi cari au trecut prin locurile de adunare până în noaptea de 29 Oct. st. v, este de 5894 între cari 286 ofiţeri. Numărul tunurilor cspiurate trece de 80 şi creşte imreu. S’a mai luat o mare cantitate de muniții, .ftCfeim?-«» Dnupernix tf&Gn&.F» , zesîi îe rîf CUS i seriei § W W­mmm PARIS (R*d'o) |ulât Totuși g»j­e «a tere. PeSrogîira’duîai și Mmoves »'s» î.itors Ia mtd categoric îa*' svaataj«i foi'ttkr Gtavernsfoi Provîzoriu. Foarte mntertisaiis este Irapresioaea produsă In imperiile centra* Ia de cjaftre convulaisnea rissiâ. Reacptsîtea de ia Viena este diferită da cfa de la Berlin. y #la Austria, ^»«»ractiuffiea bokevítt­h lor pare a fi dat naștere la f­iruîri speranțe. Oxgantsl ministerifoi de Afaceri Străine, „Frimdenblat* s’a grăbit s& comentese propunerea da pace a Sovietului ca un . .. ... Sre-::bT! faKii ** &c* °“e csrf rîZSIV5 prma­ldLm MmXTS?JiarV„“ AS2A, ip.iri ridici .lu^apiat.­­ D­ace sunt gata de a se opune la lovitura Ln Beri­n, dna contrai pnn-£î»aieie orgaae marcau o nclacrederef ce »tat a lui Trotsky si Unine, Lovi si t nantatA categorie de neiimfte. Ss prsveda esecul BoScevit? hilor se vede tesuiia ca n«t cumva ’demsscarea lui Lmm şi acoli|ii »Al să na îtifice josfol gi s& provoace o trezire a semimbntului naţional rus. Ger­manii au înţeles perfect eh provocatorii de anarhie nu pot deveni diriguitori. Ştirile ne dia Rh8?a itosese Insii dt.s!ul d.a ^.veatura estre misia a iatairi îa Uza de rea a-wmană p® g$ia — FissseI fal Hiuaeabasg pro­ ffiEci psBleă îs Ge;?raî?..raîa — C AR U A VON,—Pe câni Germanii de­­montează fabricele belgiene și distrug jurn­alele, presa germsna îRŞtiinţeeză po­posul german să nu fie înepâiiiâmi t as­ii'sge cd H.u lenbugg hotărăşte di­­a ssT» mai epr­oape ce RRI. .Berliner Tageblat lase u spune: „Pop­,rar nu trebue să se || înfinesttu de falsele idei de onoare si,i |de vamitete jignită, c&nd aude că gen« «iii noştri accotesc că este de dom ca se rcisifia ici şi colo, înaintea Inain­tea ni­micului şi să evacueze poziţiilor. Ziarul merge ai£U de departs încât să ţ -«a a înţelege ca retragerile ar putea îi ; chiar ,pentru a atrage pe inamic inainte şi continuă* noi scriem­ aceasta, în spe­ranţa că poporul va înţelege dată va a­­uzi despre vre­o alta părăsire d­e teri­toriu către inamic, ca un asemenea j^ss ta trebue totdeauna de proas­ta o pier­de, e ori o esuvre. Poporul german au nebua să fie alarmat­, de ori­ce rapoarte stpîsficu le neiavorabile, pr mite ae pe vre-unul tim irocturi, uz, cu seamă ae twpe teatral de război «pusean*. wTages­­|*eitU8g', ,Tagikhe itui­sihă«’, ane zis­­“re scriu mn aceiaşi top. inspirate'pe a­­ceihri ia vor Anoste ahraiâri inspirate nu sunt prea in­urajatoare pentru panger­­ma-:-ţ­­i sau pentru amiralul Tripit», care ’spunea îa München sâmbăta trecuta, că * „siguras^a militară germană se aha :n tii, că Anglia ar putea h fCf. jiieîg; fee â să cunoască protectoratul german asupra B igicT . suni de aaemon&a sim ne tîi poporul german nuerie totdeauna itnseiat prin .rapoarte supsificiaie nefa­­vor­abile“ ia publicat ez rarura comanda , meatul gsuman este foarte econom. El* Isud­ mai adesea ori superficiale și eri­des­t neadevărate, în ce priveşte frontul di­­vi x pe u e cum spune vou Ardjenne '. i I Tiigi-bktt*, soldaţii germani ! recunoacu a fi .­teatrul decisiv de rus­­ii! boi, U telt gisatid dia Bcrnji arate că po- I porul g.-.rm»ai eets sceptic in ce priveste I comuaicAtile d­idsle, ' ^ iii 11 Serviciul special al ziarului „Mișcarea*1 CRiia iyi£ Cu® s'a «mch­is GDraanii si Anatria»ii a­s Loltano. nvata mmxm», o?»su»./Asiago, îadipl! WM, zhc ei, datpă aprige lepte d*str«d». us câteva leal euprise în liniile noastre de rezistență. O i’mjla ^ ne întindea 1» spus de Ace./, a esta obstacolni pa sa:© dasssa ®al i-& învia«, piatra a F,fct.ts*da îâ A­Ni-;j o luptă propr.u z sä m a fu tas sa aib&ioa luatozi.e 0/s.s­­im Asiago, daU fiiad sa. bt'mn m cm-; noastre po» tuti, D»«ă dușmani a hvst impresia de nu uaiiaa in ears u müesrnssä la îezis­ i;;;o de poitur;­tectă şi la auportarea jertfelor arde cc­­aBii-9 îh ruină.|rute de situaţia actuală. Regele şi a esprimat ferma; convingere că, cu toate schimbările spariei, victoria va rem­âne de partea Rţelegetei. — Nauen (Radio) —Impsraîul a im­it pe cu psihirul imios al regatului Wa tuti, v­­ah cusm»'-u! a *.;&t impri»la de| ” 1 a­­ws­•vii susțj m-H iftpt« mndârj te îa străaiv.IMte0Dcr** r,r‘edst!ch von Payer, ia po*. orașatul Asiago, ««eri iu*ru visa în o Iul d' Jrice'fa?cfiar, »«ordandu-i titlul «oa­sea puținelor noaafer© pqgcarâ, earel^® txc'ießia 9» ne consilier intim real. &’m retsa B eu snwîal, msntm&adu« fue | — Malta (Sadic).—Comunicatul en­­turir­t. Brassa;aatft a ay*tt iosf e imi».I&t Iglez. G.eneralul Ailenby raportează din M re sărit de Asiago, Uîde isa Egip*» că Turcii organizară pistpa de ihitist, despr­ea?;?, adnsite însăși somsai nmpărăt,­­pe brațul nordie al mi Ha i nO ro­ri O , ; au 1- • J «VW.C.. ... .. . J . î_. _ ... . ., x .. ca.ele svia, a. fass; uspia« si sunB'raat». «*t s; a lăsaî ia SBki%;le aoisfitra pnso aier*, saferisd p'erdori sensibilă. MBnifontoa an&isîeififiiisl și presa* îraiss^na LTON, — Toate ziarele franceze, dej orice tendință, judeiă îa ace­ași chip manifestul mftximan­siiior. .Petit Parisianu­l scrie: »Adevărat sau fa­s, aceit progeam treime sâ he energic respins. Nici ideile revolufei franceze, cici acele aie d­in Wilson, asie s:: derivă die ele m­ansrfi"" T- ’/ J-t",xi* wur­aici\ Dia «Echo ae Paris*: „Penrui S«­ Gh^nyt, mnstm §t a mi-1«. „rm»f ««• r,.-r„" I ntsintlut h­aaei d-l Betemra în care noi drumm de urmat este perfect risr. Noi trebue să lucrăm ca și turn guver­nul provizoriu sar h retras din Petro­grad și la plecarea sa ar fi isbucrsit 1 tulburare tumultoasă*. Din „Le Matin«: Manevra pentru arnais'iţia, ca Leniae cî prepanător, este una din invenţiile cele rmri mediocre din partea duşm­anilo noştri, ăjţ & ne face să cădem 10 curs,. unei păci gern­anc“. .L’Hu­manité« ». 10©gtfîlnm»fil mtmxf P«8, rHs că situaţia maxîmaliştiior este df­ai g U&iifiltî |ji| ameninţată. Ziarul scrie : „Evenimentele “—1~‘~ J' ” par să fi luat o nouă întorsătură • Ke I rensky, care desigur a putut evitu­a I ies arca, după caru a fost ifeteaționică tura de stat a fost punctul culminant al mfixansiismului, fără îndoială. Ar fi greu de închipuit că coîîsrcințele vor fi fluîfbile'’. SÎM51 ¥&LEaRjUP!Oe Copenhaga (Nauen).—Membrii am­­asadii ruse ue aic i au hotărât sS nu se recu-soascl autoritstea maximalista tirn I Petrograd. Kdi'îkÂo^âÎ,PL'î^0 .n'-iS.,M^«19.S| “ Roma (Nauen) Regele si membrii f îll«aiu (Star. Lipasncasn) opri adu si banii ‘,ce?::/a desti­ns. m mi sral guvernului su dat un apel cătră popo­­l italian îa cars îl îndeamnă la ­­bs bvkole­r, mtínzâfidu-se la su l est şi a copermnd Beujuhria $1 Hebrea. Trapele ooaaric câtsreje m făcui .otuşi unele pro grese înspre Extine, pe căni un atac de « o a p t s ai­ trupelor scoţiene, tmpo­­fiva d­aaculm drept ai duşceanului, a a­­vut de rezultat capturarea ds mitrailrre. Uostinuara sä găsim mari cantităţi da material tie război de |.­t telul, părăsit Terci, mire care poate fi menţionat 70 in anktrenuri fi vagcaus la Bunä stare, L­a ON.—Dl Fainlive a pronunţat un disairs în presenţa fd- lor Lloyd Geor­g ‘­i. Wf Ei a arătat că voinţa ferma a Franţei şi a Angliei estetea sa den tot sprijinul Italiei. Premierul Franţei a zis că a­­liaţii vor întrebuinţa toate energiile pen­tru a birui. Un singur front, o sin­gură armă, o singura acţiune, iată pro­gramul care va aduce victoria. p*&âad fi w «Mizat» si 5» ssrvisia d© biroa sa« de «osgpfcsbili­­riă, ea«Să post. Rîferi®ţc buas 'şi ga­­ranție. A »3 adresa Str. Ne­mțsasiăa H. I Dr. G. SOCOR Consultaţii pentru ori­ce boli de ochi, in ori­ce si, intre orele 2—1 p. m, IAȘI. — Strada Criza^Vodă !ts:^.rzuOi'-c-taMursu.vt’M? S’a piardus ss nttd 140—150 m­­, ua act du ideatitste sa ord­a de aerviaiu, «te. „ Cine l-a găsit este »1 tdsrdtt I d iar Grigore Alexandrescu îs Tipografi sgecoa'/st ssaatessaîi«', pre­­par» iissa isfsrio? si sape- Adresaţi LibîEîir, 80ase ast« Y. V, i© finii pe l^.cgă o fetiţă de 14 aas 'gavo/­­nafcia «a»» as «un î;«t zests. A Re adresa St'-. Sărar-ri' No. 121. PTPT)flT ®’evi și ©leva r;yrs p i­­a. mar și SMaudai. as? »drssa L-gîUoîie Gfiatât... S-xa^a Ale­xandri No. 7. Dr. ft. HOROWITZ Medic Dentist ex®*livă plombe, coroane, bridges (pust), danturi, 1« mod­ar'«știe, m 3—4 s dist­ s. Consult: 9—12 a. m­­,i­­—6 p. m. - Iași, St­rad» Str.fa® gas Maro 17. — rafia îs Aparat cinematog cumpărare sau cu chirie, ofer­e Mari­nescu Sîr. Moara de Vânt No. ÎS Isşi preparator pentru opt dlass de liceu începe la 1 No­­embrie 1917, D-na Băşcan­u partea şti­inţifică. — D ra Doctor E. Sr tilesaas D-na Sîimitrescu Csrtea litera­ră. A se adrsss Sir« Cogalniceanu No. 18 co t cu Palsde. ŞfB€ifel«S în intitmil aa la H?cre şi drept merge la ţară pentru a medita elevi. A sa adresa la Dl. Dumitru Ionesco itr. I. C. Brătiaan No. 103. Student b­or. d.a BUCURSȘîIi

Next