Mişcarea, ianuarie 1918 (Anul 12, nr. 1-24)
1918-01-14 / nr. 10
Awm xn mm. M UN RUMI io nai Mwcacffați fiefrtfiitiartifftt lAȘI-Piața Unirea No. 0 L COTIDIAN mmWGA 14 flSlPABtg 1918 UN SUMAR 10Bflrit « **aa 1« Oh mi direcţiunea unui comităt« dubai Națion»l-UbmS SlTUflTIfi Pe frontul «Hfiez act’innl d* artilerie In regtata PascheidMte. Pe frontul francez atuni de artilerie în Champagne fi m sectorul Arocourt. Franmzii au dat un ».tas ia est de au&eriwe, laaad prizoa’.erl. P« frontul Itatta* actinnl liră importanță I n diferite sectoare. Cancelarul german a făcut un lung expozeu asupra situației, cu privire la punctul de vedere german in chestiunea tratativelor de pace. Revoltele din Austria tfontagiuncsa Revoluţi»*» ruse era inevitabilă — ia acei« ţări tu care sistemul de «presiune p*l$tîe& şi so iata chema şi lairaptăta ori ce violenţă a ceî«r im j**. Dâ aceia faptele din Ifsnia, pe care însăşi agenţiii« de informaţii germane nu socotesc că le mai pot ascunde erau de aşteptat ca o urmare firească a cenUotului ruso- austriac, at&t de m froaturi cât şi de la conferinţa de pace. Nu putem »«sura Insă efeetaî® acestor tumultoase evenimente; dar putem afirma de pe acum că ele sunt mai mult decât simptomatice. Până astăzi ium«i pumnul german şi o administraţie militară care s’a iriceput mult mai bine la distrugerea duşmanilor dinăuntru de cât la combaterea celor din afară, au putut amâna mereu exploda final«a vulcanului pe care austromaghiarii Îşi patrec cele din urmă zile de sâpţfiroasă tiranie. S’au anihilat melodic din raijio* cui populaţiunilor nemulţumit« toate dementei« care erau presupuse că reprezintă o forţă de opoziţie morali sau materials. Intelectualii In temniţe sau In spânzurători, oamenii valizi fu „regimentele de atac*, din care nu mai rămase aproape nici un om întreg să-şi revadă cam nul... Acesta a fost sistemul cu cere s'au menţinut ordinea şi belismul celor supuşi coroanei hsbsbugice. Dar, ori cum, la o nimicire totală a populaţiunilor asiprite nu a putut ajunge. Şi au rimis prin urmare mii oase şi mU?o«ne de su- 8de. In calc duşmănia împotriva tiranilor ardea eu at&t mai multa putere eu cât și teroare* d«sfisu* rută de aceştia era mai vi«'ea te. In Set euprincul imperiului dualist pacea era cerută eu mânie și înfrigurare—dei ea avea să adusa nu numai sfârșitul u*«r imense jertf e făcute pentru • esiază străină» dac Insă şi dreptei» îateraâ ta rod firesc al acestor jertfe. Când insa pacea apare cu concursul devotat şi respectuos *l marilor democraţi dela Petrograd, drept o consacrare şi • întărire a vechei tiranii, când toate speranţele asup» iţilor se înăbuşă sub apăsarea formulei contelui Chernin care si iasă sta se aranjeze tot „pe cale constituţională* cu asupritorii, nemulţumirea surdă ia proporţiile des* nădejdii şi trei*® putere din lume nu va mai fi tu stare să oprească deslănţuireă unor forţe elementare cum sunt vo nţele pop«ar«;or ce nu primesc osânda morţii» Mişcarea dela Prag« şi din alte centre slave —cceastă explozie finală nu sunt numai amptome care o anunţă drept Întvnkbilă ? Aşteptăm ca evenimentele să răspundă. Dar, Iu ori ce caz avem credinţa nmbrftmutetă ei «eia ce n’au fost tn stare să săvârşească, sau măcar să uşureze, »»arii democraţi din Consiliul Comisarilor Poporului rus , eliberarea popoarelor asuprite, vor şti s- o facă însăşi aceste popoare prin dreapta lor revoltă, încurajată şi ajutată de Aliaţii credincioşi faţă de legăminte şi de principii. —h. — NOTE :?Qntru cfi maximaHstll....* Ara vorbit aici la Gsaaraeca lai Aver evaeo ia adrese H9»xiBBstliştil®r~*fi la a - *taesa adnahi stări de Sacruri din Rari« Ti»*« a comple-ia arest® iraaiij seta» vSad cftt«va desemnări date de seriate »S’tirîconul* pe ene e resteaieaci «ast» virtical tas, ansi din cei mei *®$cate|i scriitori moderni, latr’un ou®*? recent „Satiric««*!® pub'ică câteva i«wm»uri da artaslitate la care se oglindesc artistic de real, stadie anarhic« dm Rosia Nepatflaâ repr«~laec secete dracTOEian, v®m cita asbkrfele Iar, ca t'xlsi ce Ie însotesc, paatin a releva astfel usmăi sareta «ititirlri ate „Ssrirta auuiui*. ilustrrție represintă «a safe e»re «tiveşte pe un maximalist, înălţat pa u piedestal de msrmriti. Tuşirăţi tuen e bt.»oţi' de arra ător«! tcxt: t BOM ttfeait«»ts»« x*«srio*a-Hstilas Jmtru, ..* Aw*t* ,pmtm* e tălmăcit dâ • kV* *'rie de ilistrsttj, ia«! cam wr«*easă. Vita reanwinte pe wa elmtas ca*« tra«»,. apariitfî^wrs« «andasa. Tr"Xtaî ap««* t*8 „ . Pentru că infermaliștii a« re*flt eă Pafeagpadtlt* f • »M»hmtralle rtfimla» !««««i «m»î incidentul d« In Br«st-Utowsk ?J2StÎ2 SJSf. ,rt »*“ wlS‘i I MăUiW. - Coatele vs« Ha ftli«c, «aasolele?' Tfsjrted —mIFtottru ei tti;xi.malîftoi as aft paie dsAsitSv aptcaîd c* hârtia. SRgpsffilfetd tainic aiarchr. • a teils fjxstextie reprrs'atA aista bsdiviffi *«50p-}*|âi cafî|pesrii ea oi »fat«ete, tsMaaîi «i mlteo «tefeste «rtiatice, Ycxtat rămasvfte: „...JVnbw ei Kaaiaab'iUi aa lăeat acc^si'ailă mte taiaror masa*.Ier pnpalsre. • alti gy«T**a risfresi«iti toate caisele do feasri do«*ftetet isr alatarea » spi cwrgheaira ft no mm® sac c« ba»i Tt xite! ItcauMreite! f* s«aai«saîi|ti4 «a »r§, pst Rusia de e»$&a!«t. aireta. Si fS ifJHfii m alt «ssnm« rspresinttt «te te^Ijpjs ce «sint fc »&«•, pâvisd «llbfltie pătam rata! ft igxăii&tari Taxlat tjteMf»: -~^eSxteaNiM»t" maitsmsste maxima- Bflilsf putea lsst»l de ai ir«i pe b* aici pepCT ras Ia«*», dram«) maro 1 A«#«! Basfieaxi și ireaîaesaă Avec ce® 2« revelația rssl, «fă teelsavie, uiîmrla teci i«£Î, „Satiate«a»î* ea tsltamsrttl paterni e al hd Av8f*«a«*i fdvmk«nsA și tl, dec« meat pretl*« «dvnla ?!r*«aă a re^e’oțkî Aral« EFORTUL MILITAR AMERICAN LYON.— Preşedinte e Wilson a făcut to ies«« membrilor Senatului» ca simplă ridioeţii* a efortului realizat de mratateraul apârărei naţioale, rezultat«r obţ nut prin trimitere de trupe la Franţa. Preferintele a declarat că transporturile s*au făcut de două ori mai repede de cât a prevăzut pri*»a evaluare și d \n luni« efective de două ori mai mari de cât cee prevăzute s* ver «Sa sub comanda generalului Persbloc. VOCEA TRAKŞEELOR Scrisoare de pe front de Loset 1. Modreanul Asăii când ne găsim la cei nsai gpre» catitură a vieţei aosatre istoricej când toţi rash-fiais trebus si Se na stager saliet, na glad, » iaim* şi » veieţH, mtţfa» »Ind pentra »csiasl bstirâr*—laftm canvftioni dis« ziarele ce se parvin în tem* «ee că tacă ae mai «isaas uscituri ale neamului cari bendreksse, scat veseli« râd cc râsul demacului, așteptând «« e bucurie criminală teelărârea, «ni ceri ztr li ea Articolul .fliapaise! Îoiveljî* scris de d 1 Oh. Notice, ta Ns. tft a! risrelsi „SsraîBia" Sind te spiritul aesste®, vorbind despre nscâturita neamcin«', ie i plăcut atât de mait, ei au știm cmm st*i st'lRijţiico masa mai căldcrss şi *t*i mulțumim mai frățefte, Trebus as eti® dst taţi că e neclin* tetă voința tranşeziei. Ad ea*« alterai sîmnt al patriei zugrăvit eu sângele nostri. Aci arde i o cui naţional ca Mita pa. Sere, că ÎISSdîrii© iui vsr c»s-«aiS8® toate uscltarile ne»multi, car® aştenptft—ea bucurie videan — hotSrâre?, ari care ar li. Nu ori st:» e hotărârea şi dorinţa noastei [. E este una sfâa*ă si Damns* aeeesrl — lkatul National. Peatru ac*ast» ara intrat la război, ae «m vărsat sftrgde, ne-am dat viaţa ş* saatem pribegi E o cuml să petrecem pe baza ori cărei hotărâri, dad din calp Ia eitastele noastre e: suspia, jale, Issms şi aoriste !... Ne-ar blestema urmaşii şi morţii din morminte. Omdel nnstea a a lupta ploi 1« unul şi pini la utima picătur* de stages De cit cu »»cinste» în casă $i ans* Hţi, mss bine »»ţi eu glads pe rimsul gloriei, Vres* ca firtasi »»ari® pe fruntea-i Garoana şi etern» msdriai şi a cinste! la cenceml m»riier nestei ani? ţi, Srcismu! dentâşnmt ta laptele ie la Dragaşi avei da ta jia, inia Oitar, de la Mârilş«şti, etc. preludiul vitejiilor srmairi msstee. Suntem testirîţi eu ţepi ta ariori?Ia eri meerten nssstri sâscrim ta istorii erie mat frameaae sâ gtairioree pagini dia e te fc’rt seria, «dua’a citit vreo dată la lume. Vsinta aas« trAmatai« şi puterea braţului noetru, da* rai iaimri peak® pristara tadaliatl, pen* tra naamal care pllnge, pentru lamina Regală adera» şi iubiţi, credinţa tn Ramans««, cam şi nirsienia cauzei nan* atee drepte—ifaslnl Naţional— ce se pl%* treaz# nn cutei® snfteinSei fie efirni salin!, var face ai trinmum, al lim ml«iti, ta tragi ti «i victsrissl peatra ea sub »ela de Renta si Ran lai» sl le presaw*teî» sa saasasl, cu admirație si deoaebitâ risnpatie de tente aeraadale pimtntalai. I drept, fasrte firepl el peste« ael marea de saferiate. a a nee ta flrxai al. Dsesseasn însă a veit sl ne în seres ca pe biblie«ilev, care a pierde* soției răpit, averi «I sinSixte; dar pastes er*dința tai «sstrlmntafi, pe«te* rlbSaren-l tag^reise* si «Uataîa tal cer ints „Dem *««*• e dat, •■maesea a last, fi» a®« m®ta isi binaanrastat*1, a slpitst bar, begații |! testa ferisirita tamilt de cam «veseas înainte pe pământ. Tei aşa şi noi, să răbdim şi să în* durăm «a nişte meseriei, sef»ri!tţ*k şi groaza predase de vatarita farina?« aşteptâsd ns bărbiţie ref taxai măre!ebsda,mate şi fi vem aigerl el t Dia argern treeststai, din vârtej «1 şi feeal faptelor, din naian^I aaf«riste!or ce au «npteşit safSsteie şl toate Inimila, dta ptane da lacrimi tisa ta !■ pribegia Ssga’ă, ta ease bogatelai, elaate ta bar» irisairaenai, inandl^id Iscări)« fără do supestale ertaalte? şl rafegtatUeri cim. şl di» eleeetal de stage tisatt din trsporî’n ereiler şl vărest îa vatari mari înroşind şi știind păm&atul—ss va plSn•■I. varSeări, ml»jtm târlită a Romtaiel «sari, Isr Csresag RggaiS, îseenjaratâ de • ambii, plină de slav», de isbita și mărire, va aarătari poete lanmni asstre ensa ntai * «Ri «ten na tamlneatfl pa pămlnt. Aceasta ««te d«rb^s n««slră, css itrk gl glatnd tearst retar. Ismtmemt U ROBIRall NOUL DISCURS al Cancelarului Germaniei caiaml impedvlsi gvrmeR stkwt sai d*pâ »miază la cm 3 îs e*»i?et»l cea* real al ReichatssalaS, «rmăteazea cavftaters, csre fusese eșteptată cî mare lecerdare de către desatați r Domnii mi. Ciad la 3 laaasde ia ?vtd «a«ar«* »i vorbesc peatru ultima dată Isaistes Dvs. Ie es?»5 semite*, ae c$st*»m Sa fața iotideatalai ivit la Brest Litewili Atvoci mi*aat ?x»rimat plierea ci aai trebae a* aitepAm !a t®»*i liaistea «plasarea acestai iacidaaî. Faptele mi aa iat dr«tp tate cici delegația r*st a revvaii ia fire«t-Utaw«k iar Begorierile au fast re* laate fi caatiaaal». Tratativele meri ta cel ale tuet »xteaerdiaar de dilirile, ladt de data tree at« am ari at ImprejarMHl« care aa pravacat aera*« riifícatfiy. U»e ari a patai ex:sta taiakla dasi daliga s fia rest ia la aana* «rgaciarile de pace, I că 4 radiogramele de iot iei«i« care atei« bat limva și care aa an ceattaat «xtrem de curiae, szpntea aă latăreaiM;« seaaati tadeialâ. C» t*»t« acestea e« Imi piairts agdejdea r.S vem sjaag« I« carted 1« sm baa r^xsUat st c« delegaţia rusă Tratativele assatee ea repre zentaţii UttiliW «• last aa cars fa»arabil Si aci v»m avea de Inviaa di* fa.ewtt8ii, real Mm elfe vid, per# )fctivel« sasti«&baoarlt#are. Noi spvrlm c« ia carftad sl Împrcnaî ca Ucraina la httlrSri care au coreaneadA interese* lor a«(ib?lor partide si sare al prexiat* avaiaga si dia p**ct de vedere eca»emic. Da «aii mei, ia 4 Itanarie, era 10 eeari am avut de tareeialtat an rezultat. Dnpl ram ştiţi cu tații dekgsrtn rasa pra»»e la sfârşitai iaaci Decentbde *a se tăvile i* s?sacirri laate țț« r le be/if raste da fc^sft partra aegeckri, dai--g-»pa rană a praptra «aamite principii gaerele, N»l »»OTavmți* atuari la ptatmaerea de a tavita la orgec'eri toate țările bvHgeraate, dar as» Spus cane iti« ca ac^aatl invitare al aibă los tair'an iatarval da tim» b!ae determinat La 4 Ianuaria ara 10 wwm *. m pirat «cest termes târî *«. fi aeait vreun răspuns. ««»«*mia* s& cn tarale, precum ei pretatemaiat* d* acestea (Brave), Principele Blssmarrk şi-a racoros»t opera sa prin alianţa cu Austria. Aceasta sra • altaati pur d»fmiră, aşa si luat aa cencepatl din prima xi şi aşa am vait taţi sl fia. Ia careul «tecesiiior nu a evit nici adata ta iveală nici cea raai mică tendiețt ac a abuxea^e acess’ft alinațfi cm sco»sr! agresive. Alima etekn. •mvi dintre Gmacnix şi mnearhialele Dnalre, eniatl r» nai şi ateflns lezată cu Germania prin interese comune şi printe’» tradiţie de secole, trebuia aft ser* vesse* mni alas pentru menţinerea picai. ImS, încă de pe atunci principele B sorer* k sa tamra da coa’itie luwn csrt ti fusese de isaai multe ori reproşat, iar evsnimantele din tiuspur le următoare au arătat că această tramă nu a fost numai cn aimp’u vis mrât. Pericolul cosii- Sianilor d*snas«e a * s t Ar. mai multe ori is iveală şi a ameninţat Puterile Ce’trale allste. Prin apariţia politicd de tncrru* ir« a Rtgalai Eluard, aceat vis al coaliţiwnMor s’a tranformat in realitate Im* peria] german care se ridica «i se Intere« stătea la calm !®RUfri»l *m»l engte®. Ia pafta de revarst a Freacereor şi I« tendictric de cxsaosiuee rus'şii acest liberalism britanic a găsit ua »jatet deja preparat, aşa lacăt toate înspre*. *aă an pregătit planuri de viitor perien* lease pastra aai, Dilema Germaniei iHtatdsaena sitaaţla gaog^fică a Ctefmaatal na a pai îa faţa ptricatatal de « dm« răsbo!se două frontari »« data imitarericotal de recea tot mai evident. tatre Rsmia şi Franţa sta tachekit « alianţă, ai rărs] Iocaitori erau tetrtaa aarnfir de dotă ori mal mare da cit »««sărai loca torlior din impari«! fermi ret*f șl din Austro Ungaria, Franţa. Faata rapablisana, a împrtruptat mil'arda Raţiei ţariste pentu a şi coaatrai linii ferate strategice, in Ragato! Poloniei, care al intaresc taateterea torira no**teă. Rennbliea francesă a chsmit sub drap*l pa timp de 3 aai păaă şi pe ea!aia armă băteat ia falai aesata Franţa afitart da Raita sta faaraut plaă la limitele capacităţii sate. Ambala țări au urmărit ia fatal acesta stela scopuri, pe care da «manii noștri !e name«« scara imperfs iate. Ar fi fost • aegHjrată, dacă Ge« mania ar fi privit «aliniate Ia aerat Joo și dacă noi oi am fi facercat al ae iaarmim pentru a as apăra de viitorii noştri dssmaal. Domaii mei, îmi permitsţi poate că *ă «mtatasa, ră pe cinci «ram membra *1 Rebbi»#getal. vtam vorbit ades« a drapre aeeate lucrari şi ori de câte or! »’au aerat credite seatra înarmări, ea vtans ataşa atenția e£ poporel german, dacă enasimte la aceste tea’oriri, aa face de rit să armese o po'itici da pac», și că aceste luarmiri ne saat impara de aeeaa'tatea da a ee cnăra de princolai care ae amea'stl din paries desmaaalai. Se par« ei acesta vorba na aa fost huria îa «taml d® stricaltate. Y®ch«a politică gormină Aceat lucra aai siteftesi arau« « plivi r® retrospectiv* asupra raportarilor si evaaimeateier care aa proraăst acest răsfiri, cu rixieal itt a repeta Uri «dată lucrări dej« de »»alteaseare.te. Rst#fe* «smereamp«rînlai g’sma* Sa anal 1171 y®»*9 sfakrfat reckri desbtaM, Frta ararea tetsra? pepastatar ssaîe imperial far» «ea și-a resfpătat ta samtima acea situaţie care evreasuadea cepaeRfifti »ata 2)oclaraţiil« Rngnot şi Am«ric«i Rcsaliatisl «rect no;l«t* et latei*« gere na «ai saatem ligaţi la nici un lei, nei avem calea liberă ptmntre a nege ista med separat ca Roata, pi bias tețrnes că prin acerate nu mai suntem datao legaţi faţă de laţeleg«'e prin profanoril« g^wpraîe de pace Heute de de legaţia luiâ. It isc de»*paiul ifteptst atasd, gar« n'a fa»t da», aa avat«e*#..«» dvdlarriivHi ale oamenilor de stat dnsmaa*; aeataa sânt, după cam f'tim «« tatii, cavă»tarea mtata’ru’ui eagles Lloyd Georgs tarii te 5 Ianuarie, și meeagial wrepdtateîs? Weisea din ziaa ermătv*«'«, En cenatat cu melțumire că Lloyd Georg« «i-a srhirabat torni, Rf a» mri ieanul «i pare c» v»r» că dovedeascl I adam din non ceps ritata sa do a ve* ‘ gocta, pe care au n ^uresm Ia tudoi«!« cîlvn timp mol Innia’e. G» toate acestea ^ ca au pot si m?f g plai acolo cura tec | aarie eiste die tările neutre, si »8 rie că vid la acesate cur!»-are au Lyd | Ara® se trecem la Al«?*te Lore»«! George « v«i9|i «arieastă do size« «au f Alsacia Loraia despre cs',* Lky t G*o’ge chiar e atare ie spirit prietenia «fi. late edtsvărsî e§ *■! n declarat ck au vrea sS diatragi Gena raia si r.fi au » vroit »tei sdatfi a’o diatrogA Este chiar cavitate ie ati%fi prutru poziţia nuastefi eraeamiefi a vorbit «cam dta aoa. Si de «tat« acearia el vorbeşte de aterptatea ns care Germania a ficat o Franci ta 1871, X* na vă span Dvs. care na mei aveţi aavof de tavăţlminte, dar o spun pra* politică şi caltania, tată îe acelaşi tiaapitra atrăteltate, oara sa nare că tot na el face alte dectariciani din care rea?« mereu id?ia ci Geraraaia trebua jude*estfi pentru testa crimele pasibile de csre sta ifi cut visa vată. Domnii rari, bine latele« efi aai su putem să admite.® a^eat psset de vedere și nu putem Vide» ta el a sexîeasi dariaifi im pace, atuasi civti se saaţiae că nei suate« cai viaevaţi şi ră latdegerea trehua «cam sil ae judec®, eanoaște tael «i«a »tan lăsările, că ArsacIi-Loreaa enprrade sae compune la cea nri mare p«rt* dia teritorii ner g*r» ma««, care timp da vsacni! aa foat smetae dela imperial g«r«au prin shahl aeetisa și prin vta’ări de dreptar) p*fft ea îa »fârfir la 1879 ravotaţia france«! a înghiţit şi ea mai rămăsese. Atanii Ahaeia şi Lareau au devenit provincii fraaseie. Ciad aşa dar la 1870—*1871 noi am cerat să ai se laaoseze provra iile smulsa dela aai la med criminal, noi nu am cerat cacerizi de ţări străine, ci am pretins ceara a* numeşte astazi dezanexiu * ae. Aceasta dezanexiune a f ost rerunu»* caifi hi mad rgpres cu o majoritate de veted de rătae aduaara« naţională Iraawsâ dala 29 Hartie 1871, care era tu acel timp reprezentanţa conuitajiosa?# a paparaiat Sisneoa, ţCeţiţi urate rea in pagini îl) Ta ah««Hunea Alsaciei şi Lorenai