Mişcarea, ianuarie 1918 (Anul 12, nr. 1-24)
1918-01-04 / nr. 2
ra ifi 5!% V tm pfc ml •mt tm Vu ; m: ORMAȚIUNI /■--^t ml rip-iialriirol a ccmuadea! r; • Sur •% ori*a mm» d# «uitat dej 9 va adresa Mfeieteratti d* In*$‘ '"a ya da untarteat?» da a ewm*.j. siitefcea s#*eară del» Dasoritai ■ isiiii Isdsî t 3 ri.tei fl'.Confertuteî tesmită pa tați »tisoraș, ««re s ■« Si.s*ris Sat»’as I spitriăți’® dă ttîslft de «aii r, d® ©are» M'nsWal a*pw iți» Iov o cantitate laseMi&tă ,| pantTK a servi pb'ssul. a’mp a sil Pi’-LîâRS t ,'e iiff? »itere dia țarir dm «ar® r«i®âă «i .©tareî mitară » țâra ©.-«atiăjfăcitsmte. Beide aria di foirii tifoidă esta apropo âti*sv. Ssnt eltsvfe skzuri da variolă fi foait'i pațiâ» d:s tifos ex»at®aaati». SB Fida^lft buneilor pepnnar* a «srut MiLi&tvr JB'j da Intamae aprobare» do a fc ptataa eifjLKa rraahtftti da făină, mă*|lai, ct$.,pe dam sevane poputețiHsw «#•" ®s Mktetfrel d» later»» a »lseit sir« «rin** sa e.v,*r* f#«turiife ds jandanii rar&I, «ii’Pisimitam ambalați ».anaz îa‘«âai •®tl|RVit» 8*8, 8 mod aposae.2?osi •xttte :1 9 te toi& facultățih dm IftBÎ., Jfewrierite vor începe d&f a yipinaitor pe luna Immsfa m va inse m îiueperea de măise Joi 4 S«E8\t, ^ „Menitei ui OLeiai* de aci 8 Jisia* fi« pe.fc'ia iis*a da Iarderi Ke. 810 dia 8& Marti* 1917. I® tMa te«r6..I OH«H* d*' azi se pfebii' a ® bos6 11»? a da d$6®tatfcai ater« das« oft itii' » »u ama ma la k'g*a teM^isr îa armată, #i a* ima ia fest, 29, SO |i 31 privitoare 1» aoUte lî z::qs va az m boala, ester dfSs *«•..» di 'pi/ubidratoi i’«ai simăm 'mm ipuLig afed^etai Se^al. ease B&ai;:|;(i,;.Li'za s,** ^'s Eâ^^lfeSirÎ á® |f,se|te £ufao bi ,M.i.aito.rtii olteiai* ds, azl. ta Io »Moisiterai Olteiai" de »si a® »Ab lisă ieesEijtai Bs-gai primeate ee a- Ui.'.i, - ka »oa • ari#ai, fafcaai® art. 46 figakiafcfiSitei iegtii w&milwt ixe^țiSfciiS fi aaame ,«m privi» 1» diep* imm m poa^iua© ai® mpa^ler-rnebii* S^iier. «aerți. *a Ga ar bxa și preț!©® elemeat pea* tiA xts&k a’a a»fe;«* eri m T&atral Ma* a» a m Elena Zam&ta m dsbatal efea tiia fp%:a ^Likme'* ea »Iul Meii» kt. •«sirwle,& «A c*ra' JZmbm va msi avaal pimiâ m, m a»at® ia operă u&de or piten »tea roia?i iadia^te pe*te» «alîtatea tefisibiului veesi ta, pe' «ace e ecudiee te« & (fvealfc kiebgvats. ai ^■^^■^ÉiÉÉIlRIifaBBhÉÉÉÉÉ iac® ia cua®|iiu{a turqror ci nakiziiimm aa lucrare cu recepție narea ți-Athtiț 6zueg pie^uritor, Uiauibiurea a» £«u§&« petriiii' sic» 6* -8 Ianuarie ixe* vocsbil, cafiui nieaairc. »dicdaior »e va pre* zsaia vu .cartfiu tie ehimeate. lusaieiVe raiuif peutni zica .de 1.8 pecturasie p.,ttiis&ter4 vor «ontinua in bjfwaitabidta. lumisi^L 7-Ia.,.urtre orele 8 j*m. «•.mia via a,ga io« ia Xeatrau Kattesali» piitiția g:,iK.a*.a a pieevi ,Msi. pres*« u* au' ,i*JS:.evfeiicac*' di Hea y Bwtastmn. Ac,» «p%si*e®i i»ie «e da «Ab •ifc.A,r«ii pfttxessj^a pa M. S. Regmna in f®* ■ imu »«iOBiobUeior fikjeu» „Regina Ma■ un*, i temiera aeistm piese va avea 8 intraarle orei® 4a Bitsti-atîtt itpefc^i gmu&i-A a*i si willie»& te gi^eae ,1» abtir«» apelul M, S Reginei, pentm a* prizonierilor de război,' ofițerii • eg. Vil Racova Mei 25 p. a. re sanetească de scumpiter și vi* au donat solda lor , tei 1300 (insa mie a depus ia Banca In« V6imitat.i let® nggâm #**wtn pe I go.* 1® ^ 17 Asteia, va țma so Fâfiingțâ do ,o va «teta a 7-a os.*! i .Ei ka m & spera mn a »• '• in dia s'a» pro» rgiU?, ÎS ia?A«re retdaxții tăi valori m IE «8T#».l tos. imua «la.ăiat 8«afeu i lâeiin. ■» La futer&tiia și ■ timpu astațiado , ,jsa|alina 'lejhar id âe "o si ie. pa «ăi» ih Bmmnlof fi ea»««»-«“ m* oferă țfoiaaiisr spirt, iiitî MM pentru găini, ««lIMuri as',fel Sats’gn «sestoi m. m vra ţia® ■ mmsitato l 8 ia». ifi " VOINŢA DE A ÎNVINGI A AMERICANILOR NEW-YORK.— La sfârşitul bandierurii dat de membrii baroului di Lansing şi Hughes, rivalul lui Wilson la preşidenţie au făcut interesante tie la raţiuni asupra hotărârei nestramutate pe care au luat o americanii de a lupta până la victorie. După ce a afirmat că toate partidele aplaudă atitdinea preşedintelui Statelor Unite, D-nu Hughes a spus cu tărie: „America a asigurat acum sarea războiului. Dânsa nu poate lipsi şi nu va lipsi de la datorie". D-na Lansing a declarat că încrederea şi entuziasmul sunt cuvinte de ordine la Washington. Calitatea caracteristică a Americei este optimismul şi această calitate se manifestează în toată ţara. Vorbind de condiţiile enunţate de către D-nu Wilson, dânsul a adăugat în mijlocul aclamaţiunilor generale : „Dacă aceste condiţiuni nu sunt primite, războiul trebue să continue. Scopurile pe care ni le propunem trebuesc atinse şi vor fi c tot ce putem face este să strângem din dnţ’, să pregătim pumnii şi să ne aruncăm în viitoare. fi TRATATIVELE DE^LA BREST-LITOWSK Chestiunii® t®ritoriale.~~SDeclaraţiile d-lor Xuhlmann, }iamemiv şi Troţki. — declaraţia generalului Komaan. punere! de ske, a crgfoistrei interne de stat şi s silusfiei tttferbatioasle a numi te»r leritorsi. Mumtatsinci Republica rusS se va simfi ssigur»« că nu va îi atrasă îsa soci un !«i tis conflicte și nelafeiegeri tentorisls. cîn d va îi convinsă că lini*,. cbîk o desparte d* vecinii săi, este tr?;sS din libers voință a popoarelor !n«ă-f?, iar su de o patera da sus care va pete* fi epaac voieta attestors iwwiai psstr» scurt linap. Ia ce privește principiile psihice generale care vor trebui să fie aplicate pentru rezolvarea th’»lianei spartei ca state a teritoriilor şi naţi* watsr cerespnalAtosre, în ce priveşte regimul de teneeifie care va trebui să dăinuiască pisă î» momentu! cind se va putea rewliza o definitivă cer siluirea sl*te » acestor teritorii,' cu privire !* îeM si forma !n csre popoare!« acestor teri* delegația rasă deci dapS părerea ei a tarii vor pute® să pi - manifesteze voința ceste state exis® dej» că persoane' juri ’dice de sine stătătoare, cu alte cnviate, pentru a intrebaiar» «Xjirtsla .delegaţiei nm'S’ii, dacă de pst si participe ds pe acura 1» diteaţi* ca subiecte, seu deci de txebucss co&aiderate da a cu dată numai ca obiecte ale discuțtuaăor politice. Ea aşi fi foarte icscsMcItot dată SdîgBția ruîă ar răspunde la această în ior, se va d» en complex da rSspunsuri la aceste cursîMri prin cele două paragrafe ale convenţiei de pace, care vor trebui să înlocuiască paragraful 2 al propaeerei germane de la 28 12 1917. Din partea ei, daligeţia rusă propuse următoarea adluţie a acestor chsstiuni : Art. 1. Dreptul de a dispune de eine revise națiuaiier, iar na părților lor care trebuia tntr'on rb»posie ar taiătar« ori-rea fost ocapnie, dupft cam se prevede în ce tedoislă". Dzră a irtra în amănuntele cheattuni* ilor puse la discuție, Di Tratrky a rugat si ss dea cuvârtul ddegatuiii K*«Henetf, este & declarat urmitoarsk : „de* figifia rusă a ajuns la convigeret ci pcsiiru evitarea ori cărei neî»f*l: gen, »sie nestaar ca metania de lucra de pilă a cum să fie sepusă uşor aaamite st himl’bări De aceia delegaţia rusă fiopnme ca, fie care parte st prezinte renunţate acrise il cu privire 1» părerile ivite în timpul di*-! ;.cuţiunilor. Delegaţia ruşi, csecnavd* a*, ceasift propunere, stabileşte că au este ,în si'iuarie ie a recunoaşte ca expesie a popoarelor, fetitoriilor scapete declarafiiiMtie «cule de una sa» ahta (de aer astă sau de aceia) grupare »pedală, de esre ce aceste declaraţiuai au fost fă* cute sub r simul ocsipsjimaei şi am «masate la Uiţie er gene sie căror drepturi nu previn dintr'o alegerea popom*lui şi a căror exirtesţt au trebuie să fie !n contrazicere şi planurile autoritft* ţiilor sinteră de ocupaţie. Deiegaţiunss consta:ft că in timpul ocupaţimnii nicăieri,, nici m Poieni», nici în Lituania, sici In Cotisaia,s au au palat îi creeate si nici nu ixiuiă sici ass fel ie organ democratic sks, care si pcatft pretinde cs vre-ue trrq,t o,re care ci este expres a dorinţei cercuriior Iergi ale populaţiei, .In ce priveşte insă declaraţia relativă la Itendinţele către o deplina iadepen^eet* Ide »tat, delegaţia rusă dedată »nitu, freie; 1). Dia raportai câ teritoriile ocupate acum m aparţinut vechiuim imperiu rusesc, guternul re» nu «rage nici o con* ştiinţă cars ar putea să impură vre-un fel m obligaţii politice popularilor dim Jawste teritorii laţi de Republica rusă. *' Vechile' graniţe ale fostului imperiu răsese, gr*»,țî! esre s’au format prim acte silabe și p in crime contra popoarelor, nm cks contra pepsiului polonez, au dispărut odată cu tanomol. Kosaie gra* înțe ale anaoei frățești a popoarelor Republicei rusești fi ala popoarelor care vcrse să tămăeâ’la anii» de nasigirule accofein* vor trebui să fie cremate prin' libtra hotărâre a popoarelor corespua* sătosse, 2. Datoria principală pentru guvernul rus care acum să csute ca negocierile care sunt în curs să nu aibă de scop ca iuti’un fel oare ears să apere riml* | libertate și posibilitate materială de ase ncrea lurtdâ a uuiuitelor teritorii In li* | reîntoarce, milele imperiului rusesc, ca să aibă de11 Ari. 3. Din momentul eeosnărei păcei •sop »sigîMsrea adevira'ti lobsități » dit plni» coasWurr#« definitivă sa stete a paragraful 2 aiconvenţiei geraansse dein 28 12 1917. De aceea guvernul rus ere* ds că „creptul d® » dispune de sine tra* bue acordat şi acilor părţi sie numitelor naţiuni'care taik sc ia afară de zona de ocupaţie. Art.* 2. Rusia se obligă să nu facă aici ui fel de presiune directă ssu indirectă asupra acestor teitoni pentru ale sili si privească oferme de stat sau alta, şi de a n* ingrări redependenţai for prin nici un fel de toavenţii vamale ssu militare, care ar îi îsâcfaeiaî® Insiste de constituirea de fiaisi a acestor teritorii pe baza dreptului de a dispune de sire a acestei noţiuni. Guverneie germane şi austrofagate coabimă din partea lor în moi categoric, ci nu au nici un fel de pretenţii de a racorpwa la teritoriul Germarrica sau Austro Brghidi aceste regiuni care au aparţinut imperiului sasiscşi care acum sa fest ocupate de armatei« germane şi austro-ungare, fi nici eu cer aşa numite rectificări de freaticii pe socoteala acefelor teritorii. Ia aceaş top ele se obligă ii eu silească te mod direct sau indirect aceste teritorii de a primi o temă de stet sau alta, și de a m Ingră îi reatîrnarca lor prin aici en I§1 de convenţii vsmale s*u militare, care er fi facbteate tastete de constituirea de* Kaitivă ». «cestor teritorii ps bara deep tolni politic de a dispune de sine al 5 a* titnitor care locuieac In acts’e teritorii. Soluţia acestei probleme, adică soluţia cu privire la soarta tentondor care dispun singure, trebue să aibă foc sub regimuti cetei nari depline libertăţi politice şi 12ra cea mai mică presiune din »ţară. De aceia trebuie ca votarea slmbă loc după plecarea armatelor duşmane şi după întoarcerea refugiaţilor şi a populatiuaei evacuate de la tacrputel răfebgiului. Moatentul retragtei armatelor va îi lpărit de o comisie specială, conform ei* nualui mijloaceor de transport, apoyi zisnire,; şi altor chmtiuni care stau la kgiteri cu condiţioane risbovnlui mea ăia! «etern, instacă. Păşirea ordinei şi respectarea drepturilor teritoriilor care se găsesc în acest stadiu al dispunerei de sine, revin armatele naţionale şi autoririor militare locale. Refugiaţilor, şi ce or evacuaţi de către autorităţii!« de ocupaţie dela începutul r&zboiului, se va acorda deplină Sf”1AA *25"" •“‘f sssv. * ... 8t«uljpâi tM \ »«nftmili tmfT’nsi rksn tmMSvAtjar aawirn NAUEN. — CemMaBea £frsfiMsn«austjp9'U»g*r»-tHSlf care s’a ewsîituit la li 1 1918 piatra «iscuttosfi chezlianilor terîtoriaie, a fisai trei bagi »enissie ta xilde de 11 si 13 I 1 ia Break&JUwik. istearRta de ia 13 j 1 Bes retsral de »tat vea Kühtissaa a reannat âesbeie* fiae «î^iatei« «»terienie și » lacheeat Ia modal v.?mItor: „Nai »m casrirast punctul nostru de vedere ți iam spus că pspsitepire care iocuieac ^ exprimatf tiik’ua chip hoHxftter pestru 'Kei, vomts de a li iadepestueate. La pă* ' rerea exprimată de Dl Frcsediate »1 ie* !,kga|iuBii ruseşti noi am declarat ci se ' psaie fus In iiscujîe chentiunea iaci si la ce cos«ilitiuai aceste »pui state pet . participa la aegsderiile de pact*. Net jura mu am fost Uci .iinum|i de cifre nutaitelor teritorii1, amai«istraţia lor in • * ts»»a. conducerea afacerilor locale, linaatde şi cetelaita, vor trece la moaşte unui organ temporari care va fi creiat prin înţelegerea acelor perfide politice care vor fi dovedit înainte şi lariirUptrc războiului vitalitatea iar şi a poporului lor. Datoria principală a acestor organe temporare va fi menţinerea mersului normal al vieţei sociale şi economice, precum şi organizarea plebiscitului. Art. 4. Soluţia delimită a problemei situaţiei de stat a teritoriilor despre care * este voxbat şi « temei organizicei lori de stat, sp vs da ,referendum* general. După aceia generalul Hriîmaa a declarat următoarele: „Eu trebuie mai latid să protestez contra tasului acestor propuneri. Delegaţia rusă vorbeşte cu mi ca şi cum ea s’ar găsi victorioasă la ţara noastră fie» şi asm ar pute« să ne dicteze condiţie**. Eu vreau mei nn«i să arăt că lucrurile stau tocmai contrariu căci armate germană view-' rioasl se găseşte pe teritoriul ei. Eu trebue apoi si constat că delegaţia rusă pretinde dels noi să aplicăm în terite teeeart S4 teuz9 ruzum C«ufp? Abhasne', Egri. şi insulelor* d?isul pigs. Toate km sta regiuni nu lim Ka.ial,ci ;„ orga"? *4aji®'jgtra''ii®î un fel |0 :Wgfu jaț'dieffcsiWâi F». Rid tel«gr-:ri, n'cî #ost|. ; Ita sunt lacuri îa st&pîniBi» '%gri»s și insa înfu' cț'urre de German?. D ap* ari organelor nîceaite, a*cate fia sunt în altupție. âe a s3 prgmim ifmată sațiO'Aiilă: a au o nsilitio p\0*. Sairdteml de, ufet' Von Kfthlmui'o* pus spoi ridici rea ședinței da oe ca Tii te i a nafl-.dt tMfldnn pt-.-...s,M ptbpis!gafMtlfi'us nu po^ef,;bai nici la accelerarea tratativslaiisi nu fasâ si spsră ntr’o luminii dea de favorsbă pa spîțtivete negoeiBf- D tm Tocki a spus: «bisa tec* *ă cu este de los iatențiunea nora de- a iegre.ua teskifi«» (merui io* Ciorilor). Arestarea lui Gaillaq ' -N ALEN.Calilaux a foat aiul eri dimineață și dus imedat inebisoarea destinată bolnaviloria locul lui Dapois a fost numit Aty ca ambasador francez îrtDanema. Fără a arăta mot ve precisare au detarminat arestarea lui Cailx, ziarele anu nţ,f "percheziţia cart a I faftul hu^aseta, pe care o ea Cu laux Fa Florenţa la Banca telisha dei Seonto, sub numeljds Renouard. //arul „Intrainsight'1 ’spune că Itt a.c.răătâ-i caseta s’t fi găsit hârtii de vivpgre^in. cant'e •dis'derab'lfi precum și hârtii ia* ror importanță este indiscutată* Ziarul adaugă că iu mă nUc jii* pei.militare * «iuus o bârii», »a* rei importau|â nji mai permitea Ca'llaux să rămână liber. porțri cnm *u-l aplică aici guvernai ei în propria sa fază. Orewaul ei «sic in* teas ist BiiOiai pe terţă şi laifeust cu terţa şi im aici »B scrupul psiricise gadeşte altfel. Ori cin e gindeşte altfel este pas şi siîSBpte dectarst cs csntaa revoluţionar şi ,bargh:*\ Acraţfi alinnfţiuEe a mea o voi lămuri prin pilde. In noaptea de 30 spre 31 12 1017 a fost risipit la Mintie primai congres si ruşilor albi, care vroiau să pună în aplicare treptal de n dispune ie aiae a popom-f lui ăia Rusia albă. Acest emigres a testit apei isat de Maximalişti pria lor$» baio-laetelex fi • mitcalierilor. Ciad n^«*TaSbs fi «»pe, vesW., ’ »t-T-'ă!#, asl&r aiean au aplicat treptul aău de a dis* superhaw, «r«r,e aj vted te Stula puoe ie ewe* f»yti*ul «w Pdr*Srad|^^c Ni0, 2 m m^ih t,x^ ,i|Mv. le-a trissis sa uitusatu» și a tadrcaflgiâfe^ 8» vâad' ffiâ»! de h -30 lierlif» să şi uapuaft voința pnu fu,:ta armelor. ias Pupă cum reese di» radi»raineje, pe|B,«»tue da vă-"U'« *e fii b ies* ia care le a* Ssautea mea, războiul «vil, severe vet bill, ori și oui, d# â^raor este Iacă ia curs. Astfel înțelege gum aut sssxiasalist si puai ta practică aplicsrea dreptului des dispuse de sine ale popoarelor lor. Comaudantul supem german respinge aşadar orice amestec fa regulares afacerilor din teritoriile ocupate. Popoarele teritoriilor ocupate şi-a exprimat iscă de pe acum la mod clar dorinţa ce a se separa de Rusia; ele au exprimat această dorinţă fără alciua erhivoc. la ce priveşte betirurile celemai imporisate ale popoarelor, eu voi aminti următoarele: la 21 Septembrie 1917 dieta din Courlaala, care s’a dovedit în mod expres că este reprezentanţa latregsi populaţiu ai din Courtenda a cerut protecţiunea imperiului german. La 27 Dicembrie 1917 adasarea dspitaţiiar er»i«!»i Riga a adrea&t aceiaşi rogăialats iaperielaS gomos« La această cerere e*ae aepeiat camera de comerţ dia Rga, marea corparaţie a repreatafa»ţilor populaţiei ţiref, preia» şi 70 soci*tăţ! dia Riga. Ia fise tot la Dosimbrio 191? ia atuaitltlo ţică Boffci, orăş^a oşti şi Item .®ti ie ps inertele Osael, Bigoe şi Mooa m iselartt in diferite risdari să sa separă ds rrtațlua îls tor de pîsă «na. Sa dia motive tekalis administrative, eomaadamoatul naprem ai arepatrig«raaa»e vrta-ii jjiillii4ii«i!" VIMURi albe fi «»pe, ystki,, , at »•••»te, Miaistsvii .da Răs'fco. (Prințul Dni.di* im) Matoal msvăios. Meditator •caut svanost smolaj ;•1. 7-8 eu bu re referințe pealra pre are* rea a 4 copii de d. I, Ii și III rt -M* dară cate. 3 pro zilaie, A m adresai)lui A, Hirtu’ar, d'fputat,1 Str. S&r&rae 139. a Gimaazrai „WACHTE" Sir. Sâr&rie 147. — Imobil prop)». In&surite 88 dos.'ird 1:. 8 laauarteibib, Program oficiaî. Corp pofesor..,! n la scol le publica. Curs inferior integral înscrierile se f c k C»*Gel*riaGtaoa* ăstei dia str..Gh. Itarzesstr.22, fr u« te deschide m recoltei la &«. Saîăii^H?. DIRECȚKMk-Tj*m Doctor Kern^aai (Tatusescu) aj Strada Lascar Catargi 1/ Co.fiau|t«tii; 3 -T A BBgMaHMB Eveaatly conuriICflTORiCifl No. 507 i I f'A ■ î' momVL memMTAl... Fs freit« t tempdbî br.«hse actteik».» de artilerie «fefemulfă I» «ăteva#«*e»r*. ISfi la zw*, de dggrmaan an «4ws*tl ms:t,s psrtirt fotersie Ut âont*e«ă d© ArmeuHswa, ks& .nTfan «pertusi. »■■ cu! « iucirdane retfiti ia teaxfesle gem\aed$la aerd dv Lsa», bombardară a* dăptatsrils fi !»*«* eft^va ptiaoaiffi. Nici o *ttm: fort impartaa^ F® fream! trisprtof feaecese vleleBte liMi \mi do arta«»«.;- pe «avii raps tfeaeet, îa regfaaoa'Moat Haat si Bete âe* CoarmtSaTUa ala» parțial i »f**t do gcraual î» tcgteaca Bote tetbaame a feil, reepiir I» Ao»ai trsipole rsashă ii felie hvmem răad v/e e 20 piteenferi. Ia A'aacia «tfilu do.pil au fiett o insondin» reușită î» Uf fie ga» .dim |cg'uaea B.d.?»vit _______ .. _ ' ; ')» îa sari Inia! pristeiiori. Pa rentai fceatniai aimfe ât sfetini’A FAENTUL ITALIAN.—In regte.*«» d?te «ord da 0.1 ®afăt«l viei etniil» ea leali rezistenți fAâ*--jitA‘ a isamienlai *î«P«-e •ăftigat avastsj® lasminate. pristeaiad daiaaaaM pis;difi g«»- ' V Ualican a* captarat 8 eîlțtri litre cari oa.tecot.*«u!o3«! St 233 st'Wat. Pe csindul mintal« Solarei», detașamintele da a*s& ftsiisua «xedgl*» •pereți» do dsmenetretto ronslfi au păta «as în traasesls lisatelrfel. La ort do Cape Site, priatr’o tefteao do surprindere executată «n «nav« •ance admirabil, ttaiteei! și-au lărgit capul ds ped, tmalfăud teamfeaial câteva sl rcepfagtiid I* «nai fa mod etageros repetatele tel cetrira atacari. Aid Moali an e*int»?at 2 ofiteri, 41 »Idatl, 2 morti?re de n*t*a eătava «‘^reiera, Po rests! frontatet irtteel do trtllerio, mai latense ds gmbste P ii * ' icî Bronta. Ctosilrl ** patrml® îa valea Posts delte Prîate. . . • Aviatori italieni an dobali » sete item u la««e, ms arc % ®u w ui»fc»te do slro aviatori miimu lONTUL •MENTAL.» Ligate, ife)BITUL îCABSBOREA^-iSttaatte allaimba«. Martie Cartier G-en&mlm ~ 1IS 2 UNBARIÎE 1917 -ii fesa«**» s «.»piuai pă«ă te kîicB» au