Mişcarea, septembrie 1918 (Anul 12, nr. 197-220)

1918-09-01 / nr. 197

2 eprezintă un pas inainte în recrutarea şi selecţionarea corpului profesoral ne­­cesar uo­ui aşezământ de cultură, de o aşa mare însemnătate. Suntem de părere că este justă sus­pendarea inamovibilităţii acelei părţi din cerp­­ profesoral, care au intrat pe baza unor anumite consider­ate politice şi aplicarea concursului tuturor acestora. Dar nu se poate admite, ca tot consi­derente politice să determine numirea viitorilor profesori şi conferenţiari, căci în acest caz, învăţământul superior va pierde din prestigiul ce trebue săi aibă. Academia comercială corespunde unei prea mare nevoi a organizării noastre economice, pentru a o lipsi de aceea întocmire internă care să i­­ngădue a-şi îndeplini a aşa cum se cuvine rostul ei în învăţământul nostru superior, VICTOR SLAVESCU. Grădina Traian Compania Burcănescu-Carussy Astă-seară Joi 30 August Cu eon. d-nei Florica Florescu (Ioneacu-Brăila) Celebra revistă DJ*OscaradaS! Cuplete și dansuri noi Mare Balet Biletele la Casa Grădinei Grădina Tănăsache Compania. Tănase-Niculescu-Buzău cu concursul D­oes Marioara Crnsky Asta-seară Joi 30 August se va juca Puncte!! P­uncte!! Revistă în 2 acte şi un prolog de Durstoy Cuplete şi dansuri noi Balet grandios Preţurile obişnuite Atelierul de Ceprozftria MBdiflara „la esti 789 Co­ss“ N. PET­RES­CU fr­ de laşi. Str. Costahe Negri no. CI. Execută în 24 p­e orice comandă în modul cel mai exact cerut de client. Formele cele mai moderne şi pre­ţurile cele mai convenabile. —Vizitaţi şi vă veţi convinge-TJI pa­şi , având cunoştiinţă a 6 clase 3 liceu, fost ofiţer de rezervă, caută un post la birou sau la moşie. Depune dacă e nevoe o garanţie. A se adresa la redacţie. De vanzat doi ! triia ai murgi­­ m. 62 un cupeu Bicher, un docar patent, 2 perechi hamuri de lux, o şea de călărie, toate în perfectă stare. Are adresa la Doctor C. Vasiliu proprietar. Podul­ Iloaei. I Iii Kiint! de stejar (sculptat, o panoplii UlîUU şi trei tablouri în rame de stejar, de vânzare. A se adresa în strada Anastasie Panu No. 6 LA MAGAZINUL ARMENESC C. Erftasan (Iaşi) —str. Cuza-Vodă 42— Se găseşte cel mai bun şi fin suro­gat vanilat, extra­ fin, cu cacao. A sosit Rahat proaspăt. Gcoare ve­ritabilă şi diferite articole orientale cu preţuri convenabile chit*. 636. *r*.asKSasassKw­.i­- ma»w*^a*aKawnmnasa»» Marele, garaj SSrJtsU vinde 3 Automobile de turism cu p­re­­ţU3?i excepţionale. Trăsură mare frumoasă d­e vânzare Adresa M. Parseghicin Str. Maha­laua Armeană No. 5 Colţ str. Dăncinescu Lemne de foc cumpărate cu bo­­urn de la Casa Pădurilor, transportă în ori­ce cantităţi Cooperativa „Tomeşti-Repedea“. Cererile sa adresează Preşedintelui Cooperativei. D-l Eugen Pavlescu str. Eternitate 17 bis., în ori­ce zi între o reie 7 — 10 dimineaţă. Sacouri, redingote, smo­­king, plătesc 5oo lei în jos. Serifi 1, Blumer Socola 75. QETM^Vfi¥i¥R¥' fflofcu« »proap® nossă Se poate vedea între orele..., str Săulescu No. 13. La d-na Ana Bălănescu. AVOCATUL j£T«lE­SC. LCOfl _ Doanob­ilizst «situat peupiîțîunile lași str. Palat 74 MIŞCAREA Fa­ni Ivamentul Camera: Discuţia pe articole la arendările Senatul: Legea Centralei de devize. cnmcRft Şedinţa de la 29 August 1918 La articolul 1 , D-l Patraşcanu releva un articol din zia­rul guvernului „Steagul“ din care rezultă că exproprierea nu se va mai face niciodată şi cere lămuriri guvernului. fîiMinistrul Ariculturei spune că primul ministru a declarat că după legea de azi urmează exproprierea. D-l Trancu-Iaşi întreabă dacă textul ac­tual din Constituţie prin care se prevede 2 milioane ba. pentru exproprie este bun sau nu. Ministrul Agriculturei Nu este bun, este neavenit. Articolul I și II se votează. La art. III : D-l V. Maltezeanu la articolul 4 cere ca moşiile cari sunt în proces, să fie cotate după­ ce se va stinge procesul. D-l Patraşcanu cere ca în loc de I Iulie 1918 să se puie î iulie 1936. Ministrul Agriculturei spune că nu poate face o lege retroactivă şi nu primeşte propu­nerea d lui Patraşcanu, care ar crea „un haos“ D. Văgâunescu vorbeşte în sensul d-lui Pătrăşcanu. D. R. Mandrea declară că aceste propu­­neri nu se acceptă D. Prassa spune că nici în drept nici în fapt starea juridică nu poate fi stabilită la 1 Iulie 1918, și dă câte­va exemple relative cerând ca data să fie ulterioară celei pre­văzute prin­ articolul 4, propunând un amen­dament în cest scop. D. Predoiu cere ca să se prevadă data de 15 August 1918 Amendamentele d-lor Pătraşcanu, Predoiu şi Prassa se­ resping cu majoritate. De ase­menea în unanimitate se respinge amenda­mentul­­d-lui V. Maltezean­. Se nasc discuțiuni și Camera se divide în două; cei cari au propus amendamentele cer votarea cu bile. Se admite votul cu bile. Se pune la v­­ amendamentul d-lui Şer­­peanu, susținut de d-nul Predoiu, în sensul de a se fixa data de 15­­August 1916, ur­mând ca proprietarilor cari au făcut vânzări de moşie cu bună credință, să li se respecte onzarea. . Amendamentul se respinge cu 66 voturi pentru fiind 23 D. Tranen protestează împotriva faptului că d. R. Mandrea propune din nou un a­­mendament în sen­sul celui propus de d-nul Prassa. D. Tuf­escu. Acest amendament este ano­nim! (Tumult). El înlocuieşte amendamentul care s’a respins şi dacă îl aduceţi din nou ca reprezentant al ţărănimei protestez. D. N. Lupa Costaki trece,în faţa Camerei şi strigă tare: „Unde ieşti Caragiale ? Unde ieşti Cara­giale ?“. D. Al. Eliad protestează împotriva spec­tacolului ce se dă și cere în urmă ca textul art. 4 să rămâie nemodificat. D. Predoiu protestează și arată că în do­sul acestui amendament se ascund anumite interese. Intervine d-nul Griguţă Cantacuzino care spune că „se face discuţie zadarnică" şi cere ca art. 4 să rămâie nemodificat. Amenda­mentul d-lui Prassa, primit de­ Comitetul de­legaţilor, se retrage. Discuţia articolului 5 D. V. Maltezeanu propune un amenda­ment semnat de 60 de deputaţi care cer ca articolul 5 să fie primit aşa cum a f­­st pro­pus de guvern, ci nu cum a fost modificat în comitetul delegaţilor, fără mandat din partea guvernului. D. Răileanu. D. Mazilu­ a avut mandat ! D. Tufescu (la tribună). Am venit la tri­bună ca să vă văd şi să mă vedeţi mai bine,­­ mai cu seamă să mă înţelegeţi ! Voci. Asta depinde de d-ta ! Dl. Tuf­escu.—Eu reprezint interesele a 5 mii­ de ţărani, lasăţi-mâ să vorbesc. Dl­­ Pa­firi/­—Dar eu nu le reprezint? Dl­ Tufescu, după numeroase întreru­peri, relevă faptul că art. 5 a fost mo­dificat de comitetul des­ ga­­lor fără şti­rea guvernului, pentru a i se micşora astfel pământul ce­ trebuie dat ţăranilor. (in momentul acesta iatră )11. Marghi­loman. Majori­atea strigă d lui T­u­.seu: Bagă de seamă a venit şeful ! Să vedem acum cum­ vom coti­ ( asete ilaritate). Dl. Tufescu, continuă întrerupt mereu, şi cere ca drepturile ţărănimei, prevă­zute d­in Constituţie să nu fie nici cum ştirbite. Spune că este un curent de sus ped­­­­riu ţărănime. Voci. — Care de sus? Dl. Tufescu-—Liberalii. Dl. Patraşcanu.—De sus de la Rege. Dl. O. Ştefan­eseu.—Nu amestecaţi per­soana Regelui. Dl. Patraşcanu.—Nu o amestec, dar există cuvântul Regelui. Dl. Tufescu­—continuă, in timp ce pro­prietarii parlamentari părăsesc sala. In­tervine primul ministru şi apoi preşedin­tele Camerei. Dl. Patrişcanu— Rog, să se constate că marii proprietari părăsesc Camera pentru că vorbeşte un reprezentant al ţărănimei Dr. Tufescu termină cerînd ca să se dee ţărănimii pământul făgăduit adică 2 milioane ha. cât s’a înscris în Constitu­ţie. Propune un amendament cerând să se ia 60 la sută din moşii şi coeficientul de arendaşe să înceapă aria 20 la sută este reprezentanţilor ţărănimii să susţie acest amendament. DL Dinu Arion­ propune un amenda­ment cerând ca coeficientul să fie sport proporţional, de la moşiile în înţin­ere mai mare de una mie ha. în sus, cu un spor da 10 până la 20 la sută, aşa cum a fost conceput mai întâi de guvern. Pri­nul-Ministru spune că acest amen­dament este transacţional. Guvernul ac­ceptă amendamentul d­lui Dinu Aripa şi roagă majoritatea sâ-l voteze, întrucât pros­tul a venit din proprie iniţiativă a guvernului, fără n­ici un „angajament de sus“. Prin această lege se va putea rea­­liza expropierea şi împroprietărirea. Vrem să facem o operă socială, iar nu o o­­puă de privilegiu pentru clasa ţăranilor sau a proprietarilor Am fost unul din cei mai sprigi apărători şi mar­i pro­prietăţi pentru că nu vedeam în statul român nici o pătură care ar fi putut în­­dep­ini funcţiunea marei proprietăţi. Eve­­nimentele din urmă, şi oarecare slăbi­ciuni ce am constat la marea proprie­tate ne-au­ făcut pe noi, partid conserva­tor să aducem expropiaţiunea care se va face. Ea se va face astfel ca să clă­dim o ţărănime solidă. Până la expropiere nu trebue să luăm pr­e um­it de l­a marea proprietate căreia i se lasă mai mult o întindere de 150000 ha­ față de cota de pământ dată țâră­­nimei. , D-l PATR­AȘCANU. Cer votul cu apel no­minal, asupra amendamentului. D-l VAGAPNESCU cere să i se admită a propune un alt amendament. VOCI: Închiderea discuției. D-l TRANCU protestează împotriva înch­e­­erei discuţiei, care nu poate suprima amenda­mentele. D-l VAGAONESCU spune că procedarea nu face cinste partidului conservator. In urmă de la tribună, propune un amendament în care cere ca cotele să fie mărite într’o altă proporţie. D-l PALADE: Cota d-tale este bolşevistă! D-l VAGAONESCU mai expune modalitatea de arendă a pământului către locuitorii de la munte. D-l R. MANDEA. De­oare­ce Comitetul de­legaţilor nu a avut mandatul să schimbe re­dactarea art. 5, acest amendament este res­pins de comitetul delegaţilor. De asemenea se respinge şi amendamentul d-lui Tufescu. Amendamentul d-lui D. Arion admis de guvern a fost primit de comitetul delegaţilor­ D-l PATRASTANU în numele a 35 dep­u­taţi, cere votul cu apel nominal. . •Se naşte tumult.. Deputaţii din majoritate se adună la biroul Camerei. Intervin în dis­cuţie, la biroul Camerei miniştrii, deputaţi minoritate. Şedință se­ întrerupe după o oră. ■PREŞEDINTELE CAMEREI cere camerei să decidă dacă vrea sau nu votul cu apel nominal. D-l TRANCU cetește articolele 78 și 79 din regulament, și cere votul cu apel nomi­nal. Cererea se respinge. Se pune la vot amendamentul d-lui Dinu Arion, care se admite. Celelalte amendamente au căzut. Amendamentul d-lui Văgăunescu, semnat de d-nii Cuza și Predoiu, se respinge In urmă art. 5, cu modificarea d-lui Dinu Arion, se votează D-l TRANCU. Față de modul cum s-a vot­t­t articolul 5, părăsesc ședința de astăzi. Şedinţa conţinuă obligatorie. Statului, care nu se poate urca sau sco­borî după voia fiecăruia. Dr. General Hârjeu. Legea pensiilor este aceiaşi pentru toţi în timp de pace. Numai pentru timp de război se face excepţiune, aşa că­­ofiţerii iesă la pen­sie cu cuantumul soldei pe care a avut- o. Se ia în discuţie proiectul votat de Cameră pentru înfiinţarea unei centrale de devize. Dl. C. Arion, la discuţia pe articole, spune că graţie politicei pe care a fă­­cut-o ţara —şi aci aduc un omagiu Băn­­cei Naţionale—valoarea leului nostru s’a menţinut sus în străinătate, in Elveţia— unde se regulează ac­­cursul—leul a fost cotat mai sus de­cât coroana austriacă şi b­aza italiană şi egal cu marca germană. Legea se votează cu câteva mici mo­dificări. Se votează recunoaşterea d-lui Emil Han Ciuceanu. Dl. Verona spune că unii din membrii armatei sau dovedit nevrednici în în în­crederea ţărei. Ar vrea să ştie pană unde merge sim­patia d­lui ministru de război asupra a­­celora cari nu o merită. Sunt fapte de­nunţate care nu’au primit nici­ o pedeapsă. Partidul nostru a venit cu un program de asanare morală, dar n’a făcut nimic pănă acum de­şi i s'a ’semnalat atâtea cazuri. In fraudele comisiunei dela Do­­rohoi nu au fost cercetaţi toţi vinovaţii şi nici chiar martorii principali n’au fost ascultaţi. O magazie din Dorohoi, care la 1913 se oferea la vânzare cu 60.000 lei, s’a încheiat de armată la 1Q16 cu 195.000 lei anu­al. Această operaţie a făcut-o Segaî în tovărăşie cu căpitanul Cişmi­­gin. Aceşti doi şi împreună cu un pă­rtic­ic rus Ghelman, transformat în colo­nei au luat depoz­itul rusesc din Dorohoi cu 60.000 ruble, pe care apoi l-au vân­dut Statului român cu un milion 400 000 lei, Gherman fiind surprins ca improvi­zat colonel, a fugit iar partea lul di 370.000 lei a rămas tot iul Segal şi Ciş*­migru. Aceşti indivizi cari sunt acum li­­beri, umblă prin Iaşi să-şi fabrice act* justificatoare. Un alt fapt este ridicarea unei cant­* ‘t5|i de 4.000 kgr. orzoaică fără nici o­­ăiată sau bon de rechiziţie. La reclama­­ţia proprietarului i s’a răspuns să se a­­dreseze justiţiei. D. general Hârjău. Ce dată poerta actul ? D. Verona. 16 August 1918. D. D- larca. Pe timpul d-voastrâ. Voci. Au făcut şi liberalii... D. larca. Toţi liberalii necinstiţi să fie băgaţi In puşcărie. Mi se pare însă că nu prea găsiţi. S’au găsit la Horeanu 700.000 lei, omul a fost arestat , apoi i s’a dat drumul, dar nu se spune ce s’a făcut cu cei 700.000 lei. D Verona continuă spunând că Doro­­hoiul a fost devalizat prin rechiziţiile făcute. D. general Hârjău răspunde că Segal şi Cişmigiu, un mic avocat din Bucu­reşti, au fost arestaţi imediat ce s’a do­vedit fapta lor. De atunci a continuat instrucţia până In Iulie. Chestia e foarte grea, căci pe ea s’au grifit­ şi altele. Ei au fost puşi în libertate la sfârşitul lui Iulie pentru că instrucţia era terminată. De când au fost lăsaţi în libertate am mai descoperit o afacere de 600.000 lei. De aceia i-am lăsat în libertate. Voci- Dar dacă vor fugi? Mai ales că au încerca' să fugă. D, generali'! N * fa­ci căci nu pot. Sunt r e ia 0 : *d e-.e și cer­cetări la parchetele nn um/..", de aceea se pune întârziere în rezolvarea lor. Să aveţi încredere în justiţia militară. D Verona cere să fie închişi aceşti doi indivizi, dacă s’a dovedit vina lor. D-sa cere o anchetă parlamentară. D, general Hârjău spune că sunt vi­novaţi, dar chestia ţine ei lor în închi­soare primeşte parchetul. In privinţa an­chetei parlamentare, d-sa nu o primeşte de vreme ce există o anchetă parlamen­tară generală. Şedinţa se ridică la ora 6 luna. Senatul Şedinţa de la 29 August 1918 Presedează d. D. Dobrescu. Dl. Mehedinţi depune proeetul pentru nodificarea legei teatrelor, votat de Ca­m­eră. Dl. Mitilium depune proiectul pen- tru modificarea legei judecătoreşti. Dl. A.- Pacu spune că este mare dis­proporţie între penniile acordate milita­rilor și acele ale civililor. Ar fi de do­rit să se facă o egalizare , să se mai micşoreze pensiile militarilor și să se sporească aie civililor. Dl. C. Arion spune că pensia fie & civilului sau militar aht­a, este o datoriea Teatrul NAŢIONAL din Iaşi Compania Lyrică Română «GABRIELESCU» Director: AVRAM NICOLAU Personalul artistic. D-neie: VIRGINIA MICIORA, MARILENA BODESCU, ANA GRAND, Lili Tanasescu, Gina Hermeziu, Marg. Mavrodi, Laura Ionescu, D-nii AL. DEMETRESCU de SYLVA, N. P. CIUCURETI, JEAN NICOLESCU, N. CANER, Virgil Bărcănescu, Leo Calmuschi, Lică Rădulescu, p. GLumpeteanu, M. Graur, I. Georgescu, Cobilovici, I. Georgescu, VINERI 14 SEPTEMBRIE 1914 Descin­des­ea Stagl­idiei CASA CU 3 FETE Operetă în 3 acte. Muzica de Fr. Schubert Operetă în 3 acte. Muzică de I. Gilbert Orhestră proprie 32 persoane | Maestru concertator Otto Feit | Corul 45 persoane Prețurile locurilor la premiere: Loji (4 persoane) 125; Loja (5 persoane) 150; Loja (6 persoane) 175; Loja Balcon 60; Fotoliu de orchestră 30; Stal I 25; Stai I I 16; Stal­in­ 10; Balcon I 12; Balcon II 6; Galeria 3. Plus timbrul de ajutor. Preţurile Locurilor: Serale şi Matineurile de Duminică. Loji I (4 persoane) 100 Iei, (5 persoane) 125 lei, Loj I (6 persoane) 150 lei, Loji Balcon (4 persoane) 50 lei, Fotoliu de orchestră 25 lei, Stal I 18 lei, Stal II 12 lei, Stal III 8 lei, Bal­con 11 6 lei, Galeria 2 Iei. Preţul locurilor MATMEDR1 de Joi şi Sâmbătă, Loji I (5 peroane) 60 Iei, Loji (5 persoane) 70 lei, Loji I (6 pers.) 80 lei, Loji Bakos 25 Iei, Fotoliu de Orchestră 15 Iei, Stal I 12 tei, Stal II 9 lei, Stal II 6 Iei, Balcon I 7 1st Balcon 11 4 tel Galeria 2 lei Biletele la Agenţia Teatrală. Librăria P. Iliescu ,»«Wή“5S2“S*« .­»t». ........................... ■'.»ii'!jaaiîgw!ga»j3eeaBgnegBBS!g*3BggBaawww^ Cu celebra operetă Sylvia Operetă în 3 acte. Muzica scrisă motive româneşti de EM. KALMAN Sâmbătă 15 Septembrie 1918 ora 9 fix Pî?emles la Marele succes, jucată în Bucureşti de 75 de ori în șir D-ra dala Poştă Operetă în 3 acte. Muzica de Jean Gilbert In actul al 3-lea joacă şi celebrul dansator Bob Hopkins Matineu ora 3 fix Dum­inic pentru a 2-a oară SYLVIA operetă în 3 acte. Marţi Septembrie 19*3 Gra­d fix seara. Pentru a 2-a o­arti O­pa de 5 a Paş­ta Operetă în 3 acte de Jean Gilbert Joacă și BOB HOPIGMNS Joi 20 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru prima oară Tată! Regimentul 1 Operetă, VI trei acte de Eysler Sâmbătă 22 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru a 2-a oară Kulesul viitor Opereta în­ trei acte de O. Nedbal Luni 24 Septeembrie 1918 Î7 v Premiera celebrei operete ă 16 Sep. Seara ora 9 fix Pentru pr­ima oară ! Femeia Sdleaua 1 Operetă în 3 acte. de Fr. Lehar­­ Miercuri 19 Septembrie 1918 Ora 9 seara. Pentru prima oară Rorunca M. S. Operetă în 3 Acte.­­Silu.zică de B. Grendest­edten Vineri 21 Septembrie 1918 Pentru prima oară ASTRONOMUL itatis ia 3 acta. Muzica­le Fr. Lehr Duminică 23 Septembrie 1918 Mithea era 3 p. m. Patru a 2-a ani PORUNCA M. S. Operetă în 3 acte de Graniestadten Luni vy Septen­brie 1918 ora 9 fix seara pentru prima oară Culesul Viilor Operetă în 3 acte Muzica de O. Nedbal Montare cu costume noi Joecă și BOB HOPIUMS Joi 20 Septembrie 1918 Matineu. Ora 3 P. m. fix Femeia fideală Operetă în 3 acte de LEHAR Sâmbătă 22 Septembrie 1918 Matineu, era 3 a. m. fii. pentru a î-a oară O-ra dela Poștă Operetă în 3 acte de J. Gilbert Duminică 23 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru a 2-a oară Tatăl Regimentul 1 Operetă în trei acte de Eysler Marţi 25 Septembrie 1918 Pentru prima oară PAPAGALUL VESEL

Next