Mişcarea, iunie 1918 (Anul 12, nr. 125-149)
1918-06-01 / nr. 125
Ir (teft#ADF nriUL X Mo 125 M M AW, B/1 A// Re fac fia $1 Hcfmistrafia IASI--Piata Ultirei No. 6 la îocaîn! clubului National-Liberalism •-8NMPH mML v JhmA m 1»» Sim PPM n 1 Sa ii 1 p Hi mm felSiA wâMăM ZIAR NflTIONfíL-LIBEROL COTIDIAN i saÄ»*sriäiKÄi aSsifflSÉiate^fek, ViNEfcl t IUNIE ÎQ18 .,J UN NUMfR f /uv/ In* Rusia 01 Copeici recjiunea unui comitet ^fethoT* de Clubul NatiOnal-Ubecaî fcUD VOTUL UNIVERS IntreLumina şiSteagul“ urmează un UI de plemîcâ destul de curioasă* Bar „Lumina"—organ democratic-Arâeşte din ideile pe care Constituanta din 1917 Ie a transformat In legs fundamentaîă a Statului şi directorul ei se alege deputat pe baza unui program care de mult a căpătat viaţă constitutională, fara concursul d-stre şi a celorlalţi monopolizatori ai democraţiei, care s’au, trezit cam târziu ca să reformeze...., ceia ce era de mult reformat De aceia, dacă se împacă „Lumina“ cu „Steagul“ când e vorba de opera negativâ de revizuire pripită a unui trecut încă necaracterizat definitiv, încep să se despartă imediat ce vine în discuţie realizarea pozitivă a unor măsuri legiuitoare, care să însemne, cum ni se spune, o „eră noua“, în viaţa politica a poporului român. D. Stere, care nu poate sa-şi trădeze ambiţia de a se socotii cândva da aripa stângă a partidului liberal, răsare cu hotărâre în textul principial votat de Constituanta din 1917, a cărui aplicare literală oeere. „Steagul* însă crede acest text este aventuros şi... bolşevic şi, da aceia, cu multe complimente şi menajamente, Ii vorbeşte d lui Stere de „temperamente". D. Stere nu se lasă înşelat de amabilitatea formulelor şi mărturiseşte cât se teme de tare de cursa „temperamentelor". , Lucru! a ajuns aici la mârturisirea necesităţii „tempeperamentelor*, de o parte, şi la respingerea principală a oricăror temperamente de alta. Pentru noi, oricare ar fî valoarea ce o acordam operii Cămeșilor actuale, aceasta polemică a avut lasenitatea de a disvălui mai de aproape iotenrile conservatoare ale guvernului actual, care admite principiul votului universal, dar cauza restriștii în privinţa aplicaţiei sale. Aceste restricţii sunt foarte grave,* încât asupra lor vom reveni, după ce polemica „Steagul*— Lumina“ ne va mai fi furnizat amănunte şi clasificări. Păreri şî Fapte Cărfi pentru basarabeni am j ,-,-' Mnfcr'o frumoasă iniţiativă a societăţii „Tinerimea Romînă“ s’au imprimat într'un volum special „Amintirile din copilărie" ale^luiloan Creangă, cari au fost răspândite în Basarabia. Aplaudăm ideia, întru cît [cunoaşterea îndeaproape a operei celui mai mare povestitor al neamului este utilă pentru cunoaşterea însuşi a sufletului neamului care trăeşte în aeastă operă. Basarabenii, fraţii de singe şi trup din trupul Moldovei, au referit, pe Slugă altele, înrîurirea vieţii şi a obiceiurilor ruseşti, înstrăiîndu-se astfel, fatal, de vechea viaţă patriarhală de origină. Trăind peste o sută de ani, sub dominaţiune rusească, generaţiile basarabane au primit educaţiunea naţională şi culturală rusească — şi numai datorită tăriei şi conştiinţei naţionale ei nu s'au putut asimila cu desăvârşire cu poporul rus, pentru că neamul românesc de pretutindeni, oricare ar fi rigorile sub cari trăeşte, îşi păstrează intactă fiinţa naţionalii. Opera lui Creangă împrăştiată de Basarabia, are, desigur, o covîrşitoare fnrîurire în poporul basarabean, traiul dulce al lui Creangă este, în cea mai bună parte, însuşi graiul basarabenilor. Ei ii vor ceti cu drag », vor simţi aşa precum îi simţim cu toţii şi vor găsi în reminiscenţele sale sugestive episoade pe cari dacă nu le-au trăit lecunosc totuşi de tot farmecul lor. ■ opin ta fteengă, râspîndită printre basarabeni, nu s’a făcut de cât un bun început de propagandă culturală. In acest sens acţiunea aceasta trebue să continue neîncetat şî sistematic, pentru ca basarabenii să ia, succesiv, cunoştinţă de operele ce le-au produs scriitorii noştri. Dacă Creangă este gustat de tot poporul basarabean, — să nu trecem cu vederea peste faptul că în Basarabia exista o pătură intelectuaîă tare s’a adăpat nu numai la îs«voarele vastei culturi ruseşti, dar şi la acele ale literaturilor mondiale— a prin traduceri admirabile apărute tei colecţii populare. Trebue deci sa iniţiăm aceîşi o pfitură intelectuală din Basarabia cu toată producţiunea noastră literară, pentru a desăvîrşi în totul unitatea naţională ca şî cea sufletească. ARALD ■ aspecte „Momentul" e în deplină notă a actualităţii. Vorbind de „libertatea presei“ el face o comparaţie teoretică după care reiese că „un stat este o maşină mai compledâ, iar SPO vârtoală mecanic“. Zmaie mâile poema foametei Ştirile ce sosesc din toate părţile ţările continuă a confirma prevederile cele mai dezastruoase în privinţa viitoarei recolte. Ploile insuficiente şi parţiale din ultimul timp nu au putut îndrepta nimic din ceea ce este iremediabil compromis, în special recolta grâului este pretutindeni pierdută, iar cultura porumbului a întârziat prea mult pentru a putea da macar o recoltă mediocră, îngrijorarea e generală. Se încearcă măsuri de prevenire a foametei, dar ce eficacitate’pot avea asemenea măsuri cînd deficitul producţiunei va fi atât de' înfiorător şi cîndsateinefe ce grevează pro ■ ducţia acestui an sunt atât de grele. '• ’ i până acum, ce! puţin, nu sunt’ semne că măsurile împotriva speculei vor avea vre’o eficacitate. Astăzi condiţiunile de viaţă sunt pentru cei mai mulţi insuportabile din cauza unei scumpete fantastice. Ce va fi mâine,—nu știm. In orice caz, problema foametei se prezintă cu o gravitate necunoscută pînă acum în țara noastră. . M. S. Regina Maria însoţită de A. S. R. Prrincipesa Elisabeta, a vizitat expoziţia de pictură şi sculptură a artistului profesor Mateescu şi a sculptorului Căliănescu. M. S. a reţinut o pictură a celui dintăi şi o sculptură a lui din urmă. Cu privire la notiţă pubicata în numărul de ori al ziarulu nostru relativă la vânzarea în piaţa Sf. Spiridon a unor porci ai d-lui Loct. Efimov, suntem rugaţi să rectificăm ştirea în sensul caporcii erau proprietatea mamei d-li Locot. Efimov, iar vînzarea lor de către nişte soldaţi este o simplă întâmplare aceşti soldaţi fiind demobilizaţi. De altfel ancheta făcută de corneadulte a dat acelaş rezultat. Mininistrul de justiţie pune în vedere magistraţilor demobilizaţi care se găsesc în Moldova şi care sunt titulari la autorităţile judecătoreşti din Muntenia şi Oltenia să se prezinte imediat la post. INFORMAŢIUNI Dl. dr. Antspa este de mai multe zile oaspetele Iaşilor, unde a venit să susţină pe lângă guvernul român mai multe procese de organizare internă viitoare întocmite de germani. Râvna cu care doctorul Antipa a îndeplinit însărcinări de acelaş fel în timpul tratativelor de pac® de la Bucureşti, îi asigură şi de rândul acesta succesul delicatei sale misiuni. ALIMENTAREA. — Administraţia comunală, de la 1 Iunie, va reîncepe să supravegheze fabricaţiunea pînei pe la brutării, cărora va distribui făina integrală necesară. Pâinea se va fabrica de 1.600 gr. 800 gr. şi 400 gr. şi se va vinde cu 90, 45 şi 25 bani. În zilele de Luni şi Marţi, când nu se va fabrica pâinea, se va distribui populaţiei 350 grame făină de păpuşoi. Deşi reducere pe toată linia, pe măsură ce ne apropriem mai mult de ratificarea păcei Serviciul de aprovizionare a oraşului, — aşa cum există — va pune in vînzare, pe cartele, ulei de floarea soarelui cu lei 10.50 bani litrul. Trăiască libertatea comerţului. Doamnele membre şi d-nii membrii ai scietăţi „Reuniunea Femeilor Române“ din Iaşi sunt convocate în adunam generală Joi 31 Mal a c, ora 5 p. m, în localul școalei profesionale de fete „Elena Gh. Mârzescu“ din str. Negruzzi, la ordinea zilei fiind următoarele chestiuni: 1) Darea de seamă făcută de D-na Președintă asupra activităței școalei în timpul războiului. 2) Darea de seamă financiară făcută de D-na casieră asupra gestiune! anului 1916 ] 17. 3) Descarcarea comitelui şi a casierei de gestiunea anului 1916 I 17. 4) Numirea comisîunei de verificare. 5) Chestiunile ce se vor ivi în şedinţă. DL IOh. Brânzei şi A Tutureanu au fost numiţi agenţi auxiliari In serveiui vămilor. t R m ■X^/gta */ culturiler şi al mmncii forţate CAPITOLUL 1 ' Obligativitatea muncilor şi ■, culturilor agricole Art. 1.—-In timp de 5 ani de la punerea în aplicare a legei de faţă, munca cu braţele, vitele, aneltele şi maşinele în agricultură, în exploatarea pământurilor, precum şi cultura pământului devin obligatorii Art. 2. —Toţi muncitorii agricoli valizi, bărbaţi pănă la 60 ani femei până la 50 ani şi copii de la 14 ani în sus, sunt obligaţi a executa îndată munca care li se distribuie de serviciul agricol judeţean. Se exceptează femeile gravide, cele cari lăptează sau au copii mici. Excepţiile se hotărăsc de serviciul agricol judeţean. Muncitorii agricoli sunt obligaţi să se înscrie la agentul agricol comunal pe tablourile de muncă în termenul fixat de serviciul agricol judeţean. Art. 3.—Vitele de muncă, maşinele şi uneltele agricole existente la data punerei în aplicare a legii de faţă se consideră rechiziţionate în folosul Statului, de nu se pot întrebuinţa de proprietarul, posesorul sau deţinătorul lor decât după programul de distribuţie a muncii întocmit de serviciul agricol judeţean. Toţi proprietarii, posesorii sau deţinătorii de vite de muncă, instrumente şi maşini agricole, sunt obligaţi să le declare şi să le înscrie la agentul agricol comunal pe tablourile de muncă în termenul fixat de serviciul agricol judeţean. Orice adăugire, schimbare sau micşorare a numărului vitelor, instrumentelor şi maşinelor agricole în această perioadă de 5 ani nu se poate facce decât cu autorizaţia serviciului agricol judeţean. ) Art. 4. —in caz de opunere, rea voinţă, ascundere, degradare, deterhare, etc., a vitelor de muncă, maşinelor şi instrumentelor agricole, ele vor fi ridicate de la proprietari, posesorii sau deţinătorii lor şi distribuite spre întreţinere şi păstrare altor cultivatori, întrebuinţarea lor făcându-se cu piaţă, după programul de distribuţie a muncei întocmit de serviciul agricol. Ridicarea şi predarea se face de către comisia agricolă comunală. Hrana, întreţinerea, reparaţiile, privesc pe cultivatorii cari le întrebuinţează. Art. 5. — Cultivatorii mari şi mici, cărora li se distribuie spre păstrare sau pentru muncă vitele, uneltele, maşinele altora, sunt datori a se îngriji şi preda în aceiaşi stare în care le-au primit, ţinându-se seamă de cazurile de uzură naturală. Constatarea se face de către comisia agricolă comunală. Art. 6. — Agricultorii mari şi mici sunt obligaţi sa comunice serviciului agricol judeţean la 1 ianuarie al fiecărui an, sau la cerere, planul de cultura al moşiilor lor; ei sunt obligați să primească schimbările pe care serviciul agricol le va cere să le introducă, conform instrucțiunilor consiliului superior al agricuculturei. Art. 7.—Moşiile cari vor fi lăsate necultivate de proprietar, arendaş, sau administratorul lor, sau pe care nu se va aplica planul de cultură aprobat sau impus de serviciul agricol, vor fi administrate de serviciul agricol deţean. Administraţia se face de către un administrator numit de tribunal după propunerea consilierului agricol. Serviciul agricol judeţean are controlul şi conducerea tehnică, tribunalul, contra* îal şi conducerea financiară. Capitalul necesar pentru exploatarea acestor moşii se va putea procura, cu autorizaţia tribunape cale de împrumut sau se va avansa de Stat. , Art. 8. — La începutul fiecăre’ campanii agricole, şi cel mai târziu la î Februarie, serviciul agericol judeţean face inventarierea tuturor forţelor de muncă agricolă din judeţ: braţe de muncă, animale de a tracţiune, unelte şi maşini agricole ; el întocmeşte şi stabileşte planul de cultură anual pentru micii şi marii agricultori. Art. 9.—Serviciul agricol controlează codată pe lună inventarul forţelor de muncă şi cercetează realizarea planului de cultură, întocmind situaţiuni lunare. Inventarul şi planul de cultură anual, cât şi situaţiunile lunare, se trimit consiliului superior al agriculturei. Art. 10.—Serviciul Agricol judeţean organizează forţele de muncă, formând echipe de braţe, de care, de pluguri. Echipele se formează de preferinţă pe cătune; fiecare echipă are un conducător. Conducătorul se plăteşte de către agricultorii la cari lucrează cu echipa. Un car sau un plug poate fi format din vitele şi uneltele mai multor proprietari. Art. îi.-— Distribuţia forţelor desaune, astfel organizate se face cu obligaţiunea ca* muncitorii şi vitele de muncă să facă o anumită cantitate de muncă pe zi. Serviciul agricol judeţean stabileşte cantitatea de muncă pe zi, pe care trebue sa o novocească un lucrător, un atelaj, car, sau plug, etc., după timp şi pentru diferitele feluri de culturi. El stabileşte,şi proporţia in care se vor distribui ,diferiţilor culţivatori braţele, plugurile, carele, în raport cu suprafaţa ce vor avea de cultivat. Art.12.—Forţele de muncă se distribue întâi proprietarilor lor“ pentru cultura terenului propriu, sailivat cu arendă sau dijmă , iar pe urmă celorlalţi mici cultivatori, cari nu au braţe sau inventar îndestulător, dându-se preferinţă invalizilor, văduvelor şi orfanilor de răsboi, forţele de muncă ţărăneşti, după ce au terminat la micii cultivatori, se distribue marilor cultivatori în proporţia necesară pentru împlinirea ■ programului de cultură la care aceştia sunt obligaţi .La această distribuţie se va ţine socoteală şi de lucrătorii permanenţi şi atelajele pe cari ea le posedă. -Art. 13. — Normele după cari se vor atribui aceste forţe de muncă a marilor cultivatori, în raport cu suprafeţele ce vor avea de cultivat, precum şi ordinea în care se vor executa muncile agricole, se vor determina de căre serviciul agricol judeţean pentru fiecare muncă în parte Evaluarea ■ putere de muncă a marilor cultivatori, de care se va ţinea seamă când se va face distribuţia forţelor de muncă ţărăneşti, se face după normele fixate de serviciul agricol. Art. 14. — Pentru această distribuţie se va socoti, după normele de mai sus, fiecărui muncitor, plug, sau car, zilele trebuincioase ca să termine pentru fiecare cultură întinderea la care, obligat prin planul de Cul