Mişcarea, iulie 1918 (Anul 12, nr. 151-171)
1918-07-07 / nr. 152
A fi U L X fio. 152 REDACTIA 51 ADMINISTRAȚIA , ASI Piaţa Unitei No. 6 la localul clubului NationaUUbenl dpmgn» fL#-$a fc.TM ?;«■* ’»afe Ef j§f^#§ if^M ajgs SS §É£ü ÎM» « m s&hsi MFMa .......................... NflTiONflb LIBERHb COTiulRN ••••* SAMBATA 7 IULIE 1918 UN NUMĂr gb direcţiunea unui comitet it de Clubul Naţional-Liberal *ati cUA-u»'*'.„ EXECUTAREA TRATATULUI DE FACE a gminelor prezidate de &■ iară portofoliu, arată lămurit că urmăreşte condamnarea poliîi__. __________________ j*. i.______i • i_____ _____j v a _i_ _ • La această politică suntem solidari cu foştii noştri colegi. De altminteri nici nu putem admite ca în acest moment istoric al desvoltării naţionale atitudinea noastră să fie învăluită în echivocul pe care îl lasă omiterea noastră din cererea de punere sunt acuzare. Atunci când am crezut că interesele superioare ale neamului reclamă intrarea noastră în acţiune, împreună am hotărât, am pregătit şi am purtat răsboiul, cu convingerea că jertfele impuse ţării nu vor rămânea neroditoare şi întemeiaţi pe sprijinul Puterilor de a căror izbândă am legat înfăptuirea aspiraţiunilor noastre naţionale Este cu atât mai mult nevoe ca asupra acestui punct să nu existe niciun echivoc, cu cât din declaraţiunile făcute în Parlamentul german, ca şi din expunerea de motive a propunerii de punere sub acuzare, venită în urmă, reiese în mod vădit că darea în judecată a Guvernului care a făcut răsboiul trebue considerată ca o condiție a păcii, impusă în interesul „solidităţii relaţiunilor internaţionale". Pentru motivele mai sus expuse, şi fără a discuta de astă dată chestiiunea de legalitate a actului ce se săvârşeşte, revendicăm onoarea de a lua partea noastră de răspundere în actele de guvern ale ministeriilor presidate de d. Ion I. C. Brătianu, şi cerem a fi puşi alături de foştii noştrii colegi pe lista care însoţeşte propunerea de dare în judecată aşi 29 Iunie 1915 M. Ferechide, Em. Porumbaru, D. G. Duca, G. G. Mârzescu. V* La. diînrdlIU ~e„a declarat d. Kuhlman în Reichstagul german? — Textul propunere! din parlamentul român.—Punctele de acuzare.—Cererea foştilor miniştri cari au fost trimişi în judecată. Din desbaterile Reichstagului «In desbaterile din Reichstagul pro»man asupra păcei cu România, Contele Westag a cerut ispăşire pentru lipsa de scrupule şi înlăturarea conrupţiei din România care a provocat răsboiul. Dacă n’o face România, însuşi Germania trebue să intervie ca miniştrii cari au provocat răsboiul să fie înlăturaţi şi daţi în judecată». (Lumina din 25 iunie). Decaraţiile d-lui Kuhlman «Istoricul răsboiului arată în mod neîndoelnic că marea majoritate a poporului român a fost împinsă în răsboi contra voinţei sale, de o clică mică de politiciani în parte interesaţi, în parte superficiali şi în parte criminali. Atitudinea de pănă acum a guvernului român cu cari am încheiat pacea oferă după cât pot constata garanţii, că va unne la răspundere persoanele a căror vină e dovedită». Propunerea de dare în judecată la şedinţa Camerei de la 28 iunie d. i<. Stroici a citit propunerea de darea in judecata a guvernului naţional. Iată textul propunerea şi a capetelor de acuzaţie; Domnule Preşedinte, Domnilor Deputaţi, Practica constituţională în România a fost până azi tolerantă pentru greşelile sau abaterile miniştrilor. Ingaduirea aceasta este poate consecinţa Îngrădirilor severe pe cari legea le pune acţiunea de tragerea lor la răspundere. Când însă din culpa unui guvern o ţară suferă ceea ce a suferit România, ar fi o distrugere a întregei fiinţe de Stat, dacă legea nu şii ar recâştiga tot imperiul. Guvernele prezidate de d. Ioan I. C. Brâianu au precipitat România într’un rezboi, pe care numai lipsa voită de informaţiuni 11 poate explica. Guvernul n’a ştiut nici cel puţin să garanteze ţarei ajutorul eficace al Puterilor cu cari se alia, sau să fie edificat asupra sentimentelor principalului ei aliat şi vecin. Aceste guverne cari şi-au rezervat alegerea momentului intrărei în acţiune, n’au fost capabile din cauza fraudei şi a mituirei, să pregătească materialiceşte şi moraliceşte ţara, ca cel puţin ea să intre in răsboiu cu minimum de sorţi de a nu fi zdrobită dela ceasul dintâiu. Pesta această culpă gravă, guvernele 1. C. Brătianu, au comis, dela declararea războiului până la retragerea lor, abuzuri de putere care primejduesc avutul ţarei şi al particularilor şi au expus Staul, faţă de aceştia, la cea mai formidabilă răspundere, la care un Stat a fost vreodată expus, însufleţiţi de voinţa de a se face deplină lumină, asupra cauzelor care au produs catastrofa, hotăriţi să dăm un exemplu, atât în ce priveşte desvoltarea formala a Statului din punct de vedere intern, cât şi a solidităţii raporturilor noastre internaţionale, care să servească drept scut pentru viitor — subsemnaţii membrii ai Adunării Deputaţilor, lucrând pe baza dreptului ce ne conferă art. 101 din Constituţie combinat cu art 14 din legea asupra responsabilităţii ministeriale, facem propunerea de darea in judecată a următorilor foşti miniştri: ION I. C. BRATIAN Li fost prezident al consiliului ministru de războiu şi de externe. VINTILA BRATIANU, fost ministru de războiu şi muniţii. ALEXANDRU CONSTANTINESCU, fost ministru de domenii şi interne. V. G. MORTUN, fost ministru de interne. VICTOR ANTONESCU, fost ministru de justiţie şi finanţe. DR. C. ANCHELESCU, fost ministru de lucrări publice. TAKE IONESCU, fost vice-preşedinte al consiliului de miniştri Punctele de acuzare Capetele de acuzaţie, pe care le formulăm, contra acestor foşti miniştri sunt următoarele: 1) S'a violat dispoziţia art. 122 din Constituţie prin faptul că s’a învoit intrarea armatelor ruseşti în ţară, fără anume lege, fapt prevăzut şi pedepsit de art. 2 din legea responsabilităţii ministeriale. 2) Violarea art. 1 din legea responsabilităţii ministeriale prin faptul nepregătirea armatei în armament şi echipament, cu toate că a fost timp îndestulător pentru aceasta şi deşi guvernul a avut la dispoziţie peste un miliard în acest scop, din care o bună parte a fost deturnat dela destinaţiune, iar o a fi parte întrebuinţat în dveltueli nejustificate. 3) Armata a fost nu numai nepregătită, dar şi desorganizată prin faptul de a se îi nesocotit toate serviciile militare, concentrându-se numai la ministerul de răsboiu în mâni restrânse și necompentente toate lucrările pregătitoare ale punerei armatei pe picior de răsboiu, ocelindu-se astfel statul major și toate serviciile legale aie pregătiri armatei 4) Violarea art. 1 din legea asupra responsabilității ministeriale prin faptul că s'a comis delicte în contra intereselor publice, procurându-se la anumite persoane permise de export pentru cereale, benzină şi altele, numai în scop de a se patrona și realiza câştiguri nelegitime în natura Statului. 5) Violarea art. 1, 2 şi 3 din legea asupra responsabilităţii ministeriale prin faptul transportării în ţară străină din ordinul guvernului, a tezaurului public şi a depozitului particularilor, precum şi a documentelor şi a arhivelor Statului indispensabile pentru regulata funcţionare a autor taţilor publice 6) Violarea art. 1 din legea responsabilităţii ministeriale prin faptul că cu abuz de putere s-au întrebuinţat trenuri şi mijloace de transport pentru a se salva avutul personal al miniştrilor şi protejaţilor, în dauna transporturilor de răniţi, trupe şi muniţi ani; tot din această cauză a fost abandonat în teritoriul ocupat o mare parte din utilajul şi materialul de război. 7) Violarea art. 1, 2 şi 3 din legea asupra responsabilităţii ministeriale prin faptul că cu abuz de putere au ridicat cu ocaziunea evacuărei teritoriului ocupat, copii de 15 pănă la 18 ani, expunându’i pieirei, prin nesocotinţa şi complecta lipsă de îngrijire, din care cauză au pierit cea mai mare part din ei. 8) S’a distrus, din ordin, prin incendiu şi alte mîjloace o buna parte din avuţia publică şi panculară fără ca această distrugere să se poată justifica prin vreun inters al apărărei naţionale, ocaziorind prin aceasta Statului, pierderi enorme. 9) Violarea art. 1 şi 3 din legea responsabilităţii ministeriale, prin faptul că a întrebuinţat mijloace de conrupţiune asupra membrilor Parlamentului spre a-i pune în imposibilitate de a-şi exercita dreptul lor şi amăgind reprezentaţiunea naţională asupra situaţiunei reale a afacerilor Statului. Pe lângă acestea cu abuz de putere s’a dispus transferarea în ţară străină a unor instituţiuni indispensabile funcţionării normale a Statului, ameninţând chiar pe funcţionarii publici ca să execute asemenea ordine ilegale. 10) Violarea art. 3 din legea asupra responsabilităţii ministeriale prin faptul că a cedat flota românească Statului rusesc, care a întrebuinţat-o sub pavilionul său, ţâră a fi guvernul autorizat prin vreo lege, cu toate că Parlamentul funcţiona la acea epocă. Cererea foştilor miniştri cari i- au fost daţi în judecată Dd. M. Ferichide, fost ministru secretar de Stat, Em. Porumbaru, fost ministru de Externe, I. G. Duca, fost ministru de Instrucţiune publică şi Culte şi G. G. Mârzescu, fost ministru de agricultură şi Domenii în Guvernele I. C. Brâtianu, de la 14 August 1916 până la 26 Ianuarie 1918, au depus pe biroul Adunării deputaţilor următoarea cerere : Domnule Preşedinte, - ^ * „ Luând cunoştinţă de cererea pentru darea în judecată a Guvernelor prezidate de d-nul Ion I. C. Brătianu, vedem că numele noastre au fost omise din lista miniştrilor chemaţi la răspundere. Aceasta nu o putem primi. Principiile care stau la baza răspunderei rmnisteriate stabilesc , pe de o parte, răspunderea colectivă a miniştrilor pentru politica generală la care au participat, şi pe de altă parte, răspunderea individuală pentru conducerea Departamentelor lor proprii. Nu înţelegem a fi scutiţi nici de una nici de cealaltă. Cererea pentru darea în judecată, atât prin motivarea ei, cât şi prin faptul că enumera printre miniştri acuzaţi, pe unul mroR/AATium Faţă d® ridicarea preţului hârtia! şi de Însemnata urcare a * satarilor Sucrâîo i Ser fipograii, suntem usvsîti rif. r'Eta «ojisU sharaf?* Sru la 20 bani exemplarul. ^ De două zile se distribuie populaţiei In hală, peşte sarat de o călitate dubioasa pentru sănătatea pubii a Atragem atenţiunea serviciului sanitar asupra viitoarelor distribuţii de peşte sărat, întreaga cantitate trebue examinată de medicii comunali delegaţi în acest scop şi numai după ce se va fi obţinut avizul imediat si se permite distribuţia. De altfel ţinem a arăta cetitorilor că peştele sărat nu se ridică de la Galaţi decât cu mari întirzieri şi această din cauza noei direcţiuni alimentare căreia iu trebuie timp până se decide fum şi unde să se facă distribuirea. ” In ziarul „Lumfpr”No. TI3 sub semnătura Rodin, se atribue D-lui I. C. Brătianu cuvinte pe care eu le-a pronunţat, are Simpla decretare a preţurilor maximale pe alimente n’a dat nici un rezultat. Primul ministru la Senat, a declarat că „în două trei zile alimentele vor ieşi la iveală". A trecut două trei săptămâni şi minunea nu s’a produs. De aceea e vorba din nou de suprimarea preţurilor maximale. Profesorii universitari şi campania Antidipasti şi Subsemnaţii profesori ai Univ .. şi ţâţei din Bucureş aflaţi în lot protestăm cu energie contra pâini din cuvântarea D lui Profesor Ul. Gerota în Senat, care cuprinde învinuiri aduse Suveranului. Considerăm ca opiniuni cu tot personale cele spuse fla tribuna Senatului de D. Profesor Dr. Gerotă, care nu angajează intru nimic Universitatea din Bucureşti. Nu ne tuduim că aceasta este și sentimentul Colegilor, care l’au onorat cu voturile D-lor. I. Athinastul Dr. Si00, N. Iorga, Arhieeu Vart. Bacaoanul, B. Cireşeanu, M. Dragomirescu, A. Zaharia, C. Nacu, Dr. Vintilescu, Dr. Proca, Dr Balacescu, O- Densusianu, Dr. N. Tomescu, S. G. Longinescu. urc. D-nul Patraşcanu ameninţă în ,Lumina“ pe autorii resboiului cu trăsnetele lui. & Geneagiul personagiu care până acum se mulţumea să fie un fel de „Tartari” vrea să-şi ia acum aerele unui Fugilier Thville. Bine face, căci e pentru noi o adevărată voluptate să urmăreşti cum se invirteşte In sferele ridicolului descendentul lui Petrache Patraşcanu şi fratele ilustratului mai de recentă memoriul Anton Patraşcanu, ■âk Sf. Sinod a recomandat pentru locul vacant de Arhiereu cu titlul Ploeşteanu, vicar al Mitropoliei din Bucureşti, pe iconomul O. Niculescu, Arhimandritul Gherontie Nicolau şi iconomul Platon Ciosu. Pentru locul vacant de Arhiereu cu titlul Botoşăneanu, vicar al Mitropoliei din Iaşi, pe Arhimandritul Gurie Rusu din Chişinău, Arhimandritul Klarion Mircea din Roman şi iconomul Cosma Petrovici directorul liceului Pomăda. Ministerul cultelor va confirma pe iconomul G. Niculescu şi pe Arhimandritul Gurie Rusu pentru locurile de Arhieei de pe lângă mitropoliile din Bucureşti şi Usi. dă* Sfântul Sinod va ţine aiane dimneaţă ultima sa irediaţă, după ca resimţea va fi ustor* / /r.-