Mişcarea, septembrie 1918 (Anul 12, nr. 197-220)
1918-09-01 / nr. 197
2 eprezintă un pas inainte în recrutarea şi selecţionarea corpului profesoral necesar uoui aşezământ de cultură, de o aşa mare însemnătate. Suntem de părere că este justă suspendarea inamovibilităţii acelei părţi din cerp profesoral, care au intrat pe baza unor anumite considerate politice şi aplicarea concursului tuturor acestora. Dar nu se poate admite, ca tot considerente politice să determine numirea viitorilor profesori şi conferenţiari, căci în acest caz, învăţământul superior va pierde din prestigiul ce trebue săi aibă. Academia comercială corespunde unei prea mare nevoi a organizării noastre economice, pentru a o lipsi de aceea întocmire internă care să ingădue a-şi îndeplini a aşa cum se cuvine rostul ei în învăţământul nostru superior, VICTOR SLAVESCU. Grădina Traian Compania Burcănescu-Carussy Astă-seară Joi 30 August Cu eon. d-nei Florica Florescu (Ioneacu-Brăila) Celebra revistă DJ*OscaradaS! Cuplete și dansuri noi Mare Balet Biletele la Casa Grădinei Grădina Tănăsache Compania. Tănase-Niculescu-Buzău cu concursul Does Marioara Crnsky Asta-seară Joi 30 August se va juca Puncte!! Puncte!! Revistă în 2 acte şi un prolog de Durstoy Cuplete şi dansuri noi Balet grandios Preţurile obişnuite Atelierul de Ceprozftria MBdiflara „la esti 789 Coss“ N. PETRESCU fr de laşi. Str. Costahe Negri no. CI. Execută în 24 pe orice comandă în modul cel mai exact cerut de client. Formele cele mai moderne şi preţurile cele mai convenabile. —Vizitaţi şi vă veţi convinge-TJI paşi , având cunoştiinţă a 6 clase 3 liceu, fost ofiţer de rezervă, caută un post la birou sau la moşie. Depune dacă e nevoe o garanţie. A se adresa la redacţie. De vanzat doi ! triia ai murgi m. 62 un cupeu Bicher, un docar patent, 2 perechi hamuri de lux, o şea de călărie, toate în perfectă stare. Are adresa la Doctor C. Vasiliu proprietar. Podul Iloaei. I Iii Kiint! de stejar (sculptat, o panoplii UlîUU şi trei tablouri în rame de stejar, de vânzare. A se adresa în strada Anastasie Panu No. 6 LA MAGAZINUL ARMENESC C. Erftasan (Iaşi) —str. Cuza-Vodă 42— Se găseşte cel mai bun şi fin surogat vanilat, extra fin, cu cacao. A sosit Rahat proaspăt. Gcoare veritabilă şi diferite articole orientale cu preţuri convenabile chit*. 636. *r*.asKSasassKw.i- ma»w*^a*aKawnmnasa»» Marele, garaj SSrJtsU vinde 3 Automobile de turism cu preţU3?i excepţionale. Trăsură mare frumoasă de vânzare Adresa M. Parseghicin Str. Mahalaua Armeană No. 5 Colţ str. Dăncinescu Lemne de foc cumpărate cu bourn de la Casa Pădurilor, transportă în orice cantităţi Cooperativa „Tomeşti-Repedea“. Cererile sa adresează Preşedintelui Cooperativei. D-l Eugen Pavlescu str. Eternitate 17 bis., în orice zi între o reie 7 — 10 dimineaţă. Sacouri, redingote, smoking, plătesc 5oo lei în jos. Serifi 1, Blumer Socola 75. QETM^Vfi¥i¥R¥' fflofcu« »proap® nossă Se poate vedea între orele..., str Săulescu No. 13. La d-na Ana Bălănescu. AVOCATUL j£T«lESC. LCOfl _ Doanobilizst «situat peupiîțîunile lași str. Palat 74 MIŞCAREA Fani Ivamentul Camera: Discuţia pe articole la arendările Senatul: Legea Centralei de devize. cnmcRft Şedinţa de la 29 August 1918 La articolul 1 , D-l Patraşcanu releva un articol din ziarul guvernului „Steagul“ din care rezultă că exproprierea nu se va mai face niciodată şi cere lămuriri guvernului. fîiMinistrul Ariculturei spune că primul ministru a declarat că după legea de azi urmează exproprierea. D-l Trancu-Iaşi întreabă dacă textul actual din Constituţie prin care se prevede 2 milioane ba. pentru exproprie este bun sau nu. Ministrul Agriculturei Nu este bun, este neavenit. Articolul I și II se votează. La art. III : D-l V. Maltezeanu la articolul 4 cere ca moşiile cari sunt în proces, să fie cotate după ce se va stinge procesul. D-l Patraşcanu cere ca în loc de I Iulie 1918 să se puie î iulie 1936. Ministrul Agriculturei spune că nu poate face o lege retroactivă şi nu primeşte propunerea d lui Patraşcanu, care ar crea „un haos“ D. Văgâunescu vorbeşte în sensul d-lui Pătrăşcanu. D. R. Mandrea declară că aceste propuneri nu se acceptă D. Prassa spune că nici în drept nici în fapt starea juridică nu poate fi stabilită la 1 Iulie 1918, și dă câteva exemple relative cerând ca data să fie ulterioară celei prevăzute prin articolul 4, propunând un amendament în cest scop. D. Predoiu cere ca să se prevadă data de 15 August 1918 Amendamentele d-lor Pătraşcanu, Predoiu şi Prassa se resping cu majoritate. De asemenea în unanimitate se respinge amendamentuld-lui V. Maltezean. Se nasc discuțiuni și Camera se divide în două; cei cari au propus amendamentele cer votarea cu bile. Se admite votul cu bile. Se pune la v amendamentul d-lui Şerpeanu, susținut de d-nul Predoiu, în sensul de a se fixa data de 15August 1916, urmând ca proprietarilor cari au făcut vânzări de moşie cu bună credință, să li se respecte onzarea. . Amendamentul se respinge cu 66 voturi pentru fiind 23 D. Tranen protestează împotriva faptului că d. R. Mandrea propune din nou un amendament în sensul celui propus de d-nul Prassa. D. Tufescu. Acest amendament este anonim! (Tumult). El înlocuieşte amendamentul care s’a respins şi dacă îl aduceţi din nou ca reprezentant al ţărănimei protestez. D. N. Lupa Costaki trece,în faţa Camerei şi strigă tare: „Unde ieşti Caragiale ? Unde ieşti Caragiale ?“. D. Al. Eliad protestează împotriva spectacolului ce se dă și cere în urmă ca textul art. 4 să rămâie nemodificat. D. Predoiu protestează și arată că în dosul acestui amendament se ascund anumite interese. Intervine d-nul Griguţă Cantacuzino care spune că „se face discuţie zadarnică" şi cere ca art. 4 să rămâie nemodificat. Amendamentul d-lui Prassa, primit de Comitetul delegaţilor, se retrage. Discuţia articolului 5 D. V. Maltezeanu propune un amendament semnat de 60 de deputaţi care cer ca articolul 5 să fie primit aşa cum a fst propus de guvern, ci nu cum a fost modificat în comitetul delegaţilor, fără mandat din partea guvernului. D. Răileanu. D. Mazilu a avut mandat ! D. Tufescu (la tribună). Am venit la tribună ca să vă văd şi să mă vedeţi mai bine, mai cu seamă să mă înţelegeţi ! Voci. Asta depinde de d-ta ! Dl. Tufescu.—Eu reprezint interesele a 5 mii de ţărani, lasăţi-mâ să vorbesc. Dl Pafiri/—Dar eu nu le reprezint? Dl Tufescu, după numeroase întreruperi, relevă faptul că art. 5 a fost modificat de comitetul des galor fără ştirea guvernului, pentru a i se micşora astfel pământul ce trebuie dat ţăranilor. (in momentul acesta iatră )11. Marghiloman. Majoriatea strigă d lui Tu.seu: Bagă de seamă a venit şeful ! Să vedem acum cum vom coti ( asete ilaritate). Dl. Tufescu, continuă întrerupt mereu, şi cere ca drepturile ţărănimei, prevăzute din Constituţie să nu fie nici cum ştirbite. Spune că este un curent de sus pedriu ţărănime. Voci. — Care de sus? Dl. Tufescu-—Liberalii. Dl. Patraşcanu.—De sus de la Rege. Dl. O. Ştefaneseu.—Nu amestecaţi persoana Regelui. Dl. Patraşcanu.—Nu o amestec, dar există cuvântul Regelui. Dl. Tufescu—continuă, in timp ce proprietarii parlamentari părăsesc sala. Intervine primul ministru şi apoi preşedintele Camerei. Dl. Patrişcanu— Rog, să se constate că marii proprietari părăsesc Camera pentru că vorbeşte un reprezentant al ţărănimei Dr. Tufescu termină cerînd ca să se dee ţărănimii pământul făgăduit adică 2 milioane ha. cât s’a înscris în Constituţie. Propune un amendament cerând să se ia 60 la sută din moşii şi coeficientul de arendaşe să înceapă aria 20 la sută este reprezentanţilor ţărănimii să susţie acest amendament. DL Dinu Arion propune un amendament cerând ca coeficientul să fie sport proporţional, de la moşiile în înţinere mai mare de una mie ha. în sus, cu un spor da 10 până la 20 la sută, aşa cum a fost conceput mai întâi de guvern. Prinul-Ministru spune că acest amendament este transacţional. Guvernul acceptă amendamentul dlui Dinu Aripa şi roagă majoritatea sâ-l voteze, întrucât prostul a venit din proprie iniţiativă a guvernului, fără nici un „angajament de sus“. Prin această lege se va putea realiza expropierea şi împroprietărirea. Vrem să facem o operă socială, iar nu o opuă de privilegiu pentru clasa ţăranilor sau a proprietarilor Am fost unul din cei mai sprigi apărători şi mari proprietăţi pentru că nu vedeam în statul român nici o pătură care ar fi putut îndepini funcţiunea marei proprietăţi. Evenimentele din urmă, şi oarecare slăbiciuni ce am constat la marea proprietate ne-au făcut pe noi, partid conservator să aducem expropiaţiunea care se va face. Ea se va face astfel ca să clădim o ţărănime solidă. Până la expropiere nu trebue să luăm pre umit de la marea proprietate căreia i se lasă mai mult o întindere de 150000 ha față de cota de pământ dată țârănimei. , D-l PATRAȘCANU. Cer votul cu apel nominal, asupra amendamentului. D-l VAGAPNESCU cere să i se admită a propune un alt amendament. VOCI: Închiderea discuției. D-l TRANCU protestează împotriva încheerei discuţiei, care nu poate suprima amendamentele. D-l VAGAONESCU spune că procedarea nu face cinste partidului conservator. In urmă de la tribună, propune un amendament în care cere ca cotele să fie mărite într’o altă proporţie. D-l PALADE: Cota d-tale este bolşevistă! D-l VAGAONESCU mai expune modalitatea de arendă a pământului către locuitorii de la munte. D-l R. MANDEA. Deoarece Comitetul delegaţilor nu a avut mandatul să schimbe redactarea art. 5, acest amendament este respins de comitetul delegaţilor. De asemenea se respinge şi amendamentul d-lui Tufescu. Amendamentul d-lui D. Arion admis de guvern a fost primit de comitetul delegaţilor D-l PATRASTANU în numele a 35 deputaţi, cere votul cu apel nominal. . •Se naşte tumult.. Deputaţii din majoritate se adună la biroul Camerei. Intervin în discuţie, la biroul Camerei miniştrii, deputaţi minoritate. Şedință se întrerupe după o oră. ■PREŞEDINTELE CAMEREI cere camerei să decidă dacă vrea sau nu votul cu apel nominal. D-l TRANCU cetește articolele 78 și 79 din regulament, și cere votul cu apel nominal. Cererea se respinge. Se pune la vot amendamentul d-lui Dinu Arion, care se admite. Celelalte amendamente au căzut. Amendamentul d-lui Văgăunescu, semnat de d-nii Cuza și Predoiu, se respinge In urmă art. 5, cu modificarea d-lui Dinu Arion, se votează D-l TRANCU. Față de modul cum s-a vottt articolul 5, părăsesc ședința de astăzi. Şedinţa conţinuă obligatorie. Statului, care nu se poate urca sau scoborî după voia fiecăruia. Dr. General Hârjeu. Legea pensiilor este aceiaşi pentru toţi în timp de pace. Numai pentru timp de război se face excepţiune, aşa căofiţerii iesă la pensie cu cuantumul soldei pe care a avut- o. Se ia în discuţie proiectul votat de Cameră pentru înfiinţarea unei centrale de devize. Dl. C. Arion, la discuţia pe articole, spune că graţie politicei pe care a făcut-o ţara —şi aci aduc un omagiu Băncei Naţionale—valoarea leului nostru s’a menţinut sus în străinătate, in Elveţia— unde se regulează accursul—leul a fost cotat mai sus decât coroana austriacă şi baza italiană şi egal cu marca germană. Legea se votează cu câteva mici modificări. Se votează recunoaşterea d-lui Emil Han Ciuceanu. Dl. Verona spune că unii din membrii armatei sau dovedit nevrednici în în încrederea ţărei. Ar vrea să ştie pană unde merge simpatia dlui ministru de război asupra acelora cari nu o merită. Sunt fapte denunţate care nu’au primit nici o pedeapsă. Partidul nostru a venit cu un program de asanare morală, dar n’a făcut nimic pănă acum deşi i s'a ’semnalat atâtea cazuri. In fraudele comisiunei dela Dorohoi nu au fost cercetaţi toţi vinovaţii şi nici chiar martorii principali n’au fost ascultaţi. O magazie din Dorohoi, care la 1913 se oferea la vânzare cu 60.000 lei, s’a încheiat de armată la 1Q16 cu 195.000 lei anual. Această operaţie a făcut-o Segaî în tovărăşie cu căpitanul Cişmigin. Aceşti doi şi împreună cu un părticic rus Ghelman, transformat în colonei au luat depozitul rusesc din Dorohoi cu 60.000 ruble, pe care apoi l-au vândut Statului român cu un milion 400 000 lei, Gherman fiind surprins ca improvizat colonel, a fugit iar partea lul di 370.000 lei a rămas tot iul Segal şi Ciş*migru. Aceşti indivizi cari sunt acum liberi, umblă prin Iaşi să-şi fabrice act* justificatoare. Un alt fapt este ridicarea unei cant* ‘t5|i de 4.000 kgr. orzoaică fără nici oăiată sau bon de rechiziţie. La reclamaţia proprietarului i s’a răspuns să se adreseze justiţiei. D. general Hârjău. Ce dată poerta actul ? D. Verona. 16 August 1918. D. D- larca. Pe timpul d-voastrâ. Voci. Au făcut şi liberalii... D. larca. Toţi liberalii necinstiţi să fie băgaţi In puşcărie. Mi se pare însă că nu prea găsiţi. S’au găsit la Horeanu 700.000 lei, omul a fost arestat , apoi i s’a dat drumul, dar nu se spune ce s’a făcut cu cei 700.000 lei. D Verona continuă spunând că Dorohoiul a fost devalizat prin rechiziţiile făcute. D. general Hârjău răspunde că Segal şi Cişmigiu, un mic avocat din Bucureşti, au fost arestaţi imediat ce s’a dovedit fapta lor. De atunci a continuat instrucţia până In Iulie. Chestia e foarte grea, căci pe ea s’au grifit şi altele. Ei au fost puşi în libertate la sfârşitul lui Iulie pentru că instrucţia era terminată. De când au fost lăsaţi în libertate am mai descoperit o afacere de 600.000 lei. De aceia i-am lăsat în libertate. Voci- Dar dacă vor fugi? Mai ales că au încerca' să fugă. D, generali'! N * faci căci nu pot. Sunt r e ia 0 : *d e-.e și cercetări la parchetele nn um/..", de aceea se pune întârziere în rezolvarea lor. Să aveţi încredere în justiţia militară. D Verona cere să fie închişi aceşti doi indivizi, dacă s’a dovedit vina lor. D-sa cere o anchetă parlamentară. D, general Hârjău spune că sunt vinovaţi, dar chestia ţine ei lor în închisoare primeşte parchetul. In privinţa anchetei parlamentare, d-sa nu o primeşte de vreme ce există o anchetă parlamentară generală. Şedinţa se ridică la ora 6 luna. Senatul Şedinţa de la 29 August 1918 Presedează d. D. Dobrescu. Dl. Mehedinţi depune proeetul pentru nodificarea legei teatrelor, votat de Cameră. Dl. Mitilium depune proiectul pen- tru modificarea legei judecătoreşti. Dl. A.- Pacu spune că este mare disproporţie între penniile acordate militarilor și acele ale civililor. Ar fi de dorit să se facă o egalizare , să se mai micşoreze pensiile militarilor și să se sporească aie civililor. Dl. C. Arion spune că pensia fie & civilului sau militar ahta, este o datoriea Teatrul NAŢIONAL din Iaşi Compania Lyrică Română «GABRIELESCU» Director: AVRAM NICOLAU Personalul artistic. D-neie: VIRGINIA MICIORA, MARILENA BODESCU, ANA GRAND, Lili Tanasescu, Gina Hermeziu, Marg. Mavrodi, Laura Ionescu, D-nii AL. DEMETRESCU de SYLVA, N. P. CIUCURETI, JEAN NICOLESCU, N. CANER, Virgil Bărcănescu, Leo Calmuschi, Lică Rădulescu, p. GLumpeteanu, M. Graur, I. Georgescu, Cobilovici, I. Georgescu, VINERI 14 SEPTEMBRIE 1914 Descindesea Staglidiei CASA CU 3 FETE Operetă în 3 acte. Muzica de Fr. Schubert Operetă în 3 acte. Muzică de I. Gilbert Orhestră proprie 32 persoane | Maestru concertator Otto Feit | Corul 45 persoane Prețurile locurilor la premiere: Loji (4 persoane) 125; Loja (5 persoane) 150; Loja (6 persoane) 175; Loja Balcon 60; Fotoliu de orchestră 30; Stal I 25; Stai I I 16; Stalin 10; Balcon I 12; Balcon II 6; Galeria 3. Plus timbrul de ajutor. Preţurile Locurilor: Serale şi Matineurile de Duminică. Loji I (4 persoane) 100 Iei, (5 persoane) 125 lei, Loj I (6 persoane) 150 lei, Loji Balcon (4 persoane) 50 lei, Fotoliu de orchestră 25 lei, Stal I 18 lei, Stal II 12 lei, Stal III 8 lei, Balcon 11 6 lei, Galeria 2 Iei. Preţul locurilor MATMEDR1 de Joi şi Sâmbătă, Loji I (5 peroane) 60 Iei, Loji (5 persoane) 70 lei, Loji I (6 pers.) 80 lei, Loji Bakos 25 Iei, Fotoliu de Orchestră 15 Iei, Stal I 12 tei, Stal II 9 lei, Stal II 6 Iei, Balcon I 7 1st Balcon 11 4 tel Galeria 2 lei Biletele la Agenţia Teatrală. Librăria P. Iliescu ,»«Wή“5S2“S*« .»t». ........................... ■'.»ii'!jaaiîgw!ga»j3eeaBgnegBBS!g*3BggBaawww^ Cu celebra operetă Sylvia Operetă în 3 acte. Muzica scrisă motive româneşti de EM. KALMAN Sâmbătă 15 Septembrie 1918 ora 9 fix Pî?emles la Marele succes, jucată în Bucureşti de 75 de ori în șir D-ra dala Poştă Operetă în 3 acte. Muzica de Jean Gilbert In actul al 3-lea joacă şi celebrul dansator Bob Hopkins Matineu ora 3 fix Duminic pentru a 2-a oară SYLVIA operetă în 3 acte. Marţi Septembrie 19*3 Grad fix seara. Pentru a 2-a oarti Opa de 5 a Paşta Operetă în 3 acte de Jean Gilbert Joacă și BOB HOPIGMNS Joi 20 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru prima oară Tată! Regimentul 1 Operetă, VI trei acte de Eysler Sâmbătă 22 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru a 2-a oară Kulesul viitor Opereta în trei acte de O. Nedbal Luni 24 Septeembrie 1918 Î7 v Premiera celebrei operete ă 16 Sep. Seara ora 9 fix Pentru prima oară ! Femeia Sdleaua 1 Operetă în 3 acte. de Fr. Lehar Miercuri 19 Septembrie 1918 Ora 9 seara. Pentru prima oară Rorunca M. S. Operetă în 3 Acte.Silu.zică de B. Grendestedten Vineri 21 Septembrie 1918 Pentru prima oară ASTRONOMUL itatis ia 3 acta. Muzicale Fr. Lehr Duminică 23 Septembrie 1918 Mithea era 3 p. m. Patru a 2-a ani PORUNCA M. S. Operetă în 3 acte de Graniestadten Luni vy Septenbrie 1918 ora 9 fix seara pentru prima oară Culesul Viilor Operetă în 3 acte Muzica de O. Nedbal Montare cu costume noi Joecă și BOB HOPIUMS Joi 20 Septembrie 1918 Matineu. Ora 3 P. m. fix Femeia fideală Operetă în 3 acte de LEHAR Sâmbătă 22 Septembrie 1918 Matineu, era 3 a. m. fii. pentru a î-a oară O-ra dela Poștă Operetă în 3 acte de J. Gilbert Duminică 23 Septembrie 1918 Seara ora 9 fix. Pentru a 2-a oară Tatăl Regimentul 1 Operetă în trei acte de Eysler Marţi 25 Septembrie 1918 Pentru prima oară PAPAGALUL VESEL