Mişcarea, februarie 1918 (Anul 12, nr. 25-48)

1918-02-02 / nr. 26m

m rnmum 10 S3 ZIAR nicSoff/U^U&BRAL COTIDHIXf / UN MUMNR BAHI SMsaBssroiSBneBöBsS /' '* twia W Copv.rf •mw»*iuAn. fd dinsfimm mai comit» Im&bat <&e «Habot Activitate de artilerie la Champagne, pe termul drept al Memel­e I îa Vosgei. Aviatorii francezi desfâșisră o vi« ««alsine. Pe frontul italian lupte la regiunea Sasio Rosso, la est de valea Fierreta, în alte reginai, lujite de artilerie. La Vibourg coafla la terorismul garzei roșie. Un nou decret mux malist, d­l Petre grid, declară propîctate natioosla toate Intreprlaiderlce navale, locietaflie pe ac l’Ufb­il si­isse­­le de comerţ. Conte e Herth­eg şi ftühiaum vor face un raport Kaiserulul la marele Cartier general M S Regele Angliei a cetit mesag’uî d« deschidere a parli­men­­tului—In care a vorbit și de scopurile de război. D. Suculescu S’ar părea eft deemărginiret a u nui suflet de materia ear« i’a la* phis pentru câtă va vreme, »’ar assemna prea mult in ateste îm­prejurări. Atâtea viaţi s’au risipit, atâtea energii sort te unei mai rednica şi folositoare întrebuinţai s’au răsfi­rat tu aerul incârcat da fumul pil»­berei de*. tun, că ar trebui sa pri­­vim oare cum cu resemnata lioişte,­ pierderea uneia mai mart. Dar sim-1 ţimântul acesta aparent este de­ îndată d«smînţit, eind moartea u­­nuia d ntre noi Iasă un gol însem­nat. Si tâtr’adav&r timpuria săvârşire din viaţă a lui Suculescu este o pierdere mare. Temperamentil avântat«­, ce se înflăcărează ușor, dar cari nu sunt in ştire de un efort mai îndelun­gat, sunt folositoare ditrrminarilor de curente, hotărârilor de atitudini, in orice timpuri. Dar pentru temei­nicia unei alcătuiri sociale, pentru cercetarea celor mai priîncioase mijloace da folosit îa conducerea trebiior publice, « nevoe de tem-j peramenta «ump&tata, calme, cu judecata aşezată. [ Şi unul dintre acestea era Sam­iescu. Un echilibru sufletesc perfect, o vedere şi o preţuire limpede a îm­prejurărilor, o logici strânsă a ar­­gumentărei, o seninătate olimpică a concenţiilor, iată caracterul a­­cestui sufist de elită. Şi poate aceste însuşiri superioare au fost urmarea unei normale şi progresive evaluăreî sufleteşti. Treptat­­ a fost dat să ijideagi şi sa caute împlinirea tuturor ne­­voilor meci­ului In care trăia. Su­­eu­lessu a avut începuturi mod sta : a fost institutor îa orăşelul Văleni dă Munte, o profesiune grei care trace numai pe acei ce simt In ei o chemare, o vie dorinţa de pro­gres pe acei c® paart® în ei co­moara banâtăţei şi a răbdăres. Prin ea şi-a perfecţ­onat alesele lui calităţi şi tot prin ea a cunos­cut nevoile celor umiţi şi necăjiţi, către cari avea să cate mai târziu cu atată stăruitoare solicitudine. De cunoştinţele lui de avocat s’au folosit cu prisosinţă cei obrduţi de soarta, iar toate chestiun­le de interes general ce tindeau la îmbu­nătăţirea stărei lor, au găsit in se­natorul Supulscu un susţinător con­vins. Io discuţiunea reformelor econo­mice şi politice propuse de partidul liberal, trimisul judeţului Romanaţi şi a spus cuvântul cu limpezimea cugetărei saie în­d­obşti cunoscută, iar neşovăita trăinicie cu care înţe­legea să-şi apere convingerile, de­semna pe omul de acţiune, care ori­când ar fi putut imprima o directi­vă ascendentă în ori­ce ramură de activitate socială. Partidul liberal pierde prin moar­tea lui un element distins şi un susţinător puternic al ideilor înain­tate, iar societatea românească pe unul din cei mai cinstiţi şi convinşi iubitori al binelui obştesc. N. B. put«« ofi »duci Deparatul vostru »lato? şi roâ gâ-î- U nftarita sa teribili dl« da si *t*raa ca şi soi de caracterul ate» ladt şi de pervreille «o*»te* s­­a po^o­­mini aostra îa acest războia pentru li batale*. Telegrama care piece­ta rate na r§s pmn fa aceea sie ca-« M»J seta tea St a trimit o D tai Davieva si prii care ea prinsă mulțumiri di? 9*rtaa sa și a do porului s&a pestra tutorai dat de Misi. HR­ sa Crace! Ragii A ««ricane le Rimft­­*ta. Telegraal* «a«« «sitei; „Coloaelal Aademnj a cftrai activitate cradiarioaigs şi dieses! sate atât trator piatra ad­laţii noştri rSniţi şi pestet populaţia m«*etri* »«ferind«, *ai-a ‘tamâaat daml generos de ua atari saiba* lelj dia p«t«a Cracai Roşii America®«. „Ia »«aurie catar aărmaai şi a celo» bcka^i, ta num« Ic țârii nani» şi al mam, vă rog aă priciţi cete vani adftaei maî­­ţomiri pe sari te trimitem toţi Crucei R«Şii Americane ca a exprimară a ' re­­cw.nrştia­ei novator. „Na vom alta nici «lat» ce a Meat Misive«« Ov, aub inteligenta canăneexe a Pfffisedîatelui ei peak® țara O®, ta a estate vremuri «te Itacerrare De imbr* aea sie vota atace a tăiate ea v«na«os­­i tți de tot rj-rnrtral si de taearsjvrea pa care am «vasta ta toate faspr« jirftrile dîa partea Diai MtairttaiVopitkn". O DATORIE txa»ag«a»Bah«g­asaoamw­iraawr»p»tafch^^ Misiunea noului guvern FiudimțitU acettm războ ne-au deprins cu toate memtudmm f* ae am cotit te torni tuturor dum­­­eior. Am păstrat în totdmma­inte, conşt**nţa Umpede a ţdlrilor nostre şi credinţi nestrămutată te forfck noastre, care te cele mai tragice împrejurări, le-a» acoperit de glo­rie şi au ranit prestigiul şi infi­­rma nea­mu­­i nostru. Suntem iarăşi într’un moment greu al desfăşurăm războiului. *j| In acest moment, mai mult de cât ori când, se impune aceiaşi stăpânire de sine fi aenaşi dis i­­plma a conştiinţelor de care am ştiut să dăm atâtea străinuiţi do­vezi de cursul acestui război. Strânşi am ţi­te jurul guvernu­lui prezidat de d. General Amescu să secondăm acţiunea acestui gu­vern cu aceiaşi muncă m­­urdată, cu actuşi epini,de jertfă şi cu a­­celaşi cald patriotism cu care am trăit toate zilele bune fi rele ale amim­et amen război. Să avem încredere te acei cări deţin astăzi destinde mamului, să nu tulburăm cu nimic hn stea de eare au nevoe şi să ti dăm tot spri­jinul ceri datorăm mimumtî grele ce au de indeplinit şi idealului pe care îl reprezintă. Crucea Roşie Americană Majestatea Sa Regina M taaîatea Si R««tan Maris a primit psi» Maistrul Am r.tara D 1 Vjptea. ar­­raătp»re* tetagraii â din psiteis D ®wlai Hî»ry f*. Da'inon, Pktsedlatala Crasi- Uolat sSp Rastboia a Crasei Roşii Ame­rica®«, WwskIkb : ,.4dl«c niisi*t de teligrama piisi «are aprentați 8srvici»*e ataşe de Cruce« Rj« sîe Am­cdcs»A ?rîn Cotaaeial Aadmanj precam și­­de ..Mi'4itruî Vopiks« »I «i permit ai­m- sp*r*s­a ci piperul Amem-sa pţi® Crucea Roşie va cătr© Declaraţiile lui Trotzky şi presa germană Paris 13/2.—Din Barau : Puţicele ci­mentării ale Presei germane sosite până acum trădează mare încurcătură faţă cu declaraţia de pace a lui Trotzky. „Gazeta Germaniei de Nord*­ach­e 11 «Enigmaticul Trotzky pune o enigmă nouă. Soluţia pe care o dă problemelor actuale au ceva atât de nou, «seva atâtl de greu de conciliat cu metodele intre-j buinţate până acasa pentru a termina.k un război, ini­ ăt examinarea atentivă a situaţiei devine o datorie imperioasă." .Frankfurter Zeitung1 recomandă pru­denţă în admiterea ştirilor de la Brest- Litowsk. Nu se ştie dacă cum au pri­mit representa­ţii Puterilor centrale de­claraţiile lui Trotzky. Vor acţiona ca să obţie de la ruşi angajamente precise. „ Vassische Zeitung este mai cu seamă neliniştită la gândul că nu vede cum va putea Germania să reia tratativele cu Rusia şi să Încheie cu dânsa o alianţă durabilă. «Dar, înainte de toate, trebue să ne gândim să protejam frontiera noastră orientală.* „Berliner Tageblatt“ se exprimă­­ fel: »Quadrupla alianţă trebue să facă sforţări aşă-zi ca şi ieri ca să ajungă la o regulare definitivă a afacerilor o­rientale Intre Germania şi Rusia bune relaţiuni de vecini.* ,Lokal Ai­zeiffer’ nu se felicită de situaţie „Examinând lucrurile de aproape ne Întrebam daca oamenii noştrii de Stat vor judeca daca este bine să răspundă lui Trotzky.„ Tonul general al presei germane este nesigur şi stângaci. Trotzky a creat o situație nouă tară exemplu In analele internaţionale. Astfel problema orientală subzistă in toată gravitatea ei. CATASTROFA RUSEASCA Foamete s­i anarhie Aaaehia provocata de lsedrÎB boîce viata a t* ai proporții catastriata. Im-.»fi r*tta reseasefi de pâiaioa^S a taot tj«a alormarA Snir’o mire imensă a jd-riui fi deairdinei, iar destompanerea vise ca pași repezi. Spectral iosmefei — prima consecinţă a »naih;?i — a început «A se iveaaeâ. Ultimi!«! depefi vestesc ci garda roşie matrozii fi aa diţ­i, csati «limcâte prin locuinţe şi participi la devastările înce­pute de m»s*ta «gitata ale paporului, ta Petrograd nu mai sânt alimente da rfii pa o »a­ pt­ssInA. Şi la împrejurimile Pe­­teogradrint situaţia nu este mai bun A. Ţăranii steri trensrita ceri aduc aii tee-ue în capitali. Intre aceştia fi acta d-rtîi «Ari pisase trenările se dau lapte »i»gwos*e. Stagar» regiune unde ar mai găsesc alimente la oaresari c»ari ţjtţi este Ucr:ri*ta dsr pradacBtarii de Cereale din aceaatfi reginae relizfi ifi primeaseft moneda raseaacA si nu ce­­deazA cetentele de cAt îa schimb direct de fabricata. Daci politica bolpvisîl­i.ga sam s'a Ucraina fomatlaaaa pelHiol, pa «ara « ccm» «oHdwsal tratat»! An *)«d m data Br*«t- Luowak, Raeubitaa Poealară Usralalaai, s'a r«atlaat aamal prin apllea?«« cosea«­­v*«tfi a prfaa!«fsil»l Bot!8»»îit«t!t»r. Ua Impala tvtara, do altfal dvatdl da $nf!s lataaa, e'a aiialftatat tn m­arajp­­rlrl pQiltisa on da»a«letra da favarablfo, latre a Raala tn d»aa«mpa«ara și o Qar­­taanla ahtiată da art ca pa«» a ft, flUtad aattal an »«tiatfi er«si­­a anal Stat a «M­­n! Individian­tata etalel și pelichă v« era ta«il ta d­ac»|ia aici fa Ai­iit 1914, Paridi pspar asaia car« prin atrAda­­latele «mal «iafar ai sl a vCaat reaalvlta lătreaga—«sa cprp«^ fatraaga—­sa pro­­biaaiA aationakil Na firi »«lafl^eila privim ad­­a«I «ara daaem • iaptS atât da lengi sl da grea paatri apărarea viații «paatra aatlaada, »•'«menea aararlaafitsr da frabalaA sl de la ealdaaal labial!. Dar fa a«»I«s timp • aceatlm drept m ttmsla da «Ideile s\ da îaeradara păstra aal tafta« Clei eblar dașmanil aastr! cast obligați sl .ra^anoastl, fa flinta Rapabllad Darafataia, vatearaa prlarfplhial peatra aara am ]»rtflt tot «o pat«a alalta! alttal do («piti ta viaața noastră de Stat, h oil «thtarftaea tar față da Daraialenl joatlflri faalatoa­­ errcărn! martor obtaaffv şi a tatcrlal «so­­u parii« Hfearatoara ale­r!«bo!ela! aeetra. Ambiţii pătimaşe şi lotarcsr erlafoal apărate tmdodoal pîlg^rhill» ef4pia!toaro dia Imperiile roateata aă ta tați d» pa­para! romă® «tStadl»«* m «ars, oa a-Iia KfMrtvtS, ia luat « față do. «a! a«r»l*tas8, a«de»sl iscRtaa kdamaar«­­ tirade» ian sorlalat» praitată m o «rimă tft falraa dr»p«lpla!­satt«««t ta Tfw*Uf«i|. B« eovtaa sl eltalalta provfadi localta de Români, în timp ce drane’al lib»rtlțll teta ««tatst ca pawravi, dlacota Ie ho­tar»] mnaarbtltar cotropitoare, fa Ucralaa țarilor displrați. Dar «coastă noatra Itatta tail sl paao fa lacalol droptetea atlotal ooaatr« eeaaa —*l«l aota-oo eat« eavaoltsl Jaet Cia olo da Kameaata-Podotak na poate fl orlml­­aal sl Iroalfaabii dracoase, ta hotare!« «oaarhtal daaiiata. Iar d­od o isisie avea de partea ai CNaptitata aaiveraalfi a îadrrptidrii aale na o patere ta lame cor« »A o împie­dice de a schimb*, mai cărând »’«n m-A târâta, (ealitstea brata A și nedreaptA dupA adevArul ei triamlAtor. Oi i imperial Uranic al ţarilor a’a prippsit din ceata d zectritar interne morale şi politice, imperiul tot atât de tiranic, dar deocsmdatA mai norocoa, Hababergiior, na poate dara !otă, vrem?, la mijlocul revolte care o inapteA tiraniile n»i pe care înşişi cei ce au recat te»te n*ţian«i A a U­rainei a tateleagA fi sta justifice tieaalA a poporal Victoriile de ani principia teta victorii morale, importanta de Cz«a)ianoa U asemenea victorii UIAtilor pentea ei tniregirei Russe, emsjinfiigr fie precedate ... na saat mai puțin LwtieMtoa !«i este pentru noi o a pri«cipiaiai astiona­­• c InptBm 6 Do aceia creațianea patai ala de consolidai simnfttta la țara laptA at&t de grea manifestat până ««'Azi tea»«mafi *kcv«®­­irsrtta amtata! puo i oobcota rea paar bid ordiasi ft baaduiama* vx^rcitat sub formale lai cele mai primitiva, lsoae ae votam 4« s­amA cam ee va reaotaa chitaiaaas libcnit itr oferite de regimul bolșevist popatol«i ra». Ci xe va produce o reaettaae cA c'e­­m'.ntaîe »finita «ee vor iabati prefi U cele din vrmi ifi reatabiiessefi ordiaes, m mM lasape tadotaJA D»r nse*at« er-­I c lac s» va restabili pe miciile Seriei de ' od?.awsri, cn sacrificii eaarm­e fi ea vfir­­slii de ningă ceri an vor fi compeaaate Hberificite cîftfgric. INFORMAU U N S m Mâine fiind sărbătoarea În­tâmpinări­iomului, zinul nostru nu va apare. *a Noul mimshni et interne « d*t o circulară cătră ţtfii tu tutor matrilofi­­lor administrative, torând tuturor să d pui o rodnică activitate mai cu sea­mă in ct priveşte alimentaţia la oraşe ca şi la sate M Saaten» «agafl a pabîtaa ürtótsa* tasrel® rânduri t In ,Ntamul Româmus’.* sie 1$ jo Ia­nuarie îQiS se arată că ar fi slujit la biserica mănăstirei Sinaia, do­mnia naș­­­terei Kaissrrkd arhimandritul Dionise ,di engine bulgărească*. Româ* din Valea Timoeuăd, Ar­hi­mmdntului Dionise Simiemseu, stare •­ţul mănăstirei Sinaia, i s’ar putea a­­tribui tel mult originea sârbească în nici un caz cea bulgărească Suflet cu­rat şi cinstit, patriot înflăcărat, trebue să­­ fi sângerat inima de durere că a fost silit să slujească o biserică pen­tru aniversarea Koisenului, în timp ce Morkînmi îşi este reşedinţa la Castelul Periş iar mănăstirea este profanată de prezenţa jandarmilor prusaci şi unguri« la Al doilea matintu al cărui venit direcţiunea generală a teatrelor d­ va destina pentru săracii Iaşului—va avea loc Duminică 4 Februarie Se va juca ,Fântâna Blinduslei*. începutul la ora 11 dimineaţă 1,1 D-nii ing inspectori generali Iuliu Zanne, secretar general al ministerului lucrărilor publica; Grigore Cazimir, d­i­rector general al porturilor şi căilor da comunicaţie pe apA; V. Voiculescu, di­rector da servieta,­­ Petre Dicse, sub­director au fost autorizaţi a expedia lu­crările acestui minister în numela nou ?lui ministru, n . ;---- -„oul iii rîoiect 3 tOllt Si-—- Ase.it.i Ia orele » p, ni. a Colonel Eracle Nicoleanu, noul proiect al Poliţiei Capitalei, şi-a luat postul tn primire. D-aa s-a presentat la Prefectura Poliţiei asta d­vs.­ Sarăţeanu laipis­­trul de interne,­­,a presentat personalu­lui poliţiei. D-l ministru Sărăiţeanu a rostit o cu­vântare prin car­e a adus elogii fostului Prefect de poliţie şi personalului poli­ţienesc, care au ştiut să-şi facă întreaga lor datorie. D-sa a cerut tuturor sub­­şefilor prefecturei poliţiei să dea acelaş concurs şi noului prefect de poliţie. D*1 Dimitrie I. Gheorghiu, director general al vămilor, publică intr’o bro­şură date statistice asupra intregei si­tuaţiuni economice şi financiare a Ro­mâniei înainte de război. In aceasta broşură se arată pe scurt situaţia financiară, producţia ţarei im­portul, exportul şi în general întreaga avuţie naţională. Ne vom face o plăcere de a vorbi mai pe larg despre această lucrare a d lui Gheorghiu. M D-l Nicolae Suţu, secretar al con­siliului de miniştri, a fost autorizat a semna corespondenţa , a aproba chel­­tueli în numele preşedintelui consiliului de miniştri. Se aduce la cunoştinţa direcţiuni­­aşilor fabricelor şi afolirimentelor indua­­triate cA Ministerul de Induatrie are o cantitate de alineate provenita din Risiai pe care ioresta a o pune la dispoziţia lacrfltoriki şi peraansialui atabilimente - tar de mai sus şi nume : Peşta »Amt, ceri cafea, brânzâ , caş­caval, aeram­bic fl bulion, Bargă P« Divctarii scflor fabrici ai presimte Direcfiuaci Iaaustriei din acest Mtaiater tablouri« de lucratorii şi per­­seaa­ui, piin cel mai târziu Laai 5 Fe­bruarie a. c. elad vor lua cunoştinţă de preţurile articolelor de mai ana. ** D l colonel Eracle Nicoleaau a fost m­alirinat a la deplici funcţiunea de pre­fect al poliţiei Capitalei, la care timp va fi considerat ca detaşat din peraonel­­l ofiţeresc al administrat­ei centrale a răz­boiului. ■* D sii inginer s«­ Al. F. Bldrgcu, director genera! al po«t«kir, telegrafelor şi tekhaaelor, şi C. Miaescu, ioapector goeul insArcin»t a Îndeplini Inacţiunea de subdirector general, au lu­at autorizaţi a expedia lucrările !n numele ministrului de interne, 11 D-l­a M. Predtacn, directorul eon* tsblliii­d dfa mfaiaterul de intern?, a faat oatorixat a ae^nat îa numele mi­­aiftte.tlui, ordonanțele de plată ce ae e~ mU & acest mia? stor. p

Next