Mişcarea, august 1918 (Anul 12, nr. 172-196)

1918-08-01 / nr. 172

. .■s y r f 4 4 / ANUL X­Io 1­972 REDACŢIA 5! ADMINISTRAŢIA IAŞI P/a/a Unirei No. 6 în rocen­ul Colaboku Național-Liberal Sissirea unei noui calomnii ,,Renașterea" din 10 August comunică ini d. C. Midi­seu, deputat de Suceava declară pe cuvântul său de onoare că a văzut în iarna anului 916—917 un tren de marfă încărcat cu animale. Apropiindu-se observă că aceste ani­m­­ale erau oi si vaci de o rasă deose­bita. Acest fapt, ca şi împrejurarea că cu toată lipsa ştiută de pe acea vreme de orice fel de nutreţ animalele erau bine hrăn­te de către soldaţii care le însoţeau, ii sloi şi îl făcu să întrebe de unde vin aceste animale. „Care nu-i fu surprinderea câtld auzi din chiar gura pagin­ilor şi a conducă­tori ai trenului că vitele în chestie sunt provenite de pe diferite moşii din Man­­tenia ale familiei Brătianu. . Prin­ urmare conchide d. Miclescu, în timp ce soldaţii mureau pe acoperişurile vagoanelor de frig din cauză că nu e­­rau destule ca .să-i c­u­prindă, trenurile Statului transportau vilele fraţilor Brăti­anu ! Şi în timp ce de asemenea caii şi celalte animale ale populaţiei şi arma­tei mureau de foame, oile şi vaede d-lui B­ă­ianu consumau fânul Statului. „ Suntem autorizaţi a da cea mai formală desminţire acestui sfruntat neadevăr. Nici un va­gon n’a fost evacuat cu vre­o vită de a familiei­­Brătianu. Ilk­"§1 m&Kpwl ‘ ;4vr El «a» ZIRR NATIONAL-Lk­BERRL COTIDIAN * * * feliSS«!­L altul Se ştie ca ce vechemenia au a­­tacat ziarele conservatoare şi unii oameni politici ai partidului d-lui Marghiloman, magistratura—magis­tratura ^decăzuta şi infectata de politicianism a cifrei radicala pri­menire era una din coalcii­le fun­damentale şi urgente a!e »regene­rării morale ’ şi... ale procesului fostului guvern national. Suspendarea inamovibilităţii ma­gstraturii era preconizata drept un punct de program de imediata a­­pl­oare. A venit însă în Cameră afacerea Radacovici Si, s a schimbat numai­de­cât tonul faţă de magistratură, in data ce interesele şi ...­­ al unui partizan scump au fost puse în joc. 4 Căci s’a pus chestiunea dacă prezenţa Ia bara justiţiei a unui a­­vocat, om politic cu trecere şi vicepreşedinte al Adunării Deputa­ţilor, pledând contra Statului în* nr’un proces de o relativă impor­tan­ă, nu este de natură să influen­ţeze bunul mers al Justiţiei, făcând ca presiunea personală a pledan­tului să aplece cumpăna judecăţii în aşa chip în­cât să se prejudic­ieze interesele Statului. Dar atunci au sărit unii membri ai majorităţii şi s’a răscolit numai­de cât indignarea în ziarele guver­namentale , „cum e cu putinţa să se bănuiască că magistraţii ar putea fi influenţaţi de asemenea avocaţi FARISEISME p­e fanţi, în afară de respectul ce­lei nii juridice dreptăţi ?! Ci îşn se poate imagina că n­agistraţii BH-şi fac datoria în conştiinţa, când ştiai este că ei n’au urechea aplecată de cât la glasul dreptăţii ?! A bănui copilarul este a insulta magistra­tura şi noi nu permitem ca magis­trate!*'“ «A. f«»- »»s«l ala !* Interesele sunt permanente, ideile şi atitudinile pot varia după împr­e­jurări—gândeau fariseii de altădată şi pun în practică politică fa­riseii de acum. C. P. "... ®?SSSSS®iSS*S3BaamB*ac«i«BB4 s.a » §M§k Ki.J­SA" • *$£«II|P S$i *car& PSm «ggs Am §lm 1 tofei.' MERCURI 1 AUGUST 1918 UN NUMAR 20 fen/ Stó) ösrecßmea mm comHefc lassító de dubcri Liberai ^53&.2KSK3í Domiciliul d­-lor lm şi Vintilă Brătianu, precum şi acel al d­ lui G. G. Mâr­zascu, au fost violate. D-nii Ion Antoioiu şi Iorcescu-Ciejani, au descins la d-nii Ion şi Vintilă Brătianu, iar d-nul Cancicov a descins la d-nui G. G. Mâr­zescu, având cu toţii depline puteri, din partea Corn­­etului,de instrucţiune al aşa zi­sei Adunări a deputaţilor, de a face nu nu­mai percheziţiun­ea locuinţelor, dar şi perche­­ziţiunea corporală. Atât de puţină autoritate legală şi mora­lă îşi simte acest Comitet, în­cât ei, cu toa­te că art. 25 din legea responsabilităţei mi­nisterială îl învesteşte, în mod exclusiv, cu dreptul de a instrui, nu s’a crezut autorizat să păşească la­­ actul de percheziţiune, fără rezistenţa unor magistraţi de carieră, delegaţi de ministrul pe justiţie. Ast­fel d-nii Ion Antonia şi Ionescu-Ciejani au­ fost asistaţi de d-­nul judecător de instr­ucţie C. Scrîpcă şi de d-r.ul procuror I. Rang, iar d-nul Cancicov de d-nul judecător de in­frac­ţie Licîu. Deşi participarea magistraţilor aduceau şi amestecul puterei executive, în cercetarea miniştrilor, constitue o gravă încălcare a disponiţiunilor exprese a legii de responsa­bilitate ministerială şi a principiilor pe care se internează această responsabilitat­e, tre­ime să recunoaştem că numai în aceşti ma­gistraţi români se va putea găsi o garanţie împotriva exceselor comitetului parlamentar care lucrează după îndemnurile şi îndrumă­rile străine. In fine, perchez­iun­e făcută la d-nul G. G. Mârzescu constitue un caracterizat abuz de putere, o altă încălcare flagrantă a legi­lor de responsabilitate ministerială și de pro­cedură. D-nul G. G. Mârzescu, alăturea de d-nii M. Pherichidi, Em. Porumbaru­ şi I. G. Duca olidarizându-se în politică şi cu actele gu­vernelor prezidate de d-nul I. C. Brătianu, din care au făcut parte, a cerut trimiterea în judecaţi. Comisiun­a de incsrisaţie­­şi adunarea de­putaţilor, singura îa drept de a pune sub a­­cuzare, n’a dat încă curs acestei cereri şi astfel «- nul G. G. Mârzescu nu figurează printre miniştri acuzaţi. Cu toate aceste Comitetul, prezidat de d-nul N. Mitescu, a ordonat ca prin act de instrucţiune, să se facă percheziţiune la do­miciliul d-lui Mârzescu. In această privinţă le­gea de procedură este categorică , aseme­nea percheziţfiHM nu sunt autorizate de cft ia «ei puşi sufc acuzaţiune. Percheziţionea la persoane stata® acuza­­ţiuneî nu este îngăduită de cât când s’ai* crede că actele sau obiectele, aparţinând a­­celor acuzaţi, se găsesc in posesiunea acelor persoane. Or, percherif tunea d® la d-lui Märzes tu n’a avut acest caracter. r*u s’au ceraetat ac­tele sau preiectete »uiktiukii a««»at, ci s’au cerut și s’au cercetat actele și obiectele cari Mră discute poeiMâ, apăra­u ca aparţiaând d-lui Mtease«. Protest»« îwpotriva u«or asemiaea mÂrî a legel resniffi*sV»­ţ&Je î­ndaieteriade şi a In „Opinia“ de Sâmbătă seara, sub titlul „Directiva în politica“, d. Şor, adică d-nul Ca­man Blumenfeld, face avansuri d-lui gene­ral Averercu. „ * Mărturisiri preţ’case. Când, într’unuri din numerîte noastre tre­cute, am reprodus după ziarul „Arena“—■cil­ii scut a avea legături intime cu d-nul C. Stare—informaţia că d-nul general A­vereseu tratează cu d-nul C. Stere bazele unei cola­borări de guvern, „Îndreptarea“ s’a grăbit — fără a desnvnţi categoric faptul—să ne rea­mintească că nu se poate pune temei pe in­­formaţiun­­e acestui ziar. Iată însă că un alt ziar, care are legături şi mai inu­ma,cu d-nul Stere de cât „Arena“, vine să afirme aceiaş lucru, într’un mod fi mai categoric. In adevăr, „Opinia“ No. 340, de Duminică 29 Iulie a. c., în capul informaţiunilor de pe pagina I a, scrie : „Un ziar de dimineaţă vorbeşte despre u­­­nele tratative făcute pentru a stabili o înţe­­­legere dintre gruparea d-lui general Avereseu „şi amicii d-luî C. Stere. „Credem a putea şti că într’adevSr »'a­u „făcut asemene tratative din partea prieteni­­„lor d-lui Avereseu“. „Ele n’au putut­ duce însă la nici un re­­„/iritat, întru cât d-nul Stere rămâne intra­tabil atât în ce privește programul de po­litică internă și anume: .imediata realizare „a votului universal și a unei largi reforme „agrara — cât și­ cu privire la orientarea noas­­­tră in politica externă“. t. , p^firl7Tin»Tf^iTri~-'îî „Dacă asupra programului de politici in­­­„ternă există o comunitate de vederi, în „chestia politicei externa deosebirea este e­­„sențială și fără posibilitatea unei formule de „compromis.* * Ce rezultă netăgăduit din aceas­ta informațiune t 1) Că, prietenii d lui general Ár­veresen, cu toate că cunoşteau punc­tul de vedere al d-lui C. Stere în politica externă şi purtarea sa în timpul răsboiului, au propus aces­tuia o colaborare şi au tratat ba­zele unei colaborări; 2) Că, d-nul C. Stere, şi­ d-nul general Averesen, a­mpimitativele. Prin urmare, faţă de d-rmii gene­ral A­vereseu­, apare cu adevărat ceea ce a scris „Arena““ Divergenţa tie opiniuni în politi­ca externă,’ este numai­­ aparenta, întru cât se ştie că şi prietenii d-lui C. Stere“ n’au făcut de cât să­ ra­i­­fice un tratat de pace* înti­meiat, pe de o parte, pe politica d-lui C. St­re, iar pe de altă parte, pe pre?­liminarile­ păcei personal negociata de d-nul general Avereseu și su­b­­scrise la Buftea de „prietenii săi“ cei mai de neredere. De altminteri, pentru ce­ d-imul general Avereseu nu s’aar «soci­a cu d-nul C. Stere, cândjs’a «sexu­at cu d-nul Duiliu Zamfirescu, cui d-nul general Culcer și chiar cui d-nul­ dr. Hesselmann itilia­lierescs-loo Tratative au existat aklfiiad-lalárJagilisttt Dosonul Ion I. C. Brătianu a primit din Paris de la Domnul Doctor C. Angeles­­cu următoarea telegramă: „ Solidar împart cu D voastră toate răspunderile politicei ce am urmat şi sunt la dispoziţia D voas­tră. Ş­i vă voi întoarce în Ţară ■îndată ce veţi crede că este nevoie „Dr. Angelescu“. Ca urmare acestei telegrame d-ul Bră­­t­ar­u a adresat d-ltui Preşedinte al Adu­­nârei deputaţilor comunicarea de m­ai jos: »Domnule Preşedinte, d-ul dr. Angelescu fost Ministru de lucrări Publice îmi comunică din Fran­ţa, unde se află, că se consideră politiceşte solidar cu mine şi cu colegii mei care am avut onoarea să fim urmăriţi de actualul Par­lament“! Ion I­­. Brătianu INFORMAŢII] «mi­s ii­ ] Un grup de cetăţeni a în­scris la Tribunal candidat­ura la colegiul al doilea de Camera, a fruntaşului basarabean N­. Pelivan. Alegerea va avea loc la 6 Au­gust . Citim în „Bukarestet Tagai­­t“ sosit ieri la Iaşi: „Dr. Heljf.t„nu co­seşte mâine în Berlin unde va sta 3 zile. Apoi va trece la Marele Curwdae? Gene­ral. Depinde de rezultatul canPrrArdor asupra propunerilor ce nu face* dacă se va mai întinde la Moscova" , întreaga cantitate de peşte conservat de la Vâlcov a fost cumpărată de către Direcțiunea Aprovîzkmârei. Numai scrumbiile represintă valoarea a câtorva milioane. Cantitatea va fi distribuită în toată țara.

Next