Mişcarea, octombrie 1918 (Anul 12, nr. 221-245)
1918-10-01 / nr. 221
r- T 1 ■ faj’ Se caută cu chirie: Dană odă, mobilie și bucătărie Bine plătit, a se adresa la Tipografia Iliescupentru 8 cb «3TakO» de liceu sub ccu r, Sy* de liceu sub conducerea dl a Răşcanu, profesoară la şcoala secundară „DHea Doamna“ Iaşi A se adresa: d nei Ră^canu str. Co Ru Inicea iu No. 18. f ^ l i * i i și Bagaje Transportă de la domniciiiu la gară pentru provincie şi teritoriul o up,îndeplinind toate formalităţile Societatea „RAPID“ din laşi str Şt fan cel Mare 4 fas special pentru Construcţii de Trăsuri N. O. MARGARINT îl Şi f*l'ada Păcura’’i Nr. 109. Primeşte orice lucrări în această atât din nou cât şi ori ce reparnduiii Doamna Doctor Puşcariu Apuiic Primar pi aiul Sft. Siiridon DO ALE şi OPERAŢII de OCHI sitiaţii ora 4—5, str. Gândii 3 nerforur B. Marine,seudie de spal Poale Nervese şi Mintale I: *o cânniu se în laş;( îşi a etual con* sud ifire în fi care zi de‘i ora 3—6 p.m. Sir I. C. 11 ianu 181 Iaşi ER ru n...CIZMĂRIE bn. En'onai Execută, ori ce comenzi pentru Domn , Doaimne şi copii Cu preţuirile ce e mai convenabile Sfr. I sile Conta No. 6 de Vânzare o |-p Benzină Leomobil cu c'j,c’,i3ar şt topot* p?Cru tăiat lentne în perfelă stare.a . p -'Ptä! Ssfffe îssl st- F r-mla No. 155, Tel•• ion 160 - ptț ' c ■' t 1 Că* tă¡'Sii . Vizan mare stahl'. eiii ist alte piese de la o fostă Ch■rest?a pecum şi 2 perechi molară. Leon Marcus Sir. el convorbia cu esta intelectuala a Europei ţinând disertaţii literare despre suveranitatea spiritului uman, despre uuritatea raţiuni», despre armonia raselor, despre mobilizarea culturii înpotriva răsboiului şi despre tot ce se leagă de cunoscutul vis ai înfrăţiră universale. ' ^ Refugiat în Elveţia, unde se doriciseM jk? orice vrajbă şi ferit de orice pasiune naţională, autorul lui Jean Christophe avea p«a* tru toţ!, intelectualii această cutegăt®*» lozincă : Au-dessus de la meldet—ceea ce în*seamnă : Desprind fi-vă din mijlocul naţiunilor voastre, curăţaţi-vă sufletul de tot te vrea sa fie credinţă şi aspiraţie naţională, ridicaţi-vă toţi deasupra vălmăşagului de ură în care vă tîrăşte ideia de patrie, şi faceţi ca pretutindeni să stăpînească nuntavultura şi drepturile nepieritoare ale inutilităţii.. Patru ani au trecut de atunci, şi glasul isolatului Rolland sa aule acum din nou provocînd aricole de sireată admiraţie în paginile subit umanitariste ale presei din Bucureşti. Ca şi în Septembrie 1914 e! vine şi strige aceiaş şincă: Umanitatea mai presus de orice!—având şi acum Horia că, poate învrăjbirea dintre popoare, s’ar putea realiza o internaţională a culturii omeneşti în faţa căeia sa, se piece toate tendinţele şi toate poftele agresive ale egoismului naţional. Şi astăzi zisă, ca şi atunci, cuvintele lui se pierd în mijlocul furtunii universale, pentru că nimeni nu poate concepe cultura ca putere neutră stând de-a dreapta umanităţii şi respingând orice obligaţia naţionali. Creată şi susţinută de naţiuni, cultura trebue să meargă alături de ele însoţindu-se necontenit în aspiraţiile, în credinţele şi în luptele lor. Fără aceste realităţi, militante şi creatoare, care sunt naţiunle, cultura nu mai e decât o vorbă, şi se înşeală cine-şi în hipne că, rupt din mijlocul naţiunii poate servi şi mai departe cultura şi umanitatea lui omului patria,, şi-in jurul lui se nărui totul. Suprimă-i naţiunea, şi el însuşi nu mai e decât o nălucă. ‘ Şi tocmai de aceia, în acest ceas,de universala încăierare, vedem pe interelif li, — şi pe cei mai brăţi cu Ip’merecoborânduse din lumea populată cu umbre a umanii»* ismului şi acceptând disciplina reaîităţiioî naţionale şi, deci, şi crunta necesitate a râs* b i.ilui. ( Căci iţa, e vorbi astăzi de a provoca uiî divorţ între cultură şi răsboiu, ci e vorba tocmai ca, pri războiu, să cobrâm cultura în mijlocul vieţii şi să facem din ea aritul permanent al aspiraţiilor şi al luptelor noastre. M T. n . 1 pietreje Devanăt N ■ ne fi D afa.c dr.a latul. h azar. Isai. A IC MP. i' . 5. nf.'c* co k/R importantă caut.'.A se a Varrlam No. .Xi KI 3... -Tcrxi KiKmrerr,în c.ore. COI. str. pontrólai lv..efat vie Varlam Gara Crelf și. Lutii 1 Octombrie 1918, ap.re Galalii. •1 O ^ ei1 în IFabriciirea mezelurii ...1 Cioii lor,eu star fix Vasi le Conta ndat la sistem Vernit.î fir-Au• a r T.MOLOR HILV ZI NA 20cai,starea nouă pentru moară de 42, de ■.c adt•f ss ]pentru p robele „C O M E R Ț UL NO U“ Ori unde se încrucişează două arme, cultura trebue să fie de față urmărind silinţa, jertfa şi dreptatea fiecărui luptător. Şi cu cât răsboiul e mai crâncen şi mai bogat în orori, cu atâţi cultura trebue să fe mai prezentă şi mai activă, pentru ca forţele distrrgătare ale, răsboiului să fie necontenit încadrate de forţa creatoare a culturii. Şi va veni cobra şi ziua cea mare când, încărcată de toate chinurile noastre şi scuturată de toate ororile de pană acum, cultura se va rădica de asupra vălmăşagului ducând cu ea maiestatea unei energii morale pe care n’a putut s’o aibe şi înainte de răsboiu. Şi ziua aceia va fi şi ziua supremei judecăţi. Tăcând armele, va vorbi numai cultura,—şi cuvântul ei va fi pentru t :a?tî popoarele verdictul săminător de dreptate şi creator de* armonie. D, TOMES.EU * şi b? Ziar zilnic în patru pagini certat de „Eroii! Central Român de Comerţ“ supt direcţia d-lui Alexandru. Casin Redacţia şi Administraiţia: Iaşi, str. Lăptrşneanu 40 r t’i Sfâf:r 1 ! 1 frn a i ei găsește imediat ocuptie ! dt ţe la ţ ră. Ai r- ți re Pepnz.r.R . vácd :: oe ig a! • âciaWe n r svar'1 cur ulre O cau.ta vne*' v or fi“ p istr e st ani Bârl d, bucăţi. Domn i coarele prem? ° rî * ’ cine învaţă in scurt timp dactul, gr/fia -- masi peîe de scris--»siigurâ ri d«-,i exristența,Costache Negri72.Se c. piză «ide, contracte şi orice m3 ru scrise la: mişina. (j.-i? „ ai nî lindere 750 apestui depozi ta de Soi.i .de o taritate . râu și p." r 'b 7000 kgt carafi . PWbiî& spre c■moşi ța cazarma Gopn".. r. ’ ' â 3■ i’. riacni a 2 .000 ort. OGO kgr. f,’ Dole. se depouarilor și. pi Cri'! a’oritorca ofertele și ce.d ți ije de predare săse ti i at pe isdes. ediția popular? / •ațiari?.lit sc: % pt. ’.ru reni «./ O \ O a s APARE DUMINICA Clabon meniul pop an, pe jum. an »i, ideiluii. hectar« cu grosnvă frle şi locuinţă bu ,ţ apro piere 10 Kilometrlde Vaslui ce vinde. A se adresa Serdicatul Agric: 1 Vaslui. Îți f!î pentru a îngriji un bolnav la țară. Doritoare se vor adresa la d-nul Moses Jurist bancher, str. Ștefan c 1 Mare, pentru popotă, fetiț ve 'ai fi t 2 ră mese, scande și vase de bucătărie. A se adresa strada Toma Cosma No 9. nenree pour un nouveau né. SVdresser ehe Mine Chefu rue Lascar Caragi No. 32, Cat. MIŞCAREA - ■ ---- ----—JUMT fin, and vârsta invast. nstru de 70 ani,se retrage din în lământ. Aduce elogiimrelui istoric și academice în care a snlită a istoriei scris P. ?’ cae a ^elaborator:forge sofică care contează în filozofie« Grart’e 1 vorbide ! o catedră din grabeli !îitiința românească. eca irului tio ştiinţa românească aputut Sorba și Ovupat un fotoliu în templul Neurmre din Franţa. Vorbe-.'te de patriotismul d-nullui A. D X opi, după care r.nrin că Ai cuza legii în vigoare mareie istoric nu va prinţi de cât o pensie de 700 lei. Sil,tur,e caşul guverului ca'să dele un face ş »grand tuns satisfăcător a propoporea ce o fi apus de sc primosul de admiraţie care pore . JAV en . CAmCRfi: Serbătorirea d-lui A. D* Xetrvpol. —* Comuniceif'ii. % tl M jp|T} 5 i H Sporirea taxelor pe alco aCll,l,IL| taxelor școlare, Camera Sedin(a de la 28 Sept 1913 DI. Stolan dă cbjre raportului cotrd- Sumei da verificare a cheltueHtei AdunSrei D putat.'iar de la 9 August a. c. Adunarea aprobă ca omisiunea să poată continua bucrărie după închiderea seunei. Dl. I. Petrovici spune că execută un mandat al facultăţii de litere de Iaşi şi o datorie peronală şi a tuturor acelora care au respectul şi veneraţia gloriilor mari. Camera aceasta a dovedit că are cultul figHrilor m«ri.—Cum afoist cazul cu di.Ai.Fiilipide. Evoa că fi‘■ura msre a d-lul A. D. Xenopol care, pe zius de i ridice un monumchi lui Cuza Vodă, cart fost turat de scutierul Romanelli inti-’ua exemilu id ntic ca la lasi. Această siaii'i- a fost ridicata de la ocuiuța d-lui M. su Pop Je către „pn te- B “ noş .ii. lU r n guvernului să ia măsuri c sUruia să nu iidi.;e, meat.’. Pînă acum 3 sile sta-D. Se ek tu , n a :os D. CUZA ti. ca pe Pri uisoart du i face cunoridicată îmi p re bi ne pă am a!ăl.i represen anţii Craiovei. inistru Am prinit azi o scrid, Mişu Pop prin care îmi •*iî că .taiula a fost ridicată, e finanţe să scuteaţi populaţia de această taxă. I/ C. C. Arion, ministru de finanţe spu- K tf iSteie acestea sunt puse ca o măsură taar./itară şi chiar .provizoră. Azi zahărul a devenit un obiect de lux aşa că este drept il punem o taxă şi pentru Stat. In timp noi(ă*i vom fi și noi pentru eftinirea zanărului. 1« cazul când specula cu acest aliment va «omninua, vom fi nevoi|l să înfiinţăm mono- Jjoitti asupra zarului. Când va veni vremea vo. H c*t di tăi cari să suprim această taxă Piuă atunci vom lua măsuri pentru a spofi roducţia căt mai mult. Statul are mare avoe de mijloace. Taxa aceasta va produce 36 milioane anual. Lil Mâciuceanu întreabă daci taxa a băuturile spirtoase va trebui plătită de producător D . C. Arion răspunde că fiind o taxă de consumţie, nu va privi pe producător. Se votează proecteie pentru modificarea legei Casei jde în ritmul pe bază a agricultorilor şi pentru sporirea creditului de război dela un niliard 700 milioane l;a ouă mliliarde Se ia in discuţie proectul proect este bine venit, ci ci si unuî proletariat intelectual ce. ti’a dat rezultate bune în nicio ţară. Cel mult acest proletariatism. Nu înţelegem însă da pentru sărăcie şi distincţie la învăţătură. Acest criteriu al solidarităţei naionale va da loc la multe animozităţi în şcoală. Cere suprimarea acestor cuvinte. Dl. Mehedinţi, ministrul instrucţiei, răspunde că pănă acum elevii erau dispensaţi de taxe la întâmplare. E mai bine să lăsăm aprecierea directorului şcoalei asupra elevului său: zahar, glucoză, sponiea iW'tt, ofi wristoria t fecult e statul ut inter discuţi, alcool, opuiaţi iment. minisii vt. 1 i i se înfii xterna şi contie din Bucureşti zat a contracta pentru sporirea rtoase, zahăr şi ixă pe zahăr var, care va fi lips t. Octombrie deastaj nea cere să’se deie şi ofiţeriio f'o rezervă din Ivîolduva acule,şi ajutore ce s’au dat ofîţerilor de rezervă dili tetoriul ocupat, D. T. Georgtscu ere să spiriiască şi rid cuvenite ceferiştilor de teritorul ocupat. V. Trancu propune ca la schimbarea lege pensiilor să ss ie socoteală de ofiţerb cari au făcut cmipaniile din 1913 şi 1916. D. rif e memoriu al veteraniio din Galaţi. , cagi ca primul iuistru i& intervio co lin rii chemaţi lem* poar în am iă să fie ta ai repeda aranj ţi În ituaţiunea lor. Primul-rUinistru depune propriul de hţ.e amenda da S •nt cu privire la im- P ul pe câș iguriie ! D. Sesciorianu cite.-ti amendat de Senat cu \ rile obligatorii. ^Legea auendată se vo eşte câmpia mănoasă“. dr. Caza- Ca repre ut al laşului şi ca profesor al la ui.:ii ,e dreptBună aş des din toată inina ta cele spuse de d. Petrovici despre r .tul istoric. Vorbeşte de opera mare a acestui ilustru savant şi cere ca pe lună omagiul Camerei să se asocieze şi guvernul al cărui răspuns cere, Voluati !). teast teza. urii : nuctsare. Ginorghiţa ce e să se imbunâsiutia ronterială a învățătorilor. I*“ pentru îndmnizaţiia die —chiriale ția de hranăși alte cbtuzii peseanamini*ierulde instrucție precum și proectul i entru tese“. dedisderea unui 400 000 iei peneu D. Văgăunescu,h nar. true. unde din metül vator. taxelor școlare. D-l Teodorian Carada 5^„ne că Ocx-'i! delege şi tieşti ca un iie la arendă- ccolle de „Căminul studen creditul land , ers - une ca la idimeria technic, Voanu-geerdit‘ dc covineiul 2200iei i ir ie vedere azi, căpitanul di jandan:ivapimi 1400 leilu şi pe mulţi ză i pentru sporirea acest abilește pletorare până acum duce la boise- Pe mine nu mă interesează nota la studii a elevului, ci anume ce promite pentru ziua de mâni acest elev. Directorul și cu profesorul diriginte vor fi pe viitor inspectori educativi. Aceștia trebue să noteze zi cu zi ce fel de elev este acela care cere dispensă de taxă. Dl. dr. Bardescu spune că taxele sunt aşa de mari încât şcoala va deveni inaccesiblă populaţiei nevoiaşe. Cei mai levi sunt sărăci. Cei bogaţi se că şicane. Nu suntem ţara unei pletore nERecturie, ci ţara analfabetismului. Nu trebue să îndepărtăm lumea de la învăţămănt. Dl. dr. Cerota. Ar trebui ca aceste taxe să fie plătite şi de elevii din panctoane, care sunt mai bogaţi, şi sa se mai reducă pentru cei din şcolile Statului. Dl. Victor Miclseu propune să se ia ca o înlesnire prinţilor cu mai mulţi copii şi în specia funcţionarii vii. Dl Krupenschi cere să se renunţe la aceste taxe, şi să se pue un impozit general. Daca se vor mai pune la sloaie, atunci nu vor iviai ane, aşa că el ii cu pleca peste graniţă. Dl. P. Lazaroneanu f .treabă de unde începe sărăcia Căci cu un Primul Ministru aduce tributul de recunoştinţă petru marele istoric Spune că va consulta pe ministru de finanţe după care guvernul va di răspunsul. D. Tranen exprimă din partea „Partidului Mancei omagii pentru d. Xe Ropol al cărui dem crefis ” îl relevă. D. Al. Atanasiu spune că a visitat arma 20 de ani sahle de peste Prut. Spune că „sub guvnul de vecinică amintire al d lui A. Marghiroman*ţ to pune ca deputaţii să vialze Chişinăul. D. ministru Inculeţ Aşteptăm viata d-tiă ca m re părere, şi opune să plecăm mâine seară« Dom za adm 1» cunoştinţa gaverde 7mi lioi-oe dc-schis pese:una miuisteraliri de in erne, se: opuoe prin aceste»edit ■ra ial mai dulce da mitor cari amărăsc lumea.Cere nu cere generalul de jandarmi în surplus în corpul jsnniar, seriei şi egajizarea retribuţiilor lor cu acelea ale ofiţerilor da cel chite Primministru spune că jandarmii ru. I nu i linisc p ro?i ujult Se votează proectul pentru piaţa gradaţii! .? de la 191 încoace a membrilor corpului d datic, a clerului şi a funcţionarilor ministerului instrucţiei. Şedinţa se ridică ia ora 7 juca, face jan mtlili «*ă tr«; I Oova I lo.)t rît să in urmă se votează prectul de lege scutirea de taxe acelora cari dau dovadă de csesiuneşi solidaritate naţională Pănă acum scutirea se dă de pildă, oi unde exista nici I i de nână rit de 50QU firme într’un bb tări, î.tr’un oraș mare oraș mic. • Aprecierea averei luată la discreția drecto rului şi a trei cetăţeni va da loc la nemulţumiri şi abuzuri. Dl. Mehedinţi. Preocuparea de căpetenie a unui,legiuitor este să nu împiedice meritul de a ieş la iveală. Cu această lee tocmai mai dăm putiţa elementului meritor să iasă la ivelă. reducerea alocaţiei tramlarmilor ia egal cu* corlalţi ofiţeri. Este drept că noi avem prea multe şcoli secundare. La noi este un elev de gimnaziu ,sau liceu la 300 de locuiti, pe cînd în Franţa ese un elev la 400 locuitori. Tineretul nostru nu vede decit liceul pentru a şi face o carieră care să st duceamă. Am tineri licenţiaţi care vin să-mi ceară o slujbă de 120 lei pe lună. Trebue să îndrumăm teretul către o viaţă mai pozitivă "şi nici să împedecăm meritul că ajungă la cea mai înmiita treaptă culturală In ceia ce priveşte de unde începe aveea sau neaverea, opii funcţionarilor şi familiile cu mai mulţi copii, regulamentul legei va fac o distincţie. Cine are mai mult de doi copii, voi prevede în regulament că nu va plăti nici o rasă petru ceilalţi -Discuţia se închide şi legea se votează. i v X