Mişcarea, decembrie 1917 (Anul 11, nr. 271-293)

1917-12-01 / nr. 271

» i ANUL X! «♦. 27J i jtsofH. jss^a.. MQtiHtk* K ■!■•■ UN BUMftS «U a^sasasi IO 5M1. "Redacția și Mmm­i&fmsh MSI-Hafi Uttrat­ife I z­iar hátio n al­ ub c kkl» VINERI 1 DECEMBRE 1917 un nomar 10­3» Sasls fesSSkp&Săi mb OteetlmM mm mmM SITURTÎPV Pe frontul mgn adivîî&te do artilerii, mal proamtslă, laire râuri.e Scsrpe și Lys. Ciocniri da patru e la Cimbrul. O facMrsfuse f*«s­tâ la Huriisih a &d»* englezi'or przanieri. 0 iacuraüun® dus tsanâ a ArsE^tieres a fost rtspresă. P- booului frimcez s’*« mpl&t mici ăfaceri dușm­îne latordîsf de Rfims. Lupft de »rtfierk pe M­ um, _ 0 s«*nai a foat băt«t și goait la Z Jiaal, pe frontul italian ~ sifide se dsu lupte de artilerie latre Brenn și Pitve. O uptă violentă a avat 'oc ‘a ist di Pisîoasia; trupele ftaife&e au rezistat eu brr vară, cauzând dașmaiului pagube înseiEnsie. Pe frontul asgcedoBfan activitate d* artilerie ba­gară între Doi* rsn și Vardif. Au fost respinse cu pierderi atacuri porția’e bsi/gare. A fiost doborât usa aer­op an bu­gar. IMCA o osAndA UEHI09 ii ISTRO-UHSl­a Cucerire» Ierusalimului, în sfariS de impoîtaal» ce o psesinta succesul arma­­telor brilaaice, svidenţ­a*8 ca fapt rare Siebae reţinut, pentru că el învederează ir că odăii deosebirea îasdaraeaîa'ă ca există Intre cele doui civilizaţii care lupt ă —contrastai disttre civilizaţia Lati:­ă fi ,Ktt!tura s tîutoaă. Ia raportul «dresat de cîîre generalul Ailemby guvernului său, după ce se a­­nunţă cucerirea oraşului sfânt, se arat?, fi cauza care a întârziat acest succes» .Cucerirea Ierusalimului a fost în­târziată—raportează generalul Ademby —din pricina marei griji de a evi­a stricăciuni locurilor sfinte din oraş şi din jurul său*. Această grijă pentru pistrsrea a tot ce e maauaum, rdiq­­a sau ori ce anala fid preţioase de eram istoric şi cultural, diferenţkz% păni 1» prăpsstie concepţia Dapa o lungă ezitare preaedia* la elementele nationale pe care le­­ despre civilizata ce o «a aliaţii, fata de ____n_ 1 i_ . * ___• . — î . . 1!­8 enncentia _Rnittw»fa* » »m­iilnor a­tfele republice! Sutelor*Unite şi congresul dela Washington au de*­elarat război şi Austro­logsriei. Dues fau &v fi vor­ba decât de clarificarea atitudine! Statelor-Unite, în război cu Grnania, faţă de unui din afliaţi! acesteia, desigur că a­­ceasta nouă declaraţie de război nu ar avea decât o importanţă strict formala. Dar tocmai lunga editare a A­­mericei înainte de aceastră hotă­ râre dovedeşte că nu avem dea faca cu un simplu gest protocolar, ci ca un a­­­politic chibzuit cu ma­tur­­ale şi fecund în consecinţe. i­i.cunoaşterea stării de război între Austri­a şi Austro Ungaria este de fapt o nouă precizare şi o nouă amplificare a scopurilor de război urmărite de ireductibila rea­publică de pt Sifa ocean. Până acum, în toate manifestă­rile lor pol­t.ee, conducătorii Sta­telor­ Unite au­­k­larat ca urmă­resc un singur scop în acţiunea diplomatică şi militară: distrugerea militarismului german, pentru a mântui civilizaţia umană de spec­trul undi ameninţări care istoveşte atâtea puteri rodnice şi împied cu atat a mari opere de real progres. A­­m insă, prin noua declaraţie d® război, acest program este am­plificrat cu un punct nou şi de o egala importantă : desfacerea mons-trupta­­truosului conglomerat habsbusgiC® oprima şi cărora trebuie sa li se dea libertatea de a urmă impera­­tivul lor eta­c, alipindu-se la marile grupuri independente de car® sunt lega® prin origină şi suflet. Dacă Rusia maximalista pare a se fi dezinteresa­t de problema na­ţionalităţilor din centrul şi estul Europei, America, luăndu-i locul şi sarcina in multe pnvinţi, ia a­­supra şi, alături de marii săi abaţi din Apus, şi molvirea chestiunii naţionalitaţ lor din imperiul vecin. Astfel tocmai la momentul când această problemă, decisivă pentru lin­ştea şi desvoltarea viitoare a Europei, părea scoasă din discuţie, |Statde*Uuite o readuc pe câmpul de­­ lupta şi la masa verde cu toata vigoarea de care e capabil acest Stat da hotărări pe cât de natur lehbzuite tot pe atât de energc executate. | America îfi înţdegi rolul cu o­­ rară amploare de concepţii şi o mi­nunată preciziune de realizări. Cu stăruinţa caracteristică rasei, Aliaţii noştri de peste o­cean vor îndrepta marea lor forţă de luptă In spre executarea unui act de eliberare ş dreptate, a unei sentinţe istorice del« care noi aşteptam cu to-iiâ Sn*­crederea, după atătea jertfe şi în­cercări, realizarea idealului pentru care am pășit la tragica noastră căderea IERUSALIMULUI Contrastul dintre civilizaţie şi­­ Kult­ură“ concepţia »Kaliaralâ* a germanilor şi tovarăşilor lor. Amintiţi-vă de ce m (Scat reprszes­­tanţii ^Kuitunei* efiad an invadai let Bel­gia, unae n’au respectat nici statui sau instituţii de artă, dar ca­dral.® şi localuri aliate, şi comparaţi aceasta purtare cu gnja ş, respectul pe cari ie au abaţii iz\n. ce­rcestes—şi veţi deduce marele contraşi dintre civil‘S&|ia latin® Şi ,kul­tura* germană. De aceea a fost dat­ă această ,K .i­­tera* să atragă de partea ei pe., u.rci şi bulgari—cele două popoare care ală­turea de teutoni și maghiari mai repre­zintă urmele sălbâlucilor seculare. ISSEM , AKI GUBALIVI O barnifi­să urâtă, care dela o vreme a început să năpădeascâ într'un chip îngrijitor pe ogorul gutţei pub­ice a o­­raşelor, îi specia f­ac­­ta noi la Iaşi, o constitae „gnalivi“. Pe „garativ“ îl găseşti la teste părţile Ii vsat la colţul atradider, îi gâarşîi prin clabori, prin societăţi, in sfârşit ori unde se adoră do?, trei oameni şi discută, cu se poate să nu ’l găseşti în mijlocul lor şi pe „guraliv", Gsrailvul ştie tot­ui de toate. Luî, care aude şi cum se r­'şcă ia;ba, nu poate a*-i rămână nimic ascuns. Cunoaşte toate secretei« diplomatice şi militare, ştie ce a grăit într’an anumit cerc, estate om politic, şîie ce soluţie se va da in cărare chestiune , ordinea aiki, în sfârşit gu­raliva! ştie de toate, fără ca în realitate să ştie ceva. Tot ceea­ ce imaginea ei mintea lui bolnavă ei îl d£ ca fapt po­zitiv şi ca să-i dea şi mai multă putere de adevăr, „garaJivai* arc gnte în­tot­deauna ca cele ce le povesteşte în le atribue cstarei personailtăţi pedtice, cu care ei stă veşnic în contact, de­şi poate în realitate nici nu a vorbit vre o dată ca acea persoană. Dacă sânt iasă oameni serioşi, cari îl tratează pe guralivi la justa lor valoare, numârul naivilor cari­­e de a cresa e §­­ian drept cuvânt de evanghelie, baliver­nele guralivilor, este destul de mare şi creşte din ce în ce mai mult şi a menit­­ă sâ copleşească numărul oamenilor serioşi. Dacă pănâ acum însă, activitatea se­­căturlor, a fost luată în râs, pecinginea ameninţând să ia proporţii prea mari, începe să ne îngrijoreze Trebue să se ia măsuri serioase contra unei activităţi cari încep® să danseze mersa­­normni mai tiatativele dintre lista |i Dermsora O declaraţie a lui Lenin. — Hotărârea ’Rusiei de a continua războiul în cazul când nu i se acceptă condiţiile. * * Tdfg^mg din Petrograd ! La rftmueea flotei ruse Lin­in a ţinut un d’acura din care leproduiera sfârâi­tul : Teh grama­tis Petrograd : d­aîâ i» f6$*b:Mfatta ums pdfi în tr« Rus­a și Germania, Ia număr«! de 25 Nocmbrie a!­ilaru­lui aFrava* citim DumStorci articsl: ‘ „in râs boiul de amxmni între­prins de Germania, sun im con­vinși ca poporul german n’a apro­bai si % 'a dai sprijinul său comaw dammiulm acestui război. Qu vanul g­iman să știe câ dată %r vot sa c­ans râogă Rusia să îjihte o peCfa neonssiâ, psth­o­­lîsmul şi dri'goigea ptikrai revo­­lt-«î ne vor Lee să renască ta tustasmul pfesisu apartrei revo- ltiţiMasi şi onoare!. Vom fi siguri in acest caz de con­cursul pe care ni-1 vor da lucră­torii germani. De alt/,­­ soluţiunea unui păci ru­­sifsome, va ds mare dreptate Fran­fsî şi Angliei cari n’m crezut nici.­ Nu e vina cosstrâ că ele au fost InfffTiple; lucrători! ger­ffiauî âă flc coKvlcsh o âe.Lam în med p­at bile, câ d că hotărâse: sâ £îid­bâ guvern­ui impsrLN­sî şi spoliator, vom confir­ua rizboiul. Totuşi noi mai credem încă în solidaritatea internaţională a luară­torilor şi masselor. Evasivtd răspuns pe care Ger­­mania l-a dat tondiţiunile noastre „ de & r.u deplasa iturele pe fron- |ca 8ct0Jj in actualele imprejurari, tul italian si frontal de vest, ne «1 j0|t cei ce pot trebuis; să lapi® di n obligat să întreruperii temporar con-frăipnkri contra actsiui pericol și prin vorb­rile dar sMrăm să le reluăm lori e® aijioc s# cante să stârpesicâ bu vor o.nu, aar speram sa te ww»^-|rBjasa aîât* a guralivilor care re prestata ’i'o s;ldcre morală a virței noastre sociale. Cel mai ban mijloc de a stârpi pe fggralivl, şt­ii ca roată James camista, "nu numai «a-i ignoreze pe aceşti pîrâ vltori ai vîeţei pad­ice, dar acolo unde I dovedeşte an ase­menea specimen să S * ia de guler şi »i-1 dea pe mâna auto­rităţiior A naşi tolera activitatea acestor pierde v«r®» ar îi să ns­facem complici k o aiține doanătoare țirei. Pest ■ilSllillil ARMISTIŢIULUI ......................... * — Testul oficial — Condiţiile armistiţiului încheiat între armatele Ruse şi Române de pe frontul român, de o parte, şi armatele Germane, Austro- Ungare, Bulgare şi Turce operând pe acelaş front de altă parte. Astăzi 26 Spembole (9 Rea.) 1917 de § 1. tata­e armatele Ruse, cari ope­­re«i*ă pe Srosiui între Nistru si Gurile Dunării influeiv, sub comanda genera» Iului Sth?rbaîchel de o psrîe și între armatele G­rmane, Austro-Ungare, Buî gara fi Turce, dispuse pe ace aii front sub comanda Aih ducelui îosif și a îeld­­m.'.reaaiului v, Mscke&sen de altă parte s’* închrlat convențiunea următoare, re­îafivâ ia un ar»m st­­iu provizoriu, pâsfi îs momentul cînd chestiunea războiului sau s pâcei va f decisă de Adunarea Coaatitua&tă a intregii Rasii, Armatek Scrnâa«, cari operează sub ordiae!­e Generalului Freza» și csrj fac parta din fron tul. româg­­ncfe.ee și eSe această cocv?n;ianev rrnn'm t’maul cât va dura aim stitiui As­mitelor Ruse, de pe frontul Român. § 2 Ambele părţi sunt reciproc obli­gate a anunţa reliarea calihlățil r, ca 72 d? ore mri înain­e de reînceperea îor Prezenta coiveaţ’une sa aaufează de la sine la caşul ckd ie­ţele Germane, Austro Ungara, Bu­gare sau Turce ar relua cSeBStva pe ua sect­or oarecare al Intregu ui Sroat ruprins între M^rea Bal­tică t}i gurile Dunărei ibclus*v,—Sie chiar şi ia ataiâ de frontul Romín, sau In c­aul rt lufirei osii staţilor de către ar­matele Rusa sau Române ; și in.caz.il acesta, panea adversă tre­bue să fie preven­­s cu 72 de ore mai Inaime. § 3 T'isie os initat le, pe frontul sus men sonaî la § 1, laceieaza de in iată ca prezenta con.co|iune va intra în vi­goare. " • 4. Operațiunile serieae, încetează a*bele părţi, bu numai deasupra ii* mîlor inamice, dar chiar şi deasupra unei zone de 10 kilometri ad.i­cinae, masurek de la transas-ls de prima linie a contractanţilor respeictivi. In acelaşi tim­p, încetează cu totul şi activitatea a­­erostatelor. § 5 Este irsdmisibila orice trimitere de patsuie şi chiar de cercetaşi izoliţi, ditfco’p­­­e propria lor linie îtsaiaîată a îtti-le’or de s3sma. § 6 E»ie iate zis avanposturilor am beiur de » trece dincolo de pro­pria lor l­inie înaintată a reţelelor de si­mă. 7. A­mb­­ta părţi se *eaau dea zm «xtcuta lucrări pregătitoare de o­îiîBsivS, precum nici iutăii ?n scopul îmfinrei ti desvoitârei peziţiani or, Suat a ,m?se numai lucrările In scopul tntreţl­­nires pozipurelor şi îmbunăţlţirii stârci material a trupe or taproviziom,re, atare ssattarS) precum şi construcţiunsie de b.tăcî, N % 8. Din momea-'u! ce prezenta coa­­v«-i­țiune a tatrat la vigoare, cele două. părți se obligS de a uu rani da ordine pentru tracspoiîuri operative, mişcări și «grupări, precum și ds a r.u mri exe cma trunaporturiie Si rrg-upârje pentru cari s’ar fi dat ordiae după 5 Decembrie stil nou (iaclusi). Pe tot timpul duratei armistiţiului este permis schimbat obişnuit r­­­upităţilor­­,în sectoarele co purilor de armată, pre­­­­cum şi mişcările de trupe la zona ar­­matelor, execubte în scopul tanbunătâ­­ţirei cantonamentelor şi a trupelor. Nu es­e permis de a înlocui trupe re­trase din zona unui corp de armată decît cel mult prin trupe de aceași forță și luate numai de pe frontul arata la § 1. § 9. Este interzis de a slăbi unita­tile dispuse in prezent pe front, p­ia retra gen individuale sau colective, in scopul de a tmări aste fracturi. § 10. Noua ntu’ră pentru timpul ar*­misuţmUii se va întinde Intre liniile re­­ţelilor de sârmă diiie mai m­aiorate, ale celor două părţi. In caz de lipsă de obstacola artificiale, zona este cuprinsă intre tranşeele ceie mai înaintate, sau între 2 Leii drepte închipuite dealungul tranşe­el­or şi indicate prin placarde. In regiunea deltei Dunărei, zon­î neutsa este braţul St Gheorghe § II. Intrarea in zona neutră este in­terzise , dar contra persosndor fără arme cari totuşi vor circula întrâasa In timpul zilei, nu se vor lua măsuri­ violente. § 12 Ori­ce persoană »parjisind păr­ţilor contracente şi care depăşeşte zona neutră, e considerată ca prisopier de război. § 13. Este interzis de a vinde, de a ceva sau de a consuma băuturi alcoo­lice în zona neutră. § 14 Neînţelegerile cari ar putea sur­­veni la timpul duratei acestei conven­­ţiuni vor f supuse hotărârei delegaţior ambelor părţi. Locul şi timpul lătrunirei delegaţilor vor fi hotărâte pentru fiecare caz la parte, prin intermediul parla­mentarilor. § 15 Cele două părţi vor avea dreptul de a face propuneri complimentare pen­tru modificarea stipulaţiunilor prezentei convenţiuni. In scopul aceluia, se va con­voca o comisiuna împuternicită cu ace­leaşi depline puteri, ca şi prezenta. § 16. Acest armistiţiu priveşte şi Ho­­tikie fluviale militare, ale ambelor părţi. § 17. Prezenta conven­ţîune intră In viitoare In momentul semnarei ei § 18. Acest armistiţiu pierde valoarea sa, de Îndată ce Intre Comandamentul Suprem al Puterilor Centrale Alia e de o parte şi Imre Comandamentul Suprem Rus şi Comandamentul S­up­ra Român de acord, de altă parte, se va încheia un armistiţiu, cuprinzând In mod expres frontul total intre Marea­ Baltică şi Ma­­rea­ Neagră. § 19. Prin intermediul delegaţilor se va da fiecăruia din părţi, un exemplar al acestei convenţiuni, semnat şi redac­tat franţuzeşte. Subsemnaţii exprimă dorinţa lor, ca chestiunea neubalizărei coastei între gurile Dunărei şi navig,nrea pe Ma­rea Neagră, precum şi pe toate braţele Dunărei până la G daţi, să fie discuta­ta şi stabilita printr’o comisie mixă spe­cială, în numele Ar hi ducelui Josef şî al F Umaresm­ului w. Mackensen: («?) von Morgen, Generallntecant; (st­) H «ndo­­viei, General raajo;; (is) Hunuisen, Obers“; (*i) Förster Streif­eur, Obern; (»») v. Hempel, Major; (st») Popoff, Locot.­Co* Ionel; (sn) Nahsim Bey, Major. In numele Generalului Staherbatchel: Comandantul armatei a 9 a Rcuse. Ge­neral (*») Kduheviki. In numele Generalului Prezan : Ge­neral (ss) Lupsscu: Coronel (is) Baum* gertiin; Cuioaei (s­) Ra^ei ; Stabs Că­pitan (ss) Baron fisei-hauaiin ; Coloael (să) Rfckuin ; Locotemnt (­s) Kornesev; Căpitan ($s) Ocazalov; Vusuaiar T. R. (ss) V. Betgov; Sub-Lt. (t.­) Eioîov; Soldat (?s) Polega­i; Soldat (*s) Vora­­biev ; (ss) A Terab­erco ; (s ts) Pospelov; (ss) Michitia; (ts) Suds cap. Arpas; (ts) L­icot, Le .er; (»«) Coloaet Râscana ; (•»*) Colonel I. Manolescu ; (ta) Coloaet N. Condeescu, Conform cu originalul, Secretarul Co­­misiuaei Ro mSge, Maior Dimitrescu. Ir »-«mc»« aproviz­onarei O­ra 22.30, ora Peteogra­dului Ora 10.30 seara, ora Europei Centrale Situatia din Rusia LYON — P«* ssara rO­ ksa »Bd e,ti- Vt'ft a ».aata o oorirui ta a^gosisre Ziarul jPriwdi* dsi* 8 ®Sî0ffi:bri',l pabiea «a sar; o a ariisoi. s,»rs profeiiaak svotut'a so st a­--ut Io® îa opisaît pairi-S. D*,la po­porul Palesiei. Curiaidki și Lti*s»ai»i, 2180 z?ar»l, are drepții Is­o (liSiotsire ib)ra, eî va hutara psatra sise maari, da tu, sî, fie dspeadeat iu depeadfiit, iar givarini g«yaa»a a« a?® dreptul d» * m­a hotsjâfi «u privire la asests tari si di & «era centra els kdrpssdeats, ta so«ai guvernaiui ras. Ia trebam^r/a t­a visîstar *t*dsp®acl‚Mst&“ pe.»tr® dssvot­­fa?n­a saw popor, st® %ept țicife o ss­­parația forțată a »««stor pogoare rase, estra a ie fess v*'a'9 i«pănan­s»u ui garassa. S hîideaans sî Gospwia *re­­me să pe fată ctaea se iBOn­dari­­cu planari'e de ««seriffe als Ghi­­misiei iraperiale, «au trsbwsi rapt ds fiaitiv st «a. Noi sa«*«« *dlf* «pavissi fă ar fi a impume pojpo?slui rue a pass nrs­isoa3ă i o asem.im vicisatâ sr trebui ni «porraisk ît*ă războiul, sare m dă se alta fîoutiun și ar proba Kami lor dia Fraaț* și AQglia să guvsrre’e lor m drsptsts slid tfvasă să o puts Isii!­sa SeriBia­’a asie imposibili.

Next