Mişcarea, august 1918 (Anul 12, nr. 172-196)
1918-08-01 / nr. 172
. .■s y r f 4 4 / ANUL XIo 1972 REDACŢIA 5! ADMINISTRAŢIA IAŞI P/a/a Unirei No. 6 în rocenul Colaboku Național-Liberal Sissirea unei noui calomnii ,,Renașterea" din 10 August comunică ini d. C. Midiseu, deputat de Suceava declară pe cuvântul său de onoare că a văzut în iarna anului 916—917 un tren de marfă încărcat cu animale. Apropiindu-se observă că aceste animale erau oi si vaci de o rasă deosebita. Acest fapt, ca şi împrejurarea că cu toată lipsa ştiută de pe acea vreme de orice fel de nutreţ animalele erau bine hrănte de către soldaţii care le însoţeau, ii sloi şi îl făcu să întrebe de unde vin aceste animale. „Care nu-i fu surprinderea câtld auzi din chiar gura paginilor şi a conducători ai trenului că vitele în chestie sunt provenite de pe diferite moşii din Mantenia ale familiei Brătianu. . Prin urmare conchide d. Miclescu, în timp ce soldaţii mureau pe acoperişurile vagoanelor de frig din cauză că nu erau destule ca .să-i cuprindă, trenurile Statului transportau vilele fraţilor Brătianu ! Şi în timp ce de asemenea caii şi celalte animale ale populaţiei şi armatei mureau de foame, oile şi vaede d-lui Băianu consumau fânul Statului. „ Suntem autorizaţi a da cea mai formală desminţire acestui sfruntat neadevăr. Nici un vagon n’a fost evacuat cu vreo vită de a familieiBrătianu. Ilk"§1 m&Kpwl ‘ ;4vr El «a» ZIRR NATIONAL-LkBERRL COTIDIAN * * * feliSS«!L altul Se ştie ca ce vechemenia au atacat ziarele conservatoare şi unii oameni politici ai partidului d-lui Marghiloman, magistratura—magistratura ^decăzuta şi infectata de politicianism a cifrei radicala primenire era una din coalciile fundamentale şi urgente a!e »regenerării morale ’ şi... ale procesului fostului guvern national. Suspendarea inamovibilităţii magstraturii era preconizata drept un punct de program de imediata aploare. A venit însă în Cameră afacerea Radacovici Si, s a schimbat numaidecât tonul faţă de magistratură, in data ce interesele şi ... al unui partizan scump au fost puse în joc. 4 Căci s’a pus chestiunea dacă prezenţa Ia bara justiţiei a unui avocat, om politic cu trecere şi vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor, pledând contra Statului în* nr’un proces de o relativă importană, nu este de natură să influenţeze bunul mers al Justiţiei, făcând ca presiunea personală a pledantului să aplece cumpăna judecăţii în aşa chip încât să se prejudicieze interesele Statului. Dar atunci au sărit unii membri ai majorităţii şi s’a răscolit numaide cât indignarea în ziarele guvernamentale , „cum e cu putinţa să se bănuiască că magistraţii ar putea fi influenţaţi de asemenea avocaţi FARISEISME pe fanţi, în afară de respectul celei nii juridice dreptăţi ?! Ci îşn se poate imagina că nagistraţii BH-şi fac datoria în conştiinţa, când ştiai este că ei n’au urechea aplecată de cât la glasul dreptăţii ?! A bănui copilarul este a insulta magistratura şi noi nu permitem ca magistrate!*'“ «A. f«»- »»s«l ala !* Interesele sunt permanente, ideile şi atitudinile pot varia după împrejurări—gândeau fariseii de altădată şi pun în practică politică fariseii de acum. C. P. "... ®?SSSSS®iSS*S3BaamB*ac«i«BB4 s.a » §M§k Ki.JSA" • *$£«II|P S$i *car& PSm «ggs Am §lm 1 tofei.' MERCURI 1 AUGUST 1918 UN NUMAR 20 fen/ Stó) ösrecßmea mm comHefc lassító de dubcri Liberai ^53&.2KSK3í Domiciliul d-lor lm şi Vintilă Brătianu, precum şi acel al d lui G. G. Mârzascu, au fost violate. D-nii Ion Antoioiu şi Iorcescu-Ciejani, au descins la d-nii Ion şi Vintilă Brătianu, iar d-nul Cancicov a descins la d-nui G. G. Mârzescu, având cu toţii depline puteri, din partea Cornetului,de instrucţiune al aşa zisei Adunări a deputaţilor, de a face nu numai percheziţiunea locuinţelor, dar şi percheziţiunea corporală. Atât de puţină autoritate legală şi morală îşi simte acest Comitet, încât ei, cu toate că art. 25 din legea responsabilităţei ministerială îl învesteşte, în mod exclusiv, cu dreptul de a instrui, nu s’a crezut autorizat să păşească la actul de percheziţiune, fără rezistenţa unor magistraţi de carieră, delegaţi de ministrul pe justiţie. Astfel d-nii Ion Antonia şi Ionescu-Ciejani au fost asistaţi de d-nul judecător de instrucţie C. Scrîpcă şi de d-r.ul procuror I. Rang, iar d-nul Cancicov de d-nul judecător de infracţie Licîu. Deşi participarea magistraţilor aduceau şi amestecul puterei executive, în cercetarea miniştrilor, constitue o gravă încălcare a disponiţiunilor exprese a legii de responsabilitate ministerială şi a principiilor pe care se internează această responsabilitate, treime să recunoaştem că numai în aceşti magistraţi români se va putea găsi o garanţie împotriva exceselor comitetului parlamentar care lucrează după îndemnurile şi îndrumările străine. In fine, percheziune făcută la d-nul G. G. Mârzescu constitue un caracterizat abuz de putere, o altă încălcare flagrantă a legilor de responsabilitate ministerială și de procedură. D-nul G. G. Mârzescu, alăturea de d-nii M. Pherichidi, Em. Porumbaru şi I. G. Duca olidarizându-se în politică şi cu actele guvernelor prezidate de d-nul I. C. Brătianu, din care au făcut parte, a cerut trimiterea în judecaţi. Comisiuna de incsrisaţieşi adunarea deputaţilor, singura îa drept de a pune sub acuzare, n’a dat încă curs acestei cereri şi astfel «- nul G. G. Mârzescu nu figurează printre miniştri acuzaţi. Cu toate aceste Comitetul, prezidat de d-nul N. Mitescu, a ordonat ca prin act de instrucţiune, să se facă percheziţiune la domiciliul d-lui Mârzescu. In această privinţă legea de procedură este categorică , asemenea percheziţfiHM nu sunt autorizate de cft ia «ei puşi sufc acuzaţiune. Percheziţionea la persoane stata® acuzaţiuneî nu este îngăduită de cât când s’ai* crede că actele sau obiectele, aparţinând acelor acuzaţi, se găsesc in posesiunea acelor persoane. Or, percherif tunea d® la d-lui Märzes tu n’a avut acest caracter. r*u s’au ceraetat actele sau preiectete »uiktiukii a««»at, ci s’au cerut și s’au cercetat actele și obiectele cari Mră discute poeiMâ, apărau ca aparţiaând d-lui Mtease«. Protest»« îwpotriva u«or asemiaea mÂrî a legel resniffi*sV»ţ&Je îndaieteriade şi a In „Opinia“ de Sâmbătă seara, sub titlul „Directiva în politica“, d. Şor, adică d-nul Caman Blumenfeld, face avansuri d-lui general Averercu. „ * Mărturisiri preţ’case. Când, într’unuri din numerîte noastre trecute, am reprodus după ziarul „Arena“—■cilii scut a avea legături intime cu d-nul C. Stare—informaţia că d-nul general Avereseu tratează cu d-nul C. Stere bazele unei colaborări de guvern, „Îndreptarea“ s’a grăbit — fără a desnvnţi categoric faptul—să ne reamintească că nu se poate pune temei pe informaţiune acestui ziar. Iată însă că un alt ziar, care are legături şi mai inuma,cu d-nul Stere de cât „Arena“, vine să afirme aceiaş lucru, într’un mod fi mai categoric. In adevăr, „Opinia“ No. 340, de Duminică 29 Iulie a. c., în capul informaţiunilor de pe pagina I a, scrie : „Un ziar de dimineaţă vorbeşte despre unele tratative făcute pentru a stabili o înţelegere dintre gruparea d-lui general Avereseu „şi amicii d-luî C. Stere. „Credem a putea şti că într’adevSr »'au „făcut asemene tratative din partea prieteni„lor d-lui Avereseu“. „Ele n’au putut duce însă la nici un re„/iritat, întru cât d-nul Stere rămâne intratabil atât în ce privește programul de politică internă și anume: .imediata realizare „a votului universal și a unei largi reforme „agrara — cât și cu privire la orientarea noastră in politica externă“. t. , p^firl7Tin»Tf^iTri~-'îî „Dacă asupra programului de politici in„ternă există o comunitate de vederi, în „chestia politicei externa deosebirea este e„sențială și fără posibilitatea unei formule de „compromis.* * Ce rezultă netăgăduit din aceasta informațiune t 1) Că, prietenii d lui general Árveresen, cu toate că cunoşteau punctul de vedere al d-lui C. Stere în politica externă şi purtarea sa în timpul răsboiului, au propus acestuia o colaborare şi au tratat bazele unei colaborări; 2) Că, d-nul C. Stere, şi d-nul general Averesen, ampimitativele. Prin urmare, faţă de d-rmii general Avereseu, apare cu adevărat ceea ce a scris „Arena““ Divergenţa tie opiniuni în politica externă,’ este numai aparenta, întru cât se ştie că şi prietenii d-lui C. Stere“ n’au făcut de cât să raifice un tratat de pace* întimeiat, pe de o parte, pe politica d-lui C. Stre, iar pe de altă parte, pe pre?liminarile păcei personal negociata de d-nul general Avereseu și subscrise la Buftea de „prietenii săi“ cei mai de neredere. De altminteri, pentru ce d-imul general Avereseu nu s’aar «socia cu d-nul C. Stere, cândjs’a «sexuat cu d-nul Duiliu Zamfirescu, cui d-nul general Culcer și chiar cui d-nul dr. Hesselmann itilialierescs-loo Tratative au existat aklfiiad-lalárJagilisttt Dosonul Ion I. C. Brătianu a primit din Paris de la Domnul Doctor C. Angelescu următoarea telegramă: „ Solidar împart cu D voastră toate răspunderile politicei ce am urmat şi sunt la dispoziţia D voastră. Şi vă voi întoarce în Ţară ■îndată ce veţi crede că este nevoie „Dr. Angelescu“. Ca urmare acestei telegrame d-ul Brătaru a adresat d-ltui Preşedinte al Adunârei deputaţilor comunicarea de mai jos: »Domnule Preşedinte, d-ul dr. Angelescu fost Ministru de lucrări Publice îmi comunică din Franţa, unde se află, că se consideră politiceşte solidar cu mine şi cu colegii mei care am avut onoarea să fim urmăriţi de actualul Parlament“! Ion I. Brătianu INFORMAŢII] «mis ii ] Un grup de cetăţeni a înscris la Tribunal candidatura la colegiul al doilea de Camera, a fruntaşului basarabean N. Pelivan. Alegerea va avea loc la 6 August . Citim în „Bukarestet Tagait“ sosit ieri la Iaşi: „Dr. Heljf.t„nu coseşte mâine în Berlin unde va sta 3 zile. Apoi va trece la Marele Curwdae? General. Depinde de rezultatul canPrrArdor asupra propunerilor ce nu face* dacă se va mai întinde la Moscova" , întreaga cantitate de peşte conservat de la Vâlcov a fost cumpărată de către Direcțiunea Aprovîzkmârei. Numai scrumbiile represintă valoarea a câtorva milioane. Cantitatea va fi distribuită în toată țara.