Mişcarea, mai 1918 (Anul 12, nr. 100-124)
1918-05-03 / nr. 100
fS'hUL X tip. ItK) ......■■ *1 UN NUMflP« BANI Redacţia şi Rdmîstrafia IAŞI - Piaţa Ufrinei No. 6 localul clubului Naţifflal-Lîberal MâinniâSiifiMt film în W** apia» M iif s»?, *iptepcM^tft$%k %SBB8B& mm u wft-A 10 ZIAR NflTIONflLUBERfUL COTIDIAN sauna o** .mm MMM. tftaäü&sAImpMfm M nfel m m TOI 3 M?il 1913 UN NUMPiR BA A7 f -In Rusia ÖI Copeici Sub direcţiunea unui comite rusfitnit de Clubul Naţional-Liberal fl SEMMft 55 sa Julie „Que vouliez-vous qu’Il fît contre trois ? „La viei! Horace sQu’il mourut, (P, Corneille) care o are statul român, formând o fâşie strâmtă între Carpaţi şi Dunăre, Dobrogea era bastionul de apărare militară a României. Dobrogea română este un bastion defensiv al câmpiei din stânga Dunărei şi a Capitalei ţărei. ASPECTE Cenzura nu permite să scriem ——- ■■ T-----------------------T -Cu acest titlu de muncă şi de merit bine şi pe drept câştigat pentru ziua judecăţei istorice,—pe care 0 presupunem mai puţin pătimaşă şi mai dreaptă , ' , 1 « t i ■. i ' i.j;.. ii Constituantă dizolvată e îndreptăţită si primească că «ins$ist$ atacurile ,v-„. Ti. '** •. - rr‘'.' 130SE0G-JEA 1. țara veche românească a lui Mircea cel Bătrân. 2. A fostcucerită de Romani prin războiul de la 7778, atunci când ei au contribuit să libereze popoarele subjugate din Balcani. 3. Luată de la Turci preziintă dar având o populaţie importantă românească, ea a fost colonizată şi civilizată de Români. Podul de la Cernavoda şi portul Constanţa sunt proba acestei acţiuni de civilizaţie. Cuprinde azi o zecime din populaţia României. 4. România şi îndeosebi Muntenia este hinterlandul Dobrogei. Constanţa este scurgerea normală în timpul iernei a grânelor şi produselor noastre de tot felul. Nici un produs bulgar nu se scurge prin Dobrogea care este sub raza de influenţă economică a României. 5. Dobrogea prin situaţia ei geografică şi prin forma ei chiar face parte integrantă din teritoriul economic al Gurilor Dunărei. Quadrilaterul porturilor maritime Brăila, Galaţi, Bulina şi Constanţa formează intrepozitul general al întregului trafic pe acest mare fluviu. Pentru a se putea desvolta în mod normal, pentru a putea în siguranţă înzestra aceste porturi cu toate instalaţiile necesare manipulărei şi păstrărei mărfurilor, acest cadrilater nu poate fi decât în interesul unei şi aceleiaşi ţări. Brăila, Galaţi şi Sulina oraşe de hotar nu pot să propăşească stânci sub * 6. Tot astfel prin situaţia ei geografică, cât şi prin forma nenorocită pe Interesantă această.... coincidenţă din coloanele „Mişcării" . „Discuţiunea este deschisă asupra tratatului de pace." — declaraţie reprodusă din ziarul „Steagul". — De ce o fi înţelegând „Momentul", atât de greu atitudinele politice ? — Fiindcă între el şi înţelegere este un conflict permanent. * Ziarul „Arena" publică ştirea că d-l C. Stere preşedintele sfatului ţârei, cu prilejul prezenţei sale la Iaşi a discutat cu prietenii săi ideia formarei unui mare partid cu membrii din ţară şi din Basarabia. O fi şi aceasta o condiţie din vreo convenţie adiţională? fl* Un banchet a fost oferit ori de către d. general Eremia Grigorescu, în onoarea primului ministru. * • Medalianţa ce o represintă ziarele „Momentul“ şi „Tribuna" ca... arena lor publică, au oferit ori un exemplu de bun simţ şi de pietate în modul cum au înregistrat moartea lui Barbu Delavrancea. In ce priveşte pe cei de la „Momentul" vom aminti numai că aceştia aparţin aşa zisului grup de la „Viaţa Romineascâ“, revistă care în primu-i an cînd recruta colaboratorii de pretutindeni, a revendicat onoarea de a fi putut obţine şi un manuscris al marelui dispărut de astăzi. Este drept însă că Delavrancea de atuncea — sunt 12 ani — n’a mai scris un rînd în „Viaţa Românească". Societatea conducătorilor de lucrări publice din România a trimis d-nei Delavrancea următoarea telegramă : Ingăduiţi-ne să plângem împreună cu D-voastră perderea marelui patriot, scriitor şi orator Barou Delavrancea, fost Ministru al Lucrărilor Publice, drept apreciator şi răsplăţitor al Corpului Conductorilor de Lucrări publice. In Ioc de flori pe mormântul defunctului, Societatea noastră a făcut modesta donaţîune de una mie lei în folosul Orfanilor de Război. ■«fii. Unele ziare, — printre cari ,chiar şi „Neamul Românesc“ — aprobă disolvarea Constituantei şi încearcă sa dea o explicaţie atitudinea lor criticând cu o grăbită uşurinţă alcătuirea şi funcţionarea Adunărilor i disolvate. In ajunul alegerilor pentru noile corpuri legiuitoare şi In vederea condiţiunilor speciale în cari viitorî,* parlamentari îşi vor primi mandatele faţă de auspiciile sub cari sa ales vechea Constituantă, «iticile ce se »duc pe acest tărîm sunt desigur o ironie mai mult, pe care azi va trebui numai s’o constatăm sub forma nevinovata a unui simplucontrast. Sub raportul, însă, al activităţi foastei Constituante suntem datori constatăm totuşi că, potrivit apucăturilor vremurilor în cari ne găsim trecător, atacurile pătimaşe sfidează cinic şi îndrăzneţ critica obiectivă, prezintând astfel anume Adunările disolvate dăunăzi in lumina unei activităţi mai prejos de importanţa che-« mărei lor. Se nesocoteşte, deci, cu voinţă, în vălmăşagul enervărei şi al deslănţuirîlor de paterni ale zilei de azi, tocmai acela ce constitue opem de căpetenie a vieţii noastre parlamentare din ultima legislatură. Trecînd peste greutăţile vremurilor aşa de anormale în cari a avut să funcţioneze, înlăturînd ciocnirea ce nu ar fi fost surprinzător să provoace între interesele egoiste de clasă ale unora cu nevoile imediate şi generale ale celor mulţi, înfruntând furtuna care clocotise la un moment dat. Constituanta a votat vara trecută retordcele anunţate armatei şi ţarei de Rege şi de guvern. La înălţimea însemnatei lor chemări, Adunările acestea îşi împliniseră, prin urmare cea dinţii şi cea mai însemnată parte a misiunei lor, împrejurări vitrege, cari au urmat de îndată la hotare votului acestuia, cînd sorţii luptei celei mai aprige se aruncaseră din nou, — au suspendat însă temporar cursul lucrărilor parlamentare, cari acum în urmă nu erau decit în ajun să fie reluate, ca să întregească astfel opera de egalitate politică şi de solidaritate socială, aşa de bine îndrumată. Cauzele cari împiedecase regulata funcţionare a parlamentului încetînd odată cu lămurîrea altor situaţiuni, nu mai rămînea decit a fi chemat să’şi re.«.. activitatea în marginele depăşite de data aceasta ale quorumului regulamentar. Dar indiferent de motiveie întemeiate sau nu ale disolvărei, — pe cari desigur că nu ni is’ar permite azi să le discutăm, — și criticele, pe cari le explică în deajuns, fără să Ie scuze însă, împrejurările îo cari ele se produc. CONSTITOflHTfl — DE Lfl 1314 LR 1918 — * «îV* T-*- f r? jîj ■ . ' ‚ Dr. Sian = if ■ S * A ‡/ '}/ V. d lf .rX .. i X■■ fi .. ■ ' -■ ■Tv--' "K **&*•'■•”*.■ $ SS. *.v Şi picturî din Tresă §1 jurai Păcei Din „Steagul" de la 9 Mai care descrie „cum a fost încheiată pacea“ .In sala în care dinoaa î. C. Brătianu {Palatul Cotroceni N. R.) chemase la 14 August 1916 pe fruntaşii ţării ca să le comunice faptul brutal al declarărei unui război ce întrecea mult puterile noastre, a fost încheiată ori pacea devenită inevitabilă prin însuşi mersul acestui război“. Mai departe, preocuparea tuturor era ca să îndrumeze raporturile dintre statele beligerante până ori spre o operă de încredere legitimă şi de concurs reciproc". „Actul semnărei păcei a avut caracterul unei simplicităţi impunătoare". Mai departe : „Din acea clipă datează pacea dintre România şi grupul Puterilor Centrale. Ea va purta în istorie numele de Pacea de la Bucureşti şi va însemna o etapă în viaţa poporului român. O etapa de care ne leagă amintiri dureroase şi speranţe ligotime. Dar ne- e îngăduit să hrănim şi cele mai bune speranţe de viitor". Şi mai departe sub titlul „Anunţarea şi sărbătorirea păcei" tot „Steguî" scrie: „In ajun generalul feldmareşal von Mackensen a invitat pe toţi delegaţii prezenţi la o masă la care luară parte şi ministrul preşedinte Marghiloman, ministrul de externe Ario» şi ceilalţi delegaţi români“„Generalul feldmareşal serbători într-o cuvântare însemnătatea muncei politice desfăşurată şi felicită pe plenipotenţiari pentru succesul frumos obţinut, relevând că prin pacea română războiul s’a încheiat în Răsărit. în acelaşi timp şi-a exprimat speranţa că pe baza acestei păci România va pişi spre un viitor fericit*. In telegrama cartă M. S. Regele» 41. Al. Marghiloman spune: „Am adânca mulţumire să comunic M. Voastre că pacea s’a încheiat“. „Sub conducerea Majestăţei Voastre şi ocrotirea dinastiei, ţara îşi va putea reîncepe munca spornică pentru consolidarea viitorului ei". Tot din Steagul" : „Ori după semnarea tratatului de pace, Prezidentul Consiliului de miniştri a oferit un dejun de lo miemimnului de externe german d-l von Kuhlinden. * * D-l prof. Tzigara Samurcaş a fost numit prefect al poliţiei Capitalei. Distinsul profesor a mai îndeplinit acest post, fiind un neuitat intermediar de cinste şi bună-voinţă între populaţie şi autoritatea de ocupaţiuni“. „Sub imperiul acestor sentimente unanime, ţinem să subliniem numimirea care dă Bucureştilor păcii pe un prefect de cea mai fectuoasâ amintire şi de cea mai bună făgăduinţă". * „Azi la ora 12 va avea loc la Mitropolie un Te Deum cu prilejul încheerei păcei". INFORMflŢIUMl Minciuni -Arena» revine asupra calomniei în chestia vinurilor d-Ior Brătianu. Ea susţine acum că într’adevăr nu s’au transportat în Moldova vinurile dela Florica, dar cele dela Drăgăşani. Dăm şi acestei noi calomnii aceiaşi categorică desminţire. Nici un fel de vinuri, nici cele de laFlorica, nici cele de la Drăgăşani nici cele de aiurea» n’au fost transportate în Moldova. Representanţii faftricelor «re apirt sunt rugaţi a veni la winisteril industriei Joi 3 Mai •şele 16, având a se discuta chestiuni in legătură cu fabricaţia altoiului. In acelaş timp vor aduce şi un tablou de toate ca atitiţile de orice fel de alcool şi băuturi alcoolice sa vândut, de la 14 Afrie pava !* in urma traui ordin telegrafic din Iași a fost arestat la Galaţi fostul consul rus de acolo dl.sharlamnisiev, membru în comisiunea europeană a Dunărei.