Mişcarea, iulie 1918 (Anul 12, nr. 151-171)

1918-07-07 / nr. 152

A fi U L X fio. 152 REDACTIA 51 ADMINISTRAȚIA , ASI Pia­ţa Unitei No. 6 la localul clubului NationaUUbenl dpmgn» fL#-$a fc.­TM ?;«■­* ’»afe Ef j§f^#§ if^M ajgs SS §É£ü ÎM» « m s&hsi MF­Ma .......................... NflTiONflb­ LIBERHb COTiulRN ••••* SAMBATA 7 IULIE 1918 UN NUMĂr gb direcţiunea unui comitet it de Clubul Naţional-Liberal *ati cUA-u»'*'.„ EXECUTAREA TRATATULUI DE FACE a gminelor prezidate de &■ iară portofoliu, arată lămurit că urmăreşte condamnarea poliîi­__. __________________ j*. i.______i • i_____ _____j v a­­ _i_ _ • La această politică suntem solidari cu foştii noştri colegi. De altminteri nici nu putem admite ca în acest moment istoric al desvoltării naţionale atitudinea noastră să fie învăluită în echivocul pe care îl lasă omiterea noastră din cererea de punere sunt acuzare. Atunci când am crezut că interesele superioare ale neamului reclamă intrarea noastră în acţiune, împreună am hotărât, am pregătit şi am purtat răsboiul, cu convingerea că jertfele im­puse ţării nu vor rămânea neroditoare şi întemeiaţi pe sprijinul Puterilor de a căror izbândă am legat înfăptuirea aspiraţiunilor noastre naţionale Este cu atât mai mult nevoe ca asupra acestui punct să nu existe nici­un echivoc, cu cât din declaraţiunile făcute în Parla­mentul german, ca şi din expunerea de motive a propunerii de punere sub acuzare, venită în urmă, reiese în mod vădit că da­rea în judecată a Guvernului care a făcut răsboiul trebue con­siderată ca o condiție a păcii, impusă în interesul „solidităţii relaţiunilor internaţionale". Pentru motivele mai sus expuse, şi fără a discu­ta de astă dată chestiiunea d­e legalitate a actului ce se săvârşeşte, revendi­căm onoarea de a lua partea noastră de răspundere în actele de guvern ale ministeriilor presidate de d. Ion I. C. Brătianu, şi cerem a fi puşi alături de foştii noştrii colegi pe lista care însoţeşte propunerea de dare în judecată aşi 29 Iunie 1915 M. Ferechide, Em. Porum­baru, D. G. Duca, G. G. Mârzescu. V* La. diînrdlIU ~e„a declarat d. Kuhlman în Reichstagul german? — Textul propunere! din parla­­­­mentul român.—Punctele de acuzare.—Cererea foştilor miniştri cari­­ au fost trimişi în judecată. Din desbaterile Reichstagului «In desbaterile din Reichsta­gul pro»­man asupra păcei cu România, Contele Westag a cerut ispăşire pentru lipsa de scrupule şi înlăturarea conrup­­ţiei din România care a pro­vocat răsboiul. Dacă n’o face România, însuşi Germania tre­­bue să intervie ca miniştrii cari au provocat răsboiul să fie în­lăturaţi şi daţi în judecată». (Lumina din 25 iunie). De­caraţiile d-lui Kuhlman «Istoricul răsboiului arată în mod neîndoelnic că marea ma­joritate a poporului român a fost împinsă în răsboi contra voinţei sale, de o clică mică de politiciani în parte intere­saţi, în parte superficiali şi în parte criminali. Atitudinea de pănă acum a guvernului român cu cari am încheiat pacea oferă după cât pot constata garanţii, că va unne la răspundere persoanele a căror vină e dovedită». Propunerea de dare în judecată la şedinţa Camerei de la 28 iunie d. i&lt. Stroici a citit propunerea de darea in judecata a guvernului naţional. Iată textul propunerea şi a capetelor de acuzaţie; Domnule Preşedinte, Domnilor Deputaţi, Practica constituţională în România a fost până azi tolerantă pentru greşelile sau abaterile miniştrilor. Ingaduirea a­­ceasta este poate consecinţa Îngrădirilor severe pe cari legea le pune acţiunea de tragerea lor la răspundere. Când însă din culpa unui guvern o ţară suferă ceea ce a suferit România, ar fi o distrugere a întregei fiinţe de Stat, dacă legea nu şii ar recâştiga tot imperiul. Guvernele prezidate de d. Ioan I. C. Brâ­ianu au precipitat România într’un rezboi, pe care numai lipsa voită de informaţiuni 11 poate explica. Guvernul n’a ştiut nici cel puţin să garanteze ţarei ajutorul eficace al Pute­rilor cu cari se alia, sau să fie edificat asupra sentimentelor principalului ei aliat şi vecin. Aceste guverne cari şi-au rezervat alegerea momentului intrărei în acţiune, n’au fost capabile din cauza fraudei şi a mituirei, să pregătească materialiceşte şi moraliceşte ţara, ca cel puţin ea să intre in răsboiu cu minimum de sorţi de a nu fi zdrobită dela ceasul dintâiu. Pesta această culpă gravă, guvernele 1.­­ C. Brătianu, au comis, dela decla­rarea războiului până la retragerea lor, abuzuri de putere care primejduesc avu­tul ţarei şi al particularilor şi au expus Sta­ul, faţă de aceştia, la cea mai formi­dabilă răspundere, la care un Stat a fost vreodată expus, însufleţiţi de voinţa de a se face dep­lină lumină, asupra cauzelor care au produs catastrofa, hotăriţi să dăm un exemplu, atât în ce priveşte desvoltarea f­ormala a Statului din punct de vedere intern, cât şi a solidităţii raporturilor noastre internaţionale, care să servească drept scut pentru viitor — subsemnaţii membrii ai Adunării Deputaţilor, lucrând pe baza dreptului ce ne conferă art. 101 din Constituţie combinat cu art 14 din legea asupra responsabilităţii ministeria­le, facem propunerea de darea in jude­cată a următorilor foşti miniştri: ION I. C. BR­ATI­AN Li fost prezident al consiliului ministru de războiu şi de externe. VINTILA BRATIANU, fost ministru de războiu şi muniţii. ALEXANDRU CONSTANTINESCU, fost ministru de domenii şi interne. V. G. MORTUN, fost ministru de in­terne. VICTOR ANTONESCU, fost ministru de justiţie şi finanţe. DR. C. ANCHELESCU, fost ministru de lucrări publice. TAKE IONESCU, fost vice-preşedinte al consiliului de miniştri­ Punctele de acuzare Capetele de acuzaţie, pe care le formu­lăm, contra acestor foşti miniştri sunt ur­mătoarele: 1) S'a violat dispoziţia art. 1­22 din Con­stituţie prin faptul că s’a învoit intrarea ar­matelor ruseşti în ţară, fără anume lege, fapt prevăzut şi pedepsit de art. 2 din legea res­ponsabilităţii ministeriale. 2) Violarea art. 1 din legea responsabili­tăţii ministeriale prin faptul nepregătirea ar­matei în armament şi echipament, cu toate că a fost timp îndestulător pentru aceasta şi deşi guvernul a avut la dispoziţie peste un miliard în acest scop, din care o bună parte a fost deturnat dela destinaţiune, iar o a fi parte întrebuinţat în d­veltueli ne­justificate. 3) Armata a fost nu numai nepregătită, dar şi desorganizată prin faptul de a se îi neso­cotit toate serviciile militare, concentrându-se numai la ministerul de răsboiu în mâni res­trânse și necompentente toate lucrările pre­gătitoare ale punerei armatei pe picior de răsboiu, ocelindu-se astfel statul major și toate serviciile legale aie pregătiri armatei 4) Violarea art. 1 din legea asupra res­ponsabilității ministeriale prin faptul că s'a co­mis delicte în contra intereselor publice, pro­curându-se la anumite persoane permise de export pentru cereale, benzină şi altele, nu­mai în scop de a se patrona și realiza câş­tiguri nelegitime în natura Statului. 5) Violarea art. 1, 2 şi 3 din legea asu­pra responsabilităţii ministeriale prin faptul transportării în ţară străină din ordinul gu­vernului, a tezaurului public şi a depozitului particularilor, precum şi a documentelor şi a arhivelor Statului indispensabile pentru re­gulata funcţionare a autor taţilor publice 6) Violarea art. 1 din legea responsabili­tăţii ministeriale prin faptul că cu abuz de putere s-au întrebuinţat trenuri şi mijloace de transport pentru a se salva avutul personal al miniştrilor şi protejaţilor, în dauna trans­­porturilor de răniţi, trupe şi muniţi ani; tot din această cauză a fost abandonat în teri­toriul ocupat o mare parte din utilajul şi ma­terialul de război. 7) Violarea art. 1, 2 şi 3 din legea asu­pra responsabilităţii ministeriale prin faptul că cu abuz de putere au ridicat cu ocaziu­­nea evacuărei teritoriului ocupat, copii de 15 pănă la 18 ani, expunându’i pieirei, prin ne­socotinţa şi complecta lipsă de îngrijire, din care cauză au pierit cea mai mare part din ei. 8) S’a distrus, din­ ordin, prin incendiu şi alte mîjloace o buna parte din avuţia publică şi pan­culară fără ca această distrugere să se poată justifica prin vreun inte­rs al apă­­rărei naţionale, ocazior­ind prin aceasta Sta­tului, pierderi enorme. 9) Violarea art. 1 şi 3 din legea respon­sabilităţii ministeriale, prin faptul că a în­trebuinţat mijloace de conrupţiune asupra mem­brilor Parlamentului spre a-i pune în impo­sibilitate de­ a-şi exercita dreptul lor şi amă­gind reprezentaţi­unea naţională asupra situa­­ţiunei reale a afacerilor Statului. Pe lângă a­­cestea cu abuz de putere s’a dispus transfe­rarea în ţară străină a unor instituţiuni in­dispensabile funcţionării normale a Statului, ameninţând chiar pe funcţionarii publici ca să execute asemenea ordine ilegale. 10) Violarea art. 3 din legea asupra res­ponsabilităţii ministeriale prin faptul că a cedat flota românească Statului rusesc, care a întrebuinţat-o sub pavilionul său, ţâră a fi guvernul autorizat prin vreo lege, cu toate că Parlamentul funcţiona la acea epocă. Cererea foştilor miniştri cari i- au fost daţi în judecată Dd. M. Ferichide, fost ministru secretar de Stat, Em. Po­rumbaru­, fost ministru de Externe, I. G. Duca, fost ministru de Instrucţiune publică şi Culte şi G. G. Mârzescu, fost ministru de agricultură şi Domenii în Guvernele I. C. Brâtianu, de la 14 August 1916 până la 26 Ianuarie 1918, au depus pe biroul Adunării deputaţilor următoarea cerere : Domnule Preşedinte, - ^ * „ Luând cunoştinţă de cererea pentru darea în judecată a Gu­­vernelor prezidate de d-nul Ion I. C. Brătianu, vedem că nu­­­mele noastre au fost omise din lista miniştrilor chemaţi la răs­­pundere. Aceasta nu o putem primi. Principiile care stau la baza răs­­punderei rmnisteriate stabilesc , pe de o parte, răspunderea colec­tivă a miniştrilor pentru politica generală la care au participat, şi pe de altă parte, răspunderea individuală pentru conducerea Departamentelor lor proprii. Nu înţelegem a fi scutiţi nici de una nici de cealaltă. Cererea pentru darea în judecată, atât prin motivarea ei, cât şi prin faptul că enumera printre miniştri acuzaţi, pe unul mroR/AATium Faţă d® ridicarea preţului hârtia! şi de Însemnata ur­care a * satarilor Sucrâîo i Ser fipograii, suntem usvsîti rif. r'Eta «ojisU sh­araf?* Sru la 20 bani exemplarul. ^ De două zile se distribuie po­pulaţiei In hală, peşte sarat de o călit­ate dubioasa pentru sănătatea pubii a Atragem atenţiunea serviciului sa­nitar asupra viitoarelor distribuţii de peşte sărat, întreaga cantitate trebue examinată de medicii comu­nali delegaţi în acest scop şi nu­mai după ce se va fi obţinut avi­zul imediat si se permite distri­buţia. De altfel ţinem a arăta cetito­rilor că peştele sărat nu se ridică de la Galaţi decât cu mari întirzi­­eri şi această din cauza noei direc­ţi­uni al­i­ment­are căreia iu trebuie timp până se decide fum şi unde să se facă distribuirea. ” In ziarul „Lumfpr”No. TI3 sub semnătura Rodin, se atribue D-lui I. C. Brătianu cuvinte pe ca­re eu le-a pronunţat, are Simpla decretare a preţurilor maxi­male pe alimente n’a dat nici un rezultat. Primul ministru la Senat, a declarat că „în două trei zile a­limentele vor ieşi la iveală"­. A trecut două trei săptămâni şi minunea nu s’a produs. De aceea e vorba din nou de suprimarea preţurilor maximale. Profesorii universitari­­ şi campania Antidipasti şi Subsemnaţii profesori ai Un­iv .. şi ţâţei din Bucureş aflaţi în lot protestăm cu energie contra pâini din cuvântarea D lui Profesor Ul. Gerota în Senat, care cuprinde în­vinuiri aduse Suveranului. Considerăm ca opiniuni cu tot­­ personale cele spuse fla tribuna Se­natului de D. Profesor Dr. Gerotă, care nu angajează intru nimic Uni­versitatea din Bucureşti. Nu ne tu­duim că aceasta este și sentimen­tul Colegilor, care l’au onorat cu voturile D-lor. I. Ath­inastul Dr. Si00, N. Iorga, Arhie­eu Vart. Bacaoanul, B. Cire­­şeanu, M. Dragomirescu, A. Zaharia, C. Nacu, Dr. Vintilescu, Dr. Proca, Dr Balacescu, O- Densusianu, Dr. N. Tomescu, S. G. Longinescu. urc. D-nul Patraşcanu ameninţă în ,Lumina“ pe autorii resboiului cu trăsnetele lui. & Genea­­gi­ul personagiu care pâ­nă acum se mulţumea să fie un fel de „Tartari” vrea să-şi ia acum ae­rele unui Fugilier Thville. Bine face, căci e pentru noi o adevărată voluptate să urmăreşti cum se invirteşte In sferele ridico­lului descendentul lui Petrache Pa­traşcanu şi fratele ilustratului mai de recentă memoriul Anton Patraş­­canu­, ■âk Sf. Sin­od a recomandat pentru locul vacant de Arhiereu cu titlul Ploeşteanu, vi­car al Mitropoliei din Bucureşti, pe icono­­mul O. Niculescu, Arhimandritul Gherontie Nicolau şi iconomul Platon Ciosu. Pentru locul vacant de Arhiereu cu titlul Botoşăneanu, vicar al Mitropoliei din Iaşi, pe Arhimandritul Gurie­ Rusu din Chişinău, Arhi­mandritul Klarion Mircea din Roman şi ico­­nomul Cosma Petrovici directorul liceului Po­măda. Ministerul cultelor va confirma pe icono­­m­ul G. Niculescu şi pe Arhimandritul Guri­e Rusu pentru locurile de Arhieei de pe lângă mitropoliile din Bucureşti şi Usi. dă* Sfântul Sinod va ţine aia­ne dim­neaţă ultima sa irediaţă, după ca­ resimţea va fi ustor* / ­/r.-

Next