Mişcarea, martie 1918 (Anul 12, nr. 49-74)
1918-03-01 / nr. 49
Á 4 V . i ANUL X MN NUM/^R Mk ■BSB 1 M —ET as:----- 9k1» m . 7 ițJBra W H mf ți ~ry it î * ÎKiaM qB HMBL JSEEEka 1 i z. J LJ % ■.A/-111 •. • U In Rus■ BcBmm m 1■ •i Nf. 6 ARI N NUMflR sia 01 Sub direcțiunea unui comitet ,fnstituit de Clubul National Liberal iutii de artilerie şi incursiuni pe fror a chetein des Dames, frontul italian bombardament de art!or ent aciun de artilerii la Cerna şi vernul finlandez a dat o proclamaţie acută !n înţelegere cu guvernul finlai Reichstagul german s*a presintat un I osulii streini din Vladivostok au adm il Smolny contra unor masuri de ord 1 1 i4 i M JkJp M Kt m wTjş ■Iar f |w «a# Pi °n X/ill AfUüai UU iuc linistru! svon Îndopâscoale înăbuşite, dei Din Bucovina oşti uni Dot răspândi eu soara Şi în aceste ritâ, pe care Eomâ a trebuit tot eroismul it pentru a mirunia nenorocosul pre numsi o mângiie*e se a aaspra sufletelorJDOiiştivim de poate Pnat,di ţară moldoveneascăCure atâta vreme în uniune*•105 ţariste, în cât numaiCU mai mare teamă se duceau spre dânsa nădejdile noastre de viitor. Basarabia eliberată, Basarabia redeşteptată şî pusă In măsură să decidă de soarta sa după tradiţia şi caracterul său naţional, este răspunsul Dreptăţii Sfinte la Încălcările de drepturi şi de pământuri pe care o fatalitate înverşunată împodi câttrivă n mseia um. sânge. Hot jjiiio no »sire nu iuvâotul liberale unde se cânpăcii impuse ţâr şi trădate, nn cât ca duşmanul brutalitate u:are în trufia lui Ba riOiîîU pi rea, dar mare teno rire a îm puterile i Iu țări mângâieri rile tragii citirăm im o ntru ei. ) îngus iot un ii n snn), ia Duşmanul, prin pacea ce ne-au impus o, după felul cum bandiţii reuşesc să facâ tranzacţii cu călători surprinşi noaptea in desişuri da ţaduri, ne-au silit si na despărţim înainte de vremea de acei aliaţi alături de cari am dus lupta noastră grea. Dar aceast.ft despărţire nu a dat prilejul să constatăm mai bine ca oricând cât de adânc suntem legaţi sufleteşte de aliaţii noştri fireşti. Lacrâmile ca au strălucit în ochii lor şi ai noştri la despăţire trau expresia profundei simpatii ce ne uneşte şi a durerei adânci ce o păstrăm în sufletele noastre, că împrejurările ne au dusî la o despărţire forţată S’au depărtat de noi material aceia can ni-au cercetat suferinţa şi vigoarea, dar cu sufletul au rămas tot între noi. .Amintirea zelor trăite lângă ex internat eii şi eroii noştri o vor păstra mereu vie, după căni neatinse vor rimine în fiinţa noastrâ dragostea şi recunoştinţa pentru bunii şi adevăraţii noşti prieten . împrejurările fac ca’n acelaş timp să ne despărţim şi de celălalt de aliaţi, de reprezentanţii bolşevismului care a sfâşiat Rusa, iar nouă ne au cauzat relele ce ne dăn la pacea umilitoare pe care suntem siliţi s’o Incheem. Pentru liberarea românilor sechestraţi la Odesa am da în schimb pe bolşevicii ce i am fâcut pronieri in acţiunea noastră, pentru pacificarea Basarabiei. E şi aceasta o despărţire. Dar «ati deosebire între ea şi aceia eare na-a mişcat profaazineea sufletelor ! « Ne despărţim de bolşev cu sinzaţa omului care s paşte. ;li treci m Nistru mai vie ca, de s'ar pute mânesc să r u mal aibă n face cu eâ Alungăm prin râu care ne-a trburat * scârbit sufielel . Acei bolşevici reprezii falsitatea omenească, du popo, car ’ţi câştigă prîel t»a premeditată de a te sileşte să intri in vuitoare ocazia să te sfâia. Sa’nţelege că nu tot po novat de ceiace Rusia oftat ca maximum de rău p ne mai poate pretinde că mente de supremii durere ţim, cu răceală filosofului demonii *; ni fierb în aeri câleşieî oTenşii! Opera aceea da drohile, răspunderilor, o Va face pul potrivit. Dar noi, caraţi în cele mai sfinte pecte avea un neam nu noastră decât pe aceia caţi să reprezinte Rosia dus la durerea şi situaţi zbatem. Iar când Incheem socohsem că dreptatea imanen irj prin c, trecem şi care esc In chipul cel * mai gr. de care ţara are nevoe. Disos servească termpnte a devine pui* , întru cât din* icrotirea unor devine un în* »ipe interna şi r riiai vinovate patimi, jurii şi de atacuri, cari ză durerea încercărilor pe care cenzura croti. In articolele din „Chemarea* se cenzurează câte o frază care nu urn. esc fatală străbătut. ^ci intervine ro fixează grava râsi miip zi, restul articolului, dar albul cenzurei lasă să se presupună lucruri mai grave decât cele câteva cuvinte cenzurate. Pentru aceste ziare cenzura devine absolut inofensiva ; ai impresia că aceste ziare poartă singure creionul cenzurei. * * Un fapt care e deciziv pentru caracterizarea operei primejdioase a cenzurei actuale. Ziarul „Chemarea“ placordează un afiş care însemna o provocaţiune directă la războiul civil. Cenzura permite tipărirea şi afişarea acestui apel disperat, iar când a fost vorba sa protestam împotriva nere a mai frorit , acestui afiş şi sa denunţăm primejdia ce o constitue, cenzura a interzis orice discuţie. Aceasta situaţie niu poate dăinui, trebue să-şi clarifice ade oidinea, detitudinea.Voeşte deslănţuirea lup*nştient de inte telor civile—să (3 spună.Dar daca ale neamului,nu o voeşte, să fiu cenzureze calmde patimi şi de peie de fraze, ci să suprime camejdie-«videntă paniile îmi tot complexul orgiinizăpentru operarea lor şi cu“" toate consecinţele fu-0 susţimsm sineste pe care le pot aveni. i ce avem de Până atunci guvernul rămâne , solidar cu toată atitudinea asta zi-i cenzurei şi sesei prese„independentă" pe care inderece io are.iio patronisază pnn oficiul cenzurei enzureazâ anu-i și poarta răspunderea întreagâ a pecial„Ciîema-1 urmărilor pe care campaniiile acesva da cea maitei presele vor avea înviaţii puatelor intereseblică a ţării. ţelege!ale 0* .1 Greutăţile şi primejdiilei ceasului de acum nu sunt simple vorbe Guvernul cel dintăi trebue fie conştient de o aseminea situaţie. Mâl,AUI în jurul scrisore! d~lui frof. 2)r. Sion nul eă toţi **** H şi î l moment iberai c ce tar ral Si lăsase rivpnfii uitate u a se si-a al i lui Di Btulin emn Bucureștii lit la laşi pane dar cei ce n’au ! A mumca d-lui Ania să Rusia. Acel atitudic roman, găsită d-lui Marghiloziarul Acţiunea strecurat afirmări nul Brătianu nu a memoriu“ din pariloman. E drept al D-sale i-a contianu că părerea n ar fi ca Româpace înainte de părere este consecinţă cu politică a d-luiMarghiîmpăra nu putea să o fie a cătră acei can considerau ca o chestiune de onoare şi de interes superior pentru desvoltarea de mâine a României, ca statul nostru să nu părăsească lupta atâta timp cât rămânea o speranţă de menţiuri după amiază d-l general Averesen a inmânat M. S. Regelui demisia guvernatei. In Jurul cauzelor acestei demisii circulă o serie de vesteni, dar pinâ in momentul când scrim aceste rânduri guvernul n 'a dat nici un comunicat în această privințâ, ca D mi Ai. M&rgkmmtm * iărării «îslăxi diminuată totul, înteţit dt d nul BarbuUsM, w Revanim asupra celor publicate în numerile noastre anterioare şi suprimate cu îndărătnicie de cenzură. „ Nu admitem că cenzura să aibă două măsuri în exercitarea ei. D-nul preşedintă al Consiliului I declara, înaintea Parlamentului, că nu va îngădui nimic care ar putea conduce ţara la un război intern, dar cenzura D-sale lasă, întrun anumit ziar, să se publice toate infamiile şi informaţiunile provocătoare, pe care el singur le ştie aeexacte şi le poate desminţi. Cenzura suprimă cuvintele injurioase, care ating pudicitatea sa,dar lasă să treacă, vădit intenţionat, întreg fondul aţâţător la revoltă şi asasinate. Aceasta o face, probabil pentru a produce o diversiune şi a îndepărta atenţiunea lumei de la singura chestiune care trebue să facă în momentul de faţă preocuparea din New-York urmă- tuturor e spondentul ziarului Noi am cerut şi cerem să se pashington află din blicc textul tratatului preliminărilor , președintele Statei de pace, semnat de d-nul C. Arpune în curând Boigotoianu la Buftea, în ziua de 5 a Americei pentru Martie st. n. 1 impus. Textul acestui tratat, mai bine acest pm decât orice expunere, va edifica imese de opinia publică asupra situaţiei. In Cercuri1n faţa realităţei vor dispare şi exagese crede rările de care se plânge guvernului pentru şi atenuările pe care el le încearmâniei şi că pretutindeni. E inadmisibil ca toată Europa are păcei şi fraţii noştrii din teritoriul ocupat să cunoască condițiile păcei noastre, iar opinia noastră publică să fie lăsată în întuneric, ultimei® știri. ^ Ddtgafruntu ptntru past mn «i» paria® xr-a ff tutit m dl. C. Argetoianu pisat* mlfrmr* U Ihfttj. România Ziarul „Le Maee î Jing, Jin "ton pune aceaste principale