Mişcarea, februarie 1918 (Anul 12, nr. 25-48)

1918-02-01 / nr. 25m

V 4 cu Sä fi 7 ifefl Jpîf - ' K iiroüBk ....... ........................................................................... .......JOI 1 FEBRUARIE 1918 U lf HUMflR in K iB dsrtdi comtm O "IP wmcmm^UBiBRKl L< m S' resrbf ica Gw rag 1 t«n cut SPARSlfUL TRAGICOMEDII B.C01 ii en-tTQnnftn 5 ~Jb uanu u a­oni [imai mnxim*itsi. I inut l sa just accentuăm ciur ia raporturilor raso-germ­rie m acest«i .păci*, care qu auu atii ni ei «aeia dintre nur istiuiul puse la discuţiune pe c! de lupta si la masa verde d« ue mi »a inc te sa mi ant leeiziva, care îwn »aus iţinut timp de aproape stare de război. Diplomaţia bolşevică a găsit şi materii de relaţii internaţionale, lej sa inoveze, creând această jos bîlă amalgamare de contra* ţii, care e o medie intre pace şi boi.T otuşi semnifici are d*mu ifi Kf*i­ )ranua ui a confermga owaks este dintre cell ximalisltl, 81ini învinși—și învinșiaasmeava a propri '­ta» nt 3 Oi. • vină. Indiferent cUcâ recanoascl tn chip levanu ca ia* po trete robite continua sa raminâ rnh;«_nâni t'ânrî «m tmr fi £i«11 sa le aducă 4e ir l si nu In fraze nepi itatea națiunilor nu intui fiiad c­ iari riniti »1 execuţie de Insaţiabilul ane­m german şi de complicii sa­le; iar Rusia însăşi tagenunsh umilită, trebuie să privească Izată la sfâşierea a trei mari «an no­ii din tru apaaua sa i libere viei­ul între eelt & eu o­îav( ta zhilarnit)i­a»i este pere şi să le re­­i fireşti....Si mă* jutja, rc *onii­su m­ie in loi l sä io»», oaie buse pe cele p tru vânturi de aventuroşii tovarâşi de la Brest-Litowsk, Iar adsvâraiţii vinovaţi pentru a-•î asta sene­vie nenorociri actual® 4 • V ·' • • « » t t, o priraejiti vimoare sunt ni mai acei ST ire s.:-au preg­atit si execute t revo-Fî Minist­riadm beaîptembrie, desninţâna iteina nullt?irâ a Rusiei şi ru^â»ddo ve n­e constiinl eâtiiirile sălb­atoare cu aliaţii siivan din iNumai aşa a putut aomma tmii* arismul prusian In răsărit, iar de ăspunderea pent « această trădare . Libertăţii şi Qvii­zaţei r u pot căpa d nul Trotzky şi tovarăşii săi Irin oî Kínaiul eest de a accepta lUMSDI & Căci bolşevicii au fost avizaţi de mult asupra consecinţelor propa­gandei lor anarhie, încât ei ştiau foarte bine unde vor ajunge chcia* duse la Brest-LVowsk aşa cum #*au dus. ca . set sm ţinem «cats raa s oi «capa» aa-asam adavlratl. Iar «a Bll Şl D. U (JKAUnü Inserata! slf sbaiai maralul râiboiu ■« tai » marea sau prin craer»» 0«ra!sa. sar« a fost raeanaceat 4« al.atl! n«ytri s! ap«! at Pitar»* Centra!», un aer« a­ia«,b«!at tratat»! d« »as» da la Brigit Li­owsk semaat *# 9 P«braar!a et a. Credeai liter*« sat ®*»tr» «atStori ai dlin n* al» !#form«ț'«nf istoike, »taogra* tia* sl ad­iilce a«»?’« ac*s?al nea atat cart fiiad îa aproprierea aoasbă a aia* smeatai ta! de m* ter si ala Oaș! m •r!giaa’Uat«a acrali arată o^Waraitat*« $ bait ai o rs««si 5*scJ ■ital! pst fl ameţiţi raşi, da «ari a* das« tai, statali, limbi ai a* vaertu «i «rosîiati a» analta psgîa îa sera a varba da asraiaSeaf. Aal a««st po«9or acrrialaa. car» tasa ia nardal eovlati, îi îa Podaili Ktavalal, ritarilia ai fia. Barai« si v.B«rcovciai ia ta «eă da Ai«tro*Ong«* it saaossaf!­sab «a* «la da rateul. tor naționale a 0 pta3 o bană i«arta din Rusia de de este ne esti d, Oara;laa • p oila atea'aa calei aal care îl găsești art pl-t! t pari alai «fin eersi t«?î*t, 0* hfa Gh floss« ffila« 1 Siff.it Mae»« nil* 1 ta i% si'odaotle aceraiuel a feat eel 1 srsSBî»' ia no* £ 1 in i Mos I. ce iese, japonez ca soldat intr praveghe a narea servi giar la jud ziu la Chi§ trecut ca £ pularul avi ghiu. Dar i pentru con nevoit să i naiul di n C tar la secti numii duri aie bătăi îi r :i BABESE an ■ai 3 III11Dinßna iBsaumiei matoarea prejurarile de faţă impun ca toate adminis­traţiunile publice sa nu sufere nici o stânjenire în regulata lor funcţionare* împrejurările mai impun tot­odata ca azi, mai mult ca ori­când, per­sonalul acestor adm­inistraţiuni să desfăşore cea mai rodnica şi nemărginită activitate. „De aceia fac apel la patriotismul tuturor funcţionarilor Statului, din ori­ce ramură de ad­­ministraţiune, să rămână la posturile lor şi să continue să-şi pună toate puterile în folosul pa­triei cu un devotament întru nimic influenţat de schimbarea Guvernului*. Președintele Consiliului de Miniştri General Izverescu Majestatea Sa Regla» a'a relatera a­­im diak'o călătorie de la secii« f«cntA I cowRUde la glrtdar Pata» ai Bacău. ista, su anina. Dd­ M. Sa fu condori la eatrn a asist» la o s'oj. Mk ue eu topi au noensst apr« C'm timl din O ru peatru populaţia evacuaţi. Ma­­a Sa a vizitat deaaemeai (sroatul, & ta revistă ua «are numir fie M. S era laaoțiM fa «las« da Ol a t M*jestat«a Sa eu fasetitorii a ia at Orfelinatul Prineipels Mircea de ■esti, aans a a­­iaut ua serviciu solemn pentru c^i morți. Maiestatea Si su laso^torii s iaspectat apoi Oîfeîiarsul dia­tarsii care a fost |*»ug«îut du Ol Genvral Patr^scu d® la Corpul i*e Arman­ exarim&ad admiraţia Sa pentru ar»nj ««eatde făcute pentru lugrijirea copiii*«. M jest«t*K S i R gioa Isvsas'.l inimile micilor cop­laşi di.tnbii* 1« cruciun­ţi de argist si bosb «au». Vizitatorii Ame­­ric«ai au răm­a in ratati.â« modul rum M. Si a ţinut să dkm­bae pvraoual fie­­căruia mi­ci daruri. N’a rămas »ici unul care ai au ti primit ua mic sursuri şi • vorbi dulce şi ncarrjatoar« de la M. Sa Regina, pe «are *i o aamesc cu rsa* pect şi căldură Mama lor. 9 • După vizitarea Oit^iinatului Majestatea Sa şi cu ceilaaţi vizitatori au luat masa la D­a «al Qeaeral Văitoianu Şeful Ar­­matei. Marcuri după amiază, Mijeatatea Sa Regina şi cu fasoţiierii Săi au meri cii automobite la Cartierul Regimentului de lefanterie aproape de Mirişti. Aci Mi­­jeatatea Ss tresa în revistă mai multe mii de soldaţi, sub conducerea «Hai Ce­­aera! M­işaiu. După defilars, a’a jacstt ssb cer liber o piei­, după car«,­u­nul Caletesc» Comandaatul R­ eimeatului as urcă pe tribual şi adresă M S. Reginei şi Aautistului următoarea euvialaret Sk trăiţi Majeatste * Domnilor Generali Iubiţi Camarazi aduc cele mai călduroase ecaaoştinţi mulţumiri ale p* pei regimeatului Argeş Mo. 4 prezenţă a M. V. aţi ficat toastră comemorare a celei e a neamului să ia carac* nai si despărţire ria noastră a dat uni* icndenta şi a,n?ve, sa ne & sărbători i unirea tu* ronarea pri* teta a fost numită wataKamt«» paurii M Ştie mama rănițiiioc—ReginaMaria va fi io • Iestas «te Marti, după u f»a«pk pe*cotită cu drespt curăfit m­ama Românilor, kesul« fa BiGd la Divizia XII M Sa căci nu insasi pe răniţi i-a Îngrijit, Bi glita a vizitat comuna V­ia-iani, unde ci ca o arătiire duioasă a fost totdeauna & im;sl­fit îmbrăcăminte la săraci apoi acolo unde isra durere şi lacrimi, a sters la Spi­talul de Costafii şi dintre Cea mai imobilit Regină, cea mai bună Blindera şi Coţofineşti, dând pacienţilorRamifică, şi cea mai sfântă femele, stă ţigări şi bonboane. Cu toţii apoi am luat astăzi «lăturii de noii fmd­ărbfttându ne și mamla Cartierul Generalului Văieanu ridicând mm'•lai sasiraacolo, unde nici Corniindustul Corpului de Armată După o putere omenssscă nu iir fi fost la stare mcsl spectj stu 1 ridice. 0 perioadiB de pregătire şi de linişte la Poatt«*ar­ tatikitat de retre Dî Generalsub îsfeleap!ie domnie si Regelui Carol PetalB. Setul a foit fratao« decorat, pe ne a dat răelboiul din 1877 in care am străziiii» 4 pe ambele părţi Istme nnsi­arătat E­tiopiei cine eunt*;m rată.dstituare de a zări ps Maiestatea La 1913 cu un avânt care va rămâne Si sia’e ţinut deaismenea a splendidă legendar am adus pacea f« Balcani, pace reviatft militară, care nemulţam­ind pe toţ­ij fatal a trebuit Meh­cari a’a vizitat Ssl­slu! Haris* Ma*aă isbusnessică crâncenul război din 1914, una di­n Oaeşti, unde Majestatea Sa a im*Crime de la Sîssjera a fost pretextul, părţii soldaţilor bolnavi, mici obiecte deformHabilul armament şi material de U ll 5 rsau aî ca. a cai aiuierare, rase»! M S Mi* iosie Amneri a dorul trei MS. lagai ai I OODiDf ifectu), D tiaeat ?a inora de către af I «u aa şi pline I fițerilor şi inn

Next