Mişcarea, iunie 1918 (Anul 12, nr. 125-149)

1918-06-25 / nr. 146

AH UL X Ho. 146 UN NUMftR 10 bANI Redacţia şi Admistrafia IAŞI — Piaţa Unirei Na 6 la locul«! clubului Naţional­ Lf6*8ial ZIAR NATIONAL-LIBERAL COTIDIAN LffNT 55 U MMVF. 19ft? UN NUMftR f 10 bani 8 lei Rusia » Cupaid lastifuit de Clubul SaţionaMJbeitf Sub cuvânt de a reclădi şi de a regenera ţara, guvernul întreprinde o întreagă operă de dezorganizare şi de distrugere a tuturor instituţiunilor pe cari se razimă viaţa neatârnată a sta­tului şi încearcă prin mijlocirea partidului Puterea judecătorească, principale mădulare ale vieţei noastre economice şi financiare sunt rând pe rând ameninţate. Inamovibilitatea magistraturei desăvârşită în toate gradele de jurisdicţiune prin sforţările socitrae ale partidelor de guvernă­mânt a asigurat în ultimele decenii puterei judecătoreşti neatâr­narea ei faţă de puterea executivă şi a făcut ca principiul sepa­­raţiunei puterilor în stat să devie o realitate. Prin inamovibilitate puterea judecătorească a dat ţârei o chezăşie în potriva arbitra­jului şi a inspirat de o potrivă încredere claselor sociale.­­ Proectul de a suspenda inamovibilitatea, de a schimba prin­­­­cipiile dobândite în organizarea noastră judecătorească pentru pretinse interese de­ regenerare morală, constitue faţă de corpul magistraţilor un discredit primejdios şi o injurie nemeritată şi nu este de fapt de­cât o semeaţă tentativă de a-şi crea o ma­gistratură ad-hoc în vederea unor interese de partid şi a unor răsbunări personale. Prin muncă, prin valoarea sa ştiinţifică, prin spiritul său de iniţiativă, prin necontestata lui neatârnare faţă de toate parti­dele politice, corpul nostru technic a ştiut ca şi magistratura să-şi câştige respectul tuturora. __ Luând cu o competinţă încercată exploatarea căilor noastre ferate după răscumpărare, transformând întreaga situaţie a ţărei prin construcţia unei noi reţele de drum de fer, imprimând prin lucrările lor Dunărei şi malurilor mărei un caracter de înaltă ci­vilizaţie românească asigurând acum în urmă prin propriile noa­stre mijloace toate nevoile de transport în legătură cu apărarea naţională, acest corp făcuse dovada capacităţei sale şi aratase în tot Orientul o acţiune de progres cu care România se putea mândri. Asemenea servicii ar fi trebuit să-l ferească de ori­ce atin­gere în drepturile şi organizarea ce­­ au îngăduit să desfăşoare o atât de rodnică activitate pentru ţară In sfârşit instituţiunile naţionale de credit prin opera lor de patru­zeci ani, au dat ţărei neatârnarea economică şi financiară, au sporit şi au înlesnit creditul public şi privat iar acum în urmă prin împrumutul naţional de 400 milioane şi prin cele 1600 milioane acordate Statului, au adus Regatului în timpul neutra­­lităţei şi al răsboiului servicii nepreţuite. Orice atingere ce li s’ar aduce azi, nu pot decât să zdriui cine creditul României Faţă de toate aceste măsuri, Partidul naţional-liberal conse­cinţe cu declarafiunea ce a făcut îndată după dizolvarea consti­tuantei, socoteşte de a sa datorie să declare categoric , că con­sideră caduce actele săvârşite de acest parlament, lipsit de orice­­ bază constituţională, că nu va respecta asemenea măsuri şi va reintegra la drepturile lor pe toţi cei loviţi. Opera de regenerare a ţărei, partidul naţional liberal o razimă pe dezrobirea economică şi politică a ţărănimei, prin în­făptuirea integrală a celor două mari reforme : agrară şi politică, pe temeiul principiilor înscrise în Constituţia modificată în iunie trecut.’ Departe de a consimţi la o atingere sau atenuare a imm­o­vibilităţii şi stabilităţei de care se bucură puterea noastră jude­cătorească şi administrativă. Partidul naţional liberal crede din potrivă că sub regimul sufragiului universal şi al descentralizărei administrative, principiul stabilităţei deosebitelor categorii de funcţionari trebue înscris ca o garanţie a libertăţilor cetăţeneşti şi a desvoltării vieței locale în afară de amestecul puterei executive. mm Mima războinică Sau „alma războiului*, sau „capriciul ras­­boilui", cu un termen mai elegant—aşa se recunoaşte în­ fiece zi, în cele două­zeci şi patru de gazete care fac cor în jurul d-lui Marghiloman, războiul pe care l'a purtat Sta­tul şi poporul românesc din August 1915 până în Mai 1918. Credem că e pentru întâia oară în istoria poporului când se întâmplă o asemenea ini­maginabilă răsturnare de valori morale, încât să se înalţe cu atâta cinică trivalitate ceia­ ce trebue să rămână intangibil şi sfânt, pen­tru ceasul inevitabil a! răsplătirilor supreme: sângele vărsat intr’un război naţional. Se vede că acestei ţări îi e urşit însă să cunoască toate suferinţele materiale şi toate pângăririle morale—pentru a se înălţa pe ca­lea celora pătra la împlinirea destinelor sale strălucite. Iar istoricul... guvernamental al viitorului vaz avea să facă în acest timp „istoria“ războ­iului naţional din 1916—1917. După ce războiul mondial a ţinut doi ani şi a demonstrat chiar celor mai judecaţi oa­meni politici că victoria nu mai poate fi de partea Puterilor Ce­­rate, primul ministru al României, în fruntea unei bande criminale, a născocit de o dată chestiunea Ardealului un­de ziceau ei că s’ar fi găsind şi un soi de Români, şi cu toate că până la el nimeni nu se mai gândise la asemenea născociri, împo­triva tuturor locuitorilor ţării, trim­seră cu sila armata în război împotriva celor mai buni prieteni ai neamului românesc. In­cât războiul nu era al ţării şi nu se fă­cuse pentru înfăptuirea unui vechi gând al tuturora, ci era numai, capriciul criminal al primului-ministru — măcar că Gheorghe Şincai încă cu o sută şi ceva de ani mai îna­inte fusese socotit vrednic de spânzurătoare pentru că nutrise un gând de desrobire ase­mănător cu cel al criminalilor din 1916. Iar cel mai mare noroc al ţării a fost că nebunia criminală nu a isbutit şi asta a intrat sub ocârmuirea unor oameni foarte înţelepţi . _ . . — - ' •* j-r - '* ■ * • * Şi nouii prieteni, cu care banda criminală făcuse răz­boi, ca­ să-şi arate dragostea pentru poporul românesc, şi-au cuprins adânc departe în cu­prinsul pământului acestuia hotarele lor, ca ast­fel să-l poată mai de aproape îmbrăpşa... Ceea ce nu vor înţelege cititorii viitorului din acest chip de a înfăţişa războiul dn 916 va fi cum de s’a putut întinde asupra unei ţâri o ast­fel da criminală nebunie şi cum un singur om a fost în stare să născocească un Ardeal, pentru care sute de m­ii alţii să fie gata a muri ca inima senină.­­ C. F. să o conducă, nu dă garanţie că singura ei grijă va fi de a scăpa un popor întreg de foamete După toate informaţiile oficiale atât din te­ritoriul ocupat cât şi din cel liber, nu mai este îndoială că recolta anului acesta va fi sub aceia necesară alimentaţiei ţărei. În aceste condiţii pentru a nu merge la o înfometare sigură a populaţiei, datoria principală a gu­vernului este de a privi în faţă situaţia primej­dioasă în care nu aflăm şi de a opri ori­ce export, altfel el contribue cu siguranţă şi cu ştiinţa la înrăutăţirea unei situaţii prin ea însăşi foarte grea. Raţionarea populaţiei nu mai poate şi nu mai trebue să aibă de­cât pentru a cruţa cantitatea necesară populaţiei interne, iar nu cu nădejdea de a trimite ceva peste hotar. Rechiziţiile, şi expedierele de grâne şi vite ce se fac peste hotare cu toată situaţia creată de secetă în teritoriul ocupat, cumpă­rările ce s’au autorizat în cel liber şi ceda­rea de cereale şi vite din puţinele rezerve de care mai dispune statul sunt slăbiciuni pe care le vom plăti foarte scump. Acum în urmă s’a înfiinţat direcţiunea ge­­nerală economică. Dacă ea este chemată să înlesnească exportul în o atare situaţie, devine o instituţie dăunătoare intereselor ţărei. Or­ganizarea ei după modul statului major eco­nomic al armatei de egupție, persoana pusă DE LA SENAT 21M nor de incomişiiesită Cu prilejul ratificărei păcei la Se­nat d-rul Gerota a rostit ut» violent discurs împotriva Suveranului şi a Dinastiei. Intru căt un aseminea atac nu poate fi pus de­cit pe seama unei complecte inconştiente, el nu are nici o însemnătate sub raportul per­soanei de la care porneşte. Ceea ce streinii n’au făcut în mod făţiş, s’a găsit să facă un român Inconştient care s’a transformat în coada de topor. Actul d-rului Gerota este înfierat de conştiinţa întregului neam ro­mânesc care preţueşte aşa cum se cuvine opera şi sufletul Suveranu­lui, identificat cu toate năzuinţele, cu toate durerile şi cu toate nădej­dile lui. Dar dacă actul unui inconştient nu poate prezintă în sine nici un fel de interes, atitudinea­­ .... în mijlocul că­rora s’a produs acest act, prezintă de sigur un interes. Dir nodurile “ parla­ mentare nu s’a ridicat un singur glas de protestare împotriva igno­miniei d­rului Gerota. Mai mult, preşedintele n’a socotit de cuviinţa să-i retragă cuvîntul. Atît de susceptibil şi de vigilent când e vorba de apărarea bancei ministeriale, dl Dobr­escu nu s’a sim­ţit obliga­t să lafrîneze inconştienţa d-rului Gerota. # în schimb, a intervenit preşedin­tele Consiliului, care a simţit nece­sitatea UBuLrăspuns. Câta pa&fiK& 22. a louveiaaui nu^are nevoe de apă­rarea nimănui. E prea iubit şi se bucură de prea mult prest­­iu în faţa poporului român, pentru a avea nevoie să fie apărat (te. .cineva-Cififi uiiimils știri I .Spicerkri­ess- Presă „CURSURILE“ LA ACADEMIA DE CO­MERŢ.­La Academia de Comerţ din terito­riul ocupat d-l profesor Crivăţ a ţinut o con­ferinţă asupra Băncei Naţionale, încheind ast­fel: „Din toate acestea rezultă că o mână de oameni de Bancă, fără pricepere, fără patrio­tism şi fără scrupule, ajunşi stăpâni pe pute­rile statului prin războiul ce au făcut, au rui­nat statul şi poporul român“. „E timpul ca această exploatare să înceteze şi ca statul să fie repus în­­drepturile sale fi­reşti asupra Băncii, drepturi ce i-au fost ră­pite altă dată prin cunoscutele meşteşugiri". IMPORTUL.—„Gazeta Bucureştilor ne dă urm­ătoarele amănunte asupra importului de mărfuri din Austro-Ungaria: „Secretariatul I. R. pentru importul de mărfuri din Austria, comisiunea austriacă de export şi secretariatul ungar pentru importul de mărfurî în România (M. Kir, Titkárság, Árubevitel, Szamara) Comisiunea ungară de export (Magyar, Áruforgalmi Iroda) ce funcţio­nează după cum se ştie, în str. Academiei 20 se ocupă întocmai ca şi „Deutsche Handelsab­­teiung (secţia germană de Comerţ) pentru Ger­mania, de a pregăti traficul de mărfuri între ţările lor şi România...“ " Au uitat, de­sigur, să menţioneze şi Direc­ţia cesaro-cră­ască a d-rului Antipa. CURIOSITĂŢI.— „Gazeta Bucureştilor“ ra­­minta următoarele : „Noi arestări de senzaţie au fost făcute în IaŞI ,în cursul săptămânei trecute printre ofiţer­i vinovaţi de fraude. „După ce ordonanţele definitive vor fi sem­nate de justiţie, guvernul va publica numele celor daţi in judecată“. REFORMA FINANCIARĂ.­ Asupra modu­lui cum se va face reforma financiară „Ga­zeta Bucureştilor“ de la 25 iunie ne dă urmă­toarele interesante declaraţiuni ale d-lui Seu­­lescu, ministrul finanţelor: „Despre munca viitoare voi vorbi puţin. Meditez la un plan de reforme financiare cr­ini de vast, care se află încă în nebulosa cu­­getării, în­cât n­u cutez a-l preciza încă pen­tru marele public. înţelegi bine, îm­i trebuesc documente, statistici, studii, tabere compara­tive, observaţii practice focate. Toate acestea nu le am aici la îndemână“. „Îmi mai trebue timp şi siguranţa unei lu­crări pacinice“. „Pentru vasta operaţie chirurgicală ce va trebui să practic îmi trebue o sală antisep­tică“ . CUM SE VORBEŞTE­­LA BUCUREŞTI.— „Gazeta Bucureştilor“ dela 22 iunie publică o dare de seamă dela parastasul oficial pentru cei căzuţi în război. La acest parastas preotul I. Teodorescu a spus următoarele : „Prin moartea lor, numele neamului nostru s’a păstrat cinstit şi prin ei viitorul ne este asigurat". D-l profesor dr. Obreja a spus: „Odihniţi întru vecinică şi fericită pomenire. Voi apărători ai neamului, căci ţărâna aceasta strămoşească pe care aţi stropit-o cu tot sân­gele vostru, va fi deapururi uşoară, precum deapururea vă bine­cuvintează neamul româ­nesc întreg“. Sunt pilde frumoase, care merită să fie iu­te. Hielter? parlamentare — D-l Văgăunescu, întrerupt ori de d-l Lascar Antonin, i-a replicat ast-tel : — Cu d-ta mă voi răfui d-le Antoniu când voi desvorta interpelarea mea în chestia a­­caparatorilor. Iar d-l A. C. Cuza i-a acordat următoarea replică : — D-ta d-le Lascar Antoniu ești tare în materie de».P.ncu Solomon 1 — D-l Magnus Băileanui e ministeriabil. D-sa a luat loc în timpul ședinței de La Cameră, pe Scenă, alături de banca ministe­rială .« *­«'\pul desbaterilor. — Din. replicile dbîvi Lascar Antoniu, vice-preziden­tul, Camere­: — „Haide,, ttftiae !“. — „Beteti­ joacă un mare rol in viața acestui palatseafc“ a constelat eri­d. Caza la t­ipul decurstu­ră său de b Cameră. I

Next