Mişcarea, februarie 1918 (Anul 12, nr. 25-48)
1918-02-02 / nr. 26m
m rnmum 10 S3 ZIAR nicSoff/U^U&BRAL COTIDHIXf / UN MUMNR BAHI SMsaBssroiSBneBöBsS /' '* twia W Copv.rf •mw»*iuAn. fd dinsfimm mai comit» Im&bat <&e «Habot Activitate de artilerie la Champagne, pe termul drept al Memele I îa Vosgei. Aviatorii francezi desfâșisră o vi« ««alsine. Pe frontul italian lupte la regiunea Sasio Rosso, la est de valea Fierreta, în alte reginai, lujite de artilerie. La Vibourg coafla la terorismul garzei roșie. Un nou decret mux malist, dl Petre grid, declară propîctate natioosla toate Intreprlaiderlce navale, locietaflie pe ac l’Ufbil siissele de comerţ. Conte e Hertheg şi ftühiaum vor face un raport Kaiserulul la marele Cartier general M S Regele Angliei a cetit mesag’uî d« deschidere a parlimentului—In care a vorbit și de scopurile de război. D. Suculescu S’ar părea eft deemărginiret a u nui suflet de materia ear« i’a la* phis pentru câtă va vreme, »’ar assemna prea mult in ateste împrejurări. Atâtea viaţi s’au risipit, atâtea energii sort te unei mai rednica şi folositoare întrebuinţai s’au răsfirat tu aerul incârcat da fumul pil»berei de*. tun, că ar trebui sa privim oare cum cu resemnata lioişte, pierderea uneia mai mart. Dar sim-1 ţimântul acesta aparent este de îndată d«smînţit, eind moartea unuia d ntre noi Iasă un gol însemnat. Si tâtr’adav&r timpuria săvârşire din viaţă a lui Suculescu este o pierdere mare. Temperamentil avântat«, ce se înflăcărează ușor, dar cari nu sunt in ştire de un efort mai îndelungat, sunt folositoare ditrrminarilor de curente, hotărârilor de atitudini, in orice timpuri. Dar pentru temeinicia unei alcătuiri sociale, pentru cercetarea celor mai priîncioase mijloace da folosit îa conducerea trebiior publice, « nevoe de tem-j peramenta «ump&tata, calme, cu judecata aşezată. [ Şi unul dintre acestea era Samiescu. Un echilibru sufletesc perfect, o vedere şi o preţuire limpede a împrejurărilor, o logici strânsă a argumentărei, o seninătate olimpică a concenţiilor, iată caracterul acestui sufist de elită. Şi poate aceste însuşiri superioare au fost urmarea unei normale şi progresive evaluăreî sufleteşti. Treptat a fost dat să ijideagi şi sa caute împlinirea tuturor nevoilor meciului In care trăia. Sueulessu a avut începuturi mod sta : a fost institutor îa orăşelul Văleni dă Munte, o profesiune grei care trace numai pe acei ce simt In ei o chemare, o vie dorinţa de progres pe acei c® paart® în ei comoara banâtăţei şi a răbdăres. Prin ea şi-a perfecţonat alesele lui calităţi şi tot prin ea a cunoscut nevoile celor umiţi şi necăjiţi, către cari avea să cate mai târziu cu atată stăruitoare solicitudine. De cunoştinţele lui de avocat s’au folosit cu prisosinţă cei obrduţi de soarta, iar toate chestiunle de interes general ce tindeau la îmbunătăţirea stărei lor, au găsit in senatorul Supulscu un susţinător convins. Io discuţiunea reformelor economice şi politice propuse de partidul liberal, trimisul judeţului Romanaţi şi a spus cuvântul cu limpezimea cugetărei saie îndobşti cunoscută, iar neşovăita trăinicie cu care înţelegea să-şi apere convingerile, desemna pe omul de acţiune, care oricând ar fi putut imprima o directivă ascendentă în orice ramură de activitate socială. Partidul liberal pierde prin moartea lui un element distins şi un susţinător puternic al ideilor înaintate, iar societatea românească pe unul din cei mai cinstiţi şi convinşi iubitori al binelui obştesc. N. B. put«« ofi »duci Deparatul vostru »lato? şi roâ gâ-î- U nftarita sa teribili dl« da si *t*raa ca şi soi de caracterul ate» ladt şi de pervreille «o*»te* sa po^omini aostra îa acest războia pentru li batale*. Telegrama care pieceta rate na r§s pmn fa aceea sie ca-« M»J seta tea St a trimit o D tai Davieva si prii care ea prinsă mulțumiri di? 9*rtaa sa și a do porului s&a pestra tutorai dat de Misi. HR sa Crace! Ragii A ««ricane le Rimft*ta. Telegraal* «a«« «sitei; „Coloaelal Aademnj a cftrai activitate cradiarioaigs şi dieses! sate atât trator piatra adlaţii noştri rSniţi şi pestet populaţia m«*etri* »«ferind«, *ai-a ‘tamâaat daml generos de ua atari saiba* lelj dia p«t«a Cracai Roşii America®«. „Ia »«aurie catar aărmaai şi a celo» bcka^i, ta num« Ic țârii nani» şi al mam, vă rog aă priciţi cete vani adftaei maîţomiri pe sari te trimitem toţi Crucei R«Şii Americane ca a exprimară a ' recw.nrştiaei novator. „Na vom alta nici «lat» ce a Meat Misive«« Ov, aub inteligenta canăneexe a Pfffisedîatelui ei peak® țara O®, ta a estate vremuri «te Itacerrare De imbr* aea sie vota atace a tăiate ea v«na«osi tți de tot rj-rnrtral si de taearsjvrea pa care am «vasta ta toate faspr« jirftrile dîa partea Diai MtairttaiVopitkn". O DATORIE txa»ag«a»Bah«gasaoamwiraawr»p»tafch^^ Misiunea noului guvern FiudimțitU acettm războ ne-au deprins cu toate memtudmm f* ae am cotit te torni tuturor dumeior. Am păstrat în totdmmainte, conşt**nţa Umpede a ţdlrilor nostre şi credinţi nestrămutată te forfck noastre, care te cele mai tragice împrejurări, le-a» acoperit de glorie şi au ranit prestigiul şi infirma neamui nostru. Suntem iarăşi într’un moment greu al desfăşurăm războiului. *j| In acest moment, mai mult de cât ori când, se impune aceiaşi stăpânire de sine fi aenaşi dis iplma a conştiinţelor de care am ştiut să dăm atâtea străinuiţi dovezi de cursul acestui război. Strânşi am ţite jurul guvernului prezidat de d. General Amescu să secondăm acţiunea acestui guvern cu aceiaşi muncă murdată, cu actuşi epini,de jertfă şi cu acelaşi cald patriotism cu care am trăit toate zilele bune fi rele ale amimet amen război. Să avem încredere te acei cări deţin astăzi destinde mamului, să nu tulburăm cu nimic hn stea de eare au nevoe şi să ti dăm tot sprijinul ceri datorăm mimumtî grele ce au de indeplinit şi idealului pe care îl reprezintă. Crucea Roşie Americană Majestatea Sa Regina M taaîatea Si R««tan Maris a primit psi» Maistrul Am r.tara D 1 Vjptea. arraătp»re* tetagraii â din psiteis D ®wlai Hî»ry f*. Da'inon, Pktsedlatala Crasi- Uolat sSp Rastboia a Crasei Roşii America®«, WwskIkb : ,.4dl«c niisi*t de teligrama piisi «are aprentați 8srvici»*e ataşe de Cruce« Rj« sîe Amcdcs»A ?rîn Cotaaeial Aadmanj precam șide ..Mi'4itruî Vopiks« »I «i permit aim- sp*r*sa ci piperul Amem-sa pţi® Crucea Roşie va cătr© Declaraţiile lui Trotzky şi presa germană Paris 13/2.—Din Barau : Puţicele cimentării ale Presei germane sosite până acum trădează mare încurcătură faţă cu declaraţia de pace a lui Trotzky. „Gazeta Germaniei de Nord*ache 11 «Enigmaticul Trotzky pune o enigmă nouă. Soluţia pe care o dă problemelor actuale au ceva atât de nou, «seva atâtl de greu de conciliat cu metodele intre-j buinţate până acasa pentru a termina.k un război, ini ăt examinarea atentivă a situaţiei devine o datorie imperioasă." .Frankfurter Zeitung1 recomandă prudenţă în admiterea ştirilor de la Brest- Litowsk. Nu se ştie dacă cum au primit representaţii Puterilor centrale declaraţiile lui Trotzky. Vor acţiona ca să obţie de la ruşi angajamente precise. „ Vassische Zeitung este mai cu seamă neliniştită la gândul că nu vede cum va putea Germania să reia tratativele cu Rusia şi să Încheie cu dânsa o alianţă durabilă. «Dar, înainte de toate, trebue să ne gândim să protejam frontiera noastră orientală.* „Berliner Tageblatt“ se exprimă fel: »Quadrupla alianţă trebue să facă sforţări aşă-zi ca şi ieri ca să ajungă la o regulare definitivă a afacerilor orientale Intre Germania şi Rusia bune relaţiuni de vecini.* ,Lokal Aizeiffer’ nu se felicită de situaţie „Examinând lucrurile de aproape ne Întrebam daca oamenii noştrii de Stat vor judeca daca este bine să răspundă lui Trotzky.„ Tonul general al presei germane este nesigur şi stângaci. Trotzky a creat o situație nouă tară exemplu In analele internaţionale. Astfel problema orientală subzistă in toată gravitatea ei. CATASTROFA RUSEASCA Foamete si anarhie Aaaehia provocata de lsedrÎB boîce viata a t* ai proporții catastriata. Im-.»fi r*tta reseasefi de pâiaioa^S a taot tj«a alormarA Snir’o mire imensă a jd-riui fi deairdinei, iar destompanerea vise ca pași repezi. Spectral iosmefei — prima consecinţă a »naih;?i — a început «A se iveaaeâ. Ultimi!«! depefi vestesc ci garda roşie matrozii fi aa diţi, csati «limcâte prin locuinţe şi participi la devastările începute de m»s*ta «gitata ale paporului, ta Petrograd nu mai sânt alimente da rfii pa o »a ptssInA. Şi la împrejurimile Peteogradrint situaţia nu este mai bun A. Ţăranii steri trensrita ceri aduc aii tee-ue în capitali. Intre aceştia fi acta d-rtîi «Ari pisase trenările se dau lapte »i»gwos*e. Stagar» regiune unde ar mai găsesc alimente la oaresari c»ari ţjtţi este Ucr:ri*ta dsr pradacBtarii de Cereale din aceaatfi reginae relizfi ifi primeaseft moneda raseaacA si nu cedeazA cetentele de cAt îa schimb direct de fabricata. Daci politica bolpvisîli.ga sam s'a Ucraina fomatlaaaa pelHiol, pa «ara « ccm» «oHdwsal tratat»! An *)«d m data Br*«t- Luowak, Raeubitaa Poealară Usralalaai, s'a r«atlaat aamal prin apllea?«« cosea«v*«tfi a prfaa!«fsil»l Bot!8»»îit«t!t»r. Ua Impala tvtara, do altfal dvatdl da $nf!s lataaa, e'a aiialftatat tn marajprlrl pQiltisa on da»a«letra da favarablfo, latre a Raala tn d»aa«mpa«ara și o Qartaanla ahtiată da art ca pa«» a ft, flUtad aattal an »«tiatfi er«sia anal Stat a «Mn! Individiantata etalel și pelichă v« era ta«il ta dac»|ia aici fa Aiiit 1914, Paridi pspar asaia car« prin atrAdalatele «mal «iafar ai sl a vCaat reaalvlta lătreaga—«sa cprp«^ fatraaga—sa probiaaiA aationakil Na firi »«lafl^eila privim ada«I «ara daaem • iaptS atât da lengi sl da grea paatri apărarea viații «paatra aatlaada, »•'«menea aararlaafitsr da frabalaA sl de la ealdaaal labial!. Dar fa a«»I«s timp • aceatlm drept m ttmsla da «Ideile s\ da îaeradara păstra aal tafta« Clei eblar dașmanil aastr! cast obligați sl .ra^anoastl, fa flinta Rapabllad Darafataia, vatearaa prlarfplhial peatra aara am ]»rtflt tot «o pat«a alalta! alttal do («piti ta viaața noastră de Stat, h oil «thtarftaea tar față da Daraialenl joatlflri faalatoa errcărn! martor obtaaffv şi a tatcrlal «sou parii« Hfearatoara aler!«bo!ela! aeetra. Ambiţii pătimaşe şi lotarcsr erlafoal apărate tmdodoal pîlg^rhill» ef4pia!toaro dia Imperiile roateata aă ta tați d» papara! romă® «tStadl»«* m «ars, oa a-Iia KfMrtvtS, ia luat « față do. «a! a«r»l*tas8, a«de»sl iscRtaa kdamaar« tirade» ian sorlalat» praitată m o «rimă tft falraa dr»p«lpla!satt«««t ta Tfw*Uf«i|. B« eovtaa sl eltalalta provfadi localta de Români, în timp ce drane’al lib»rtlțll teta ««tatst ca pawravi, dlacota Ie hotar»] mnaarbtltar cotropitoare, fa Ucralaa țarilor displrați. Dar «coastă noatra Itatta tail sl paao fa lacalol droptetea atlotal ooaatr« eeaaa —*l«l aota-oo eat« eavaoltsl Jaet Cia olo da Kameaata-Podotak na poate fl orlmlaal sl Iroalfaabii dracoase, ta hotare!« «oaarhtal daaiiata. Iar dod o isisie avea de partea ai CNaptitata aaiveraalfi a îadrrptidrii aale na o patere ta lame cor« »A o împiedice de a schimb*, mai cărând »’«n m-A târâta, (ealitstea brata A și nedreaptA dupA adevArul ei triamlAtor. Oi i imperial Uranic al ţarilor a’a prippsit din ceata d zectritar interne morale şi politice, imperiul tot atât de tiranic, dar deocsmdatA mai norocoa, Hababergiior, na poate dara !otă, vrem?, la mijlocul revolte care o inapteA tiraniile n»i pe care înşişi cei ce au recat te»te n*ţian«i A a Urainei a tateleagA fi sta justifice tieaalA a poporal Victoriile de ani principia teta victorii morale, importanta de Cz«a)ianoa U asemenea victorii UIAtilor pentea ei tniregirei Russe, emsjinfiigr fie precedate ... na saat mai puțin LwtieMtoa !«i este pentru noi o a pri«cipiaiai astiona• c InptBm 6 Do aceia creațianea patai ala de consolidai simnfttta la țara laptA at&t de grea manifestat până ««'Azi tea»«mafi *kcv«®irsrtta amtata! puo i oobcota rea paar bid ordiasi ft baaduiama* vx^rcitat sub formale lai cele mai primitiva, lsoae ae votam 4« samA cam ee va reaotaa chitaiaaas libcnit itr oferite de regimul bolșevist popatol«i ra». Ci xe va produce o reaettaae cA c'em'.ntaîe »finita «ee vor iabati prefi U cele din vrmi ifi reatabiiessefi ordiaes, m mM lasape tadotaJA D»r nse*at« er-I c lac s» va restabili pe miciile Seriei de ' od?.awsri, cn sacrificii eaarme fi ea vfirslii de ningă ceri an vor fi compeaaate Hberificite cîftfgric. INFORMAU U N S m Mâine fiind sărbătoarea Întâmpinăriiomului, zinul nostru nu va apare. *a Noul mimshni et interne « d*t o circulară cătră ţtfii tu tutor matrilofilor administrative, torând tuturor să d pui o rodnică activitate mai cu seamă in ct priveşte alimentaţia la oraşe ca şi la sate M Saaten» «agafl a pabîtaa ürtótsa* tasrel® rânduri t In ,Ntamul Româmus’.* sie 1$ jo Ianuarie îQiS se arată că ar fi slujit la biserica mănăstirei Sinaia, domnia nașterei Kaissrrkd arhimandritul Dionise ,di engine bulgărească*. Româ* din Valea Timoeuăd, Arhimmdntului Dionise Simiemseu, stare •ţul mănăstirei Sinaia, i s’ar putea atribui tel mult originea sârbească în nici un caz cea bulgărească Suflet curat şi cinstit, patriot înflăcărat, trebue să fi sângerat inima de durere că a fost silit să slujească o biserică pentru aniversarea Koisenului, în timp ce Morkînmi îşi este reşedinţa la Castelul Periş iar mănăstirea este profanată de prezenţa jandarmilor prusaci şi unguri« la Al doilea matintu al cărui venit direcţiunea generală a teatrelor d va destina pentru săracii Iaşului—va avea loc Duminică 4 Februarie Se va juca ,Fântâna Blinduslei*. începutul la ora 11 dimineaţă 1,1 D-nii ing inspectori generali Iuliu Zanne, secretar general al ministerului lucrărilor publica; Grigore Cazimir, director general al porturilor şi căilor da comunicaţie pe apA; V. Voiculescu, director da servieta, Petre Dicse, subdirector au fost autorizaţi a expedia lucrările acestui minister în numela nou ?lui ministru, n . ;---- -„oul iii rîoiect 3 tOllt Si-—- Ase.it.i Ia orele » p, ni. a Colonel Eracle Nicoleanu, noul proiect al Poliţiei Capitalei, şi-a luat postul tn primire. D-aa s-a presentat la Prefectura Poliţiei asta dvs. Sarăţeanu laipistrul de interne,,a presentat personalului poliţiei. D-l ministru Sărăiţeanu a rostit o cuvântare prin care a adus elogii fostului Prefect de poliţie şi personalului poliţienesc, care au ştiut să-şi facă întreaga lor datorie. D-sa a cerut tuturor subşefilor prefecturei poliţiei să dea acelaş concurs şi noului prefect de poliţie. D*1 Dimitrie I. Gheorghiu, director general al vămilor, publică intr’o broşură date statistice asupra intregei situaţiuni economice şi financiare a României înainte de război. In aceasta broşură se arată pe scurt situaţia financiară, producţia ţarei importul, exportul şi în general întreaga avuţie naţională. Ne vom face o plăcere de a vorbi mai pe larg despre această lucrare a d lui Gheorghiu. M D-l Nicolae Suţu, secretar al consiliului de miniştri, a fost autorizat a semna corespondenţa , a aproba cheltueli în numele preşedintelui consiliului de miniştri. Se aduce la cunoştinţa direcţiuniaşilor fabricelor şi afolirimentelor induatriate cA Ministerul de Induatrie are o cantitate de alineate provenita din Risiai pe care ioresta a o pune la dispoziţia lacrfltoriki şi peraansialui atabilimente - tar de mai sus şi nume : Peşta »Amt, ceri cafea, brânzâ , caşcaval, aerambic fl bulion, Bargă P« Divctarii scflor fabrici ai presimte Direcfiuaci Iaaustriei din acest Mtaiater tablouri« de lucratorii şi perseaaui, piin cel mai târziu Laai 5 Februarie a. c. elad vor lua cunoştinţă de preţurile articolelor de mai ana. ** D l colonel Eracle Nicoleaau a fost malirinat a la deplici funcţiunea de prefect al poliţiei Capitalei, la care timp va fi considerat ca detaşat din peraonell ofiţeresc al administratei centrale a războiului. ■* D sii inginer s« Al. F. Bldrgcu, director genera! al po«t«kir, telegrafelor şi tekhaaelor, şi C. Miaescu, ioapector goeul insArcin»t a Îndeplini Inacţiunea de subdirector general, au luat autorizaţi a expedia lucrările !n numele ministrului de interne, 11 D-la M. Predtacn, directorul eon* tsblliiid dfa mfaiaterul de intern?, a faat oatorixat a ae^nat îa numele miaiftte.tlui, ordonanțele de plată ce ae e~ mU & acest mia? stor. p