Mişcarea, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 269-291)
1918-12-01 / nr. 269
*k * ANUT X No. 26 TP! . anun&ur; Sa primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE IBRAflISTiZfiîl Îti b ADMINISTRAŢIA ZIAr JLui MftfAB&OREI No. 1 sEhiKaSA © ® r a e ®Z\m KflTIONilb-L Rah C0TIQ1A ®?*© e ® ©'«•# Pentru impulsii ,la muncă ca şi pentru nutriţiunea sufletească, fiecare îflivid şi fiecare popor, trebue să aibă un scop în viaţă, un ideal. Dumnezeu a voit ca poporul român să şi vadă realizat idealul lui de secole: „Reitregirea neamului*. Astăzi poporul român trebue să-şi sndrepteze ochi spre un nou ideal, care, mi poate î altul decît propăşirea şi bunăstrea internă, înflorirea României Mari. Astăzi idealii lui extern, li ia locul idealul intern. Trebue săteem aci constatarea C? n bucurie ? mândrie legitimă, că România în tregită cu Transilvania, Bucovina şi basarabia este cea mai bogată ţară din lume, este singura care se poate resvolta în toate direcţiunile prin popriile sale forţe. Avem pământ roditor cu recolte abundente, avem păduri, avem mine de cărbuni şi de lignit, avem fer, avem aur, apoi petrol, avem sare, avem ape numeroase, pentru pescuit ca şi pentru scopuri industriale şi de comunicaţie, etc. etc.. Nu ne mai trebue decât oameni, pe cari parte îi avem, parte avem datoria să-i creiăm şi să-i educăm. TM întregimea tuturor ţărilor româ- 50 calităţi speciale ale oamenilor necării părţi de ţară, suntem convinşi că se va da naştere unui aluat omensc admirabil pentru cea mai bogată ţară. In această mare operă de refacere, organizare şi propăşire a trei sunt mai ales condiţiinele ce se cer dela poporul român. Infăiu: Munca, care sa pună în valoare toate bunurile date de Dumnezeu, căci omul care nu munceşte—întrio ţară ce vrea să meargă în munte-n’are raţiunea de a ''.doilea.* Priceperea, pentrucă numai astel putem dobândi rezultate bune de pe urma muncei depuse. Aci, princ piul specialităţei, n fiecare la locul Im“, — principiu grav ignorat pană acum —îşi are o importanţă decisiva. Al treilea: Cinstea, căci pe ea se cazează tot fondul moral al unui iidid ca şi al unui popor. Actualul războiu, trebue să mărturisim, a sirbit puternic ăcest fond moral elst şi în ţările cele mai înnaintate. Partidele politice, pe cari noile pnvin nu ca un scopde a ajunge la putere“, ci că un miijloc de a servi mai bine interesele generale, ca o speciaitate pe care membrii lor trebue să şi-o câştige în conducerea treburilor Statului, au în această privinţă o datorie şi un rol deciziv, dând cele dintăi exemplul. Este atât de mult de muncit şi de organizat în România mare, încât aceste partide, precum şi grupurile şi grupuleţile politice ce zilnic apar, ar trebui să se întreacă în creaţiuni, iar nu dărâmări; ar trebui să se întreacă în muncă, programuri, soluţiuni, modalităţi de executare, specializări etc , iar nu în atacuri personale dându-se în spectacol în faţa străinătăţei îl ia un moment când nu ppoate decât si strice intereselor ţărei. Sau cred oare unii, că politica electorală de a face gălăgie spre a ajunge la putere, e suficienta, şi e acelaş lucru cu politica de Stat pentru propăşirea temeinică a ţărei ? Qs pe c zile ce se cer la organizarea Româniai •’nat"! şi cu votul umvenit. Rolul partidelor pulitce avem convingerea desăvârşită, că munca şî priceperea îşi va face drum larg în masele poporului şi în conducerea ţărei, pe când reminiscenţei de cari mai beneficiază unii de pe urma unui regim politic strimt, precum şi bogăţiile moştenite sau nermtacite, nu mai pot forma pentru nimeni piedestalul de urcare la demnaitaţi nemeritate în dauna ţărei. Cu votul universal şi cu nevoile actuale, nu cei puţini, ci cei mulţi vor decide, căci Ţara are nevoe acum de forţe reale pentru conducerea ei. Din acest punct de vedere, orice s’ar zice, oricum ar fi coaliţiile electorale, împreunate cu atacuri unite, un lucru este cert, anume că partidul liberal prin munca lui, prin priceperea lui, prin disciplina şi conducerea unitară, scutit de certuri de şefie şi prin însuşirile superioare ale şefului lui, este singurul partid organiză, viabil care a putut şi poate face şi în prezent faţă tuturor eventualităţilor şi tuturor greutăţilor. Dr. G. D. CREANGA Iaşi 26 Noembrie, 1918. Din Basarabia Ioni preşedinte al sfatului ţârei Dl. C Stere a dimisionat din demnitatea de preşedinte al Sfatului Ţării din Basarabia. S'a sfârşit cu o legendă şi cu un echivoc. In locul său Adunarea basarabeană a ales ca preşedinte pe dl. Pan. Halippa, şeful partidului ţărănesc. Democratismul, naţionalismul şi munca rodnică pe care le-a închinat până acum dr. Halippa operei de consolidare a Unirei şi de sănătoasă îndrumare a vieţii basarabene sunt o chezăşie mai mult a acţiunei fericite pe care noul preşedinte al Sfatului Ţărei o va desfăşura în înalta sitiuţiune la care a fost chemat Salutând venirea fruntaşului basarabean ca preşedinte al Sfatului Ţârei, facem urările cele mai calde şi mai frăţeşti pentru rodnicia activittei ce o va depune în slujba celer mai mari interese ale neamului. Pentru ce suntem ataşaţi? Politica Internă a conservatori Iop Conservatorii ne atacă. Acţiunea lor, de o violenţă sporită zilnic, reaminteşte răniturile de totdeauna dintre noi şi ei. Aceasta însă nu dovedeşte decât lipsa totală a unei concepţii politica serioase care să poată face faţă marelor cerinţe ala vreme», aristoid la mijloace efective pentru îndeplinirea transformărilor radicale pe care larga atomperaţie a epocei la reclamă de la statele ale voesc să trăiască. Conservatorii au fost din acest punct de vedere mereu în urnă. Aşa numita doctrină conservatoare le-a impus discuţii şi rezerve teoretice care, în evoluţia socială eduvatau cu adevărate deserţiuri de la necesităţile politice care nu raai puteau aştepta tergiversări. Ei au representst cel nic orotafiziei politică în dosul căreia se ascundea acim%4 pe acționar sîrml nepotolit ai vechâior farivîie. 2010 S* *%M?t.a HM NUMAPS Mam I cam Sub cS ‘itraea unii comitet V' tkwt di Qubttl Naţional*Ube?J m 4mm®rnnt?mammmsM Din mu cântul »omor ăi goarnelor spintecă tăcerea cetămi spune. laşul» bătrânul şi tăcutul laşi se redeştesptă an momeşti şi o IteoriM âe viaţă trece prin fmp&4 astmă 'de atâta încordare. S’a trezit bEtrâmul, şi-a îmbrăcat kaim de sărbătoare şi cecundu»i mima în ritmul Mmveillaise^i, strigă din adâmdl syftetul nmerite: Bine afi venit! Bine aţi verd! între ridurile mmntre lăutde, bine orte weft ia mirrte nemire frăţeşti! Iar dacă marea ce nu-şi găseşte cam în arcunk de triumf vă pare tristă aducere-vă minttte de marii voştri înaintaşi care au suferit au l&ptat şi an &mm. Dacă vă înspăimântă saMifril novaiame, gândiţi-va că ele saiM fâemte de r&pte Mnmrilor ce purtau în gara lor cuvântul şi voifţa Frazez. Primii fără să zâmbiţi sărăcăcioasei« noastre siegulețe sârentade, tot astfel fluturând îm vând a zar ud miâviî&r ter, m sărbătorit Mărăşeşîi Mărăştii şi eraim bătălii în care sâpgâie eroilor voştri amestecându-se fetinămul nostru, a plămădit Meririm Urnii şi ireşnica mostră frăţie. Fără arcuri de triumf, fără tribune, fără mimă nut primim, dar mîietul nostru I cunoaşteţi. E sufletul bătrânului laşi , pământul căruia sub straturi de crizanteme odihnesc vitejii voştri martiri, se odihnesc asm care biruind uitarea, au biruit moartea. Aceasta este fala noastră, laşul, păstrătorul moaştelor simte, ce ele se mândreşte, pe de te împodobeşte şi le ador. Şi din sfintele morminte ele înaintaşilor nştri, adierea ce scuturi petalele catifelate ale albelor cresanteme, aduce eu m smptele yeşloe ears nu mai sunt, ş&optete eroilor voştri mri, ca şi noi, m sie: venit hx JBSti considiSrabil mer itele politicei noa te în e©o*olidarea isteraă a Renamei'ţa;: ține atutatxl fcst’® situcțiaue care zdiapci. etdfce speranțe și risipește hotărât" orte# tewî. A«[, w Mfsd voi pe «are art's ««at kr, jă preVedai-sa noastră, stă toată expliea mntea eu oare conservatorii seasoso», ast Ewpofesva partidului liberal. Și, desigur, ea cu prin critică de sirs şi eateruS vulgare se poate atrage vaîoas «orală a «iBaă nun puternice drganîtaţkl ■oiftise de astă» şi de mâine a SlîtiT .Aceasta tip feţeleagă blue antisemfecti DENUNŢAREA Armistiţiului Genera! „ — Ream credsne gsrmmă in împlinii*m soodiţiuaUor — Telegramele sosite la Bucureşti anunţi că armistiţiul general se va denunţa. Deoarece germaais nu au împlinit condîgiunite armistiţhului pi*se de generalul Foch, rămâne ca acesta concfiţii si isc împlinite pe calea amsefer de cte forţele Aliaţilor Măsura aceasta se va lua, deoarece e dovedit că Qertrama, speculând bolşevismul, au pus, din rea credinţă, o întârziere voită în aducerea h rechimie a condiţiunilor armistiţiului general. gii, iar iu forța inovațiswitor dsswesatfc« pa oare orice cugetare serioasă fcrabus să le prinssască drept rea«K.airi id&m al unei resvol țări maritabile, conservatori au adus critica C’agațiun« și aăsoltîwîTWaJ am v of ațe care refuză si cevessé. Problemul agrar, votul mrivaraal, raforma administrativă, organizarea mudamta a satelor prin bunci şi cooperative, îavăTfcesla»ftl—capitolele întlregei act'ităţi deafUŞurata în viaţa ^statului român au prifeat din partea conservatorilor dacă au întotdenuna «a retus categoric—cal puţin otrecuţie doctrinară care în domeniul practic fiie2«Ka »irtrarea lor complectă. E de ajuns să reamintim, cruciata din 1914 a tuturor consercptorilor împotriva reformei agrare, e de ajuns să ne raamintim violenţa brutală a întregii campanii pentru a fi pe deplin lămuriţi asupra spiritului de justice socială şi de renunţare de care au fost stăpâniţi atunci şi pentru a ne explica fapta comună pe care oscăp astim împotriva partidului liberal. * Şi în ceia ce priveşte problema electorală cine ciuta si ne încredinţeze că printr’o bună administraţie «ele tr£» polegi» restrisse ne mt aduce toati fericire»» Temparamemtrie şi razervele pentru o presupusă specie maturitate politică în law as. celor mulţi au făceau oare parte «b pstribtesrâd argumentelor conmrvatoaref Că l a iunie 59i1 comervatoril m primit reformele, ei su acceptet • ribâţi* complect schimbați—acensta a« Imsemnesz# ci și-au sc^rvbat ««stailui». b^și&Ansi ideilor cernt^rnux, opritul w««4 Al« puteau fwtt âitc*rx\j~ ui si reîaeaperes cmmpaaiei împotriva refornelor, nici rajteul nu isfri puteau ave« vre un rol față de imperativ«! cotul mai mare răsbant pe care-1 Rteea îa primul rdtid, {ărdfdiwfre ConservatQ'i au fost nevoiţi să vadă că, mai presus de teoriile sacre asupra prafrri«tă|«f şi de Cbtoaul degntattsftu ai unui Bpatitio«»i diu îngust —opera de democratizare şi de (tritpiate sorisli—totuţi se împlineşte. Ltar partiul conservator, primind această situaţie inevitabila, »’a înţeles că, la producerea in daplina ei închegare, nu ere absolut nici un rol. Reformele se pregătesc în timp de aame-îi «lupă programe şi pria luptă continuă cu adversităţile epocelor. Şi această mare operă de consolidare socială şi politică, prin realizări integrale, n’a fost nici rezultatul programului conservator şi nici cancassarea generoasă a politicei conservatoare. Reformele de astăzi, întârziate atât« vsume de rezistenţa înverşunată a conservatorilor, însemnează tocmai înfiinţarea doctrinri Conservatoare şi sfărmarea ultimelor privilegii pe cant o anumită filozofie puntica, ajunsă la cea din urmă zi de viaţă, toperta să le spere. Reformele sunt căştigiul democraţie serioase din această ţară, etc însprinţeanul triumfe! unui mareideal de dreptate şi încoronează în chip fericit activitatea laborioasă a partidului «aţional-liberal «ere le-a sv«.t U program, care a lpptat îmi dea «iadul pentru ele şi care astăzi le-a realizat «referitiv. Şi, necontestat, că dacă organizaţia statului temios astăzi este aproape îm t«trift«tM m partidului nut;&nai-lilKJ«il neicurtele demacnlKb ce se înfăptuiesc acum sporesc. ...,■ I Trepte» Hmîi COMUMÎCaT OFICIAL _ 26 Noembrie li tj in BeBOvins ţi Basar abia «if; ?| »esdtinthiaitä. 2) la Traoscivaala, trupna an i.iral tdod tatintpinate de popul:o» ovagttsiî si stesgari tricolore. ' ba Brasov s’a« mai dezarmat din fosta armata Macke sei f*r*«tasii coBrtinei Breaza» eerst n misiaa«a să copetitae (ii,3 tfrenil pov ■d o iogiiMte araiad, care, pusă s srdhids ari&etei noastre, să lupte cot uagurUor. Marele Cartier Gcnapt Sscp.a oparaţiilor it;S * «* ■ La Ieşi se va înfiinţa o iune regională a C. F. R. a fi pusă sub direcţiunea a ceasta direcţiune regională ’înde Moldova, Basarabia 9vma , ca va avea inspecte la laşi şi Galaţi pentru A '» Chiştmu şi Tighina per Trdbia şi Cernăuţi petrui !ta. Dfc astăzi a tocputra secţii eliber. «Ier pe Decembrie. 3 Cakărmiic regiraeratdor 1: uÎAiikrie au fost, în perie, rel ps«iia regimentul 58 frai] sosește astăzi In localitate. ' isotyne regimentului francon stahac fu localul vechi ai ei unde a fest comandan-iui iar. Rrosaezm «diiitor »cast»« oraș tm gamele araiâtoareierira de «ire « .c^tt, idiii«bâaki-se In {irite r care s’a aiipj* la patrie-OHUuâ; chi: e «ssil-x Mtrase dă te paj-fire su inii acte âfârâriai să se n«Baească str. Ba str. ToHa-Cfft;ma să se numească st dări; str. Păcurari să se numeasc ilvaairi ; str. Nemțească să se numi'VMa, cici este in apropiere dat »«hjt acest Moliere al nostru] vac, are o stradă în București, trj Tare, str. Palatului să se schim'urtea Domnească în amintirea i le, căci Palate Ad-tive avem Îh fi dă de județ. S’ar putea schimba to str. Paris, unde a stat doi ani vnceză , iar un ziar de aseară a p ■. 40 de sfinţi să se i se dea nume «i Berthelot, cu drept cuvânt, li if «xista de mai strade ca Transit »bia, Bucovina, Macedonia, Banat Maramureş, Paris, etc. UNIES Zilele acestea se va întruni d,siunea interimară pentru a se diunea pâi ei. Intenţiunea edililor se fabrica trei calităţi de pâine, îtr»; calitatea de lux făina va tre ocurată de către brutari; se va ; u»st mijloc de a se scoate şi pi ar« însemnate cantităţi de făină, c sunt dorite de anumiţi comercianţi testei pâin v», fi însă stabilite ieviKarit. itru «lelalte 2 calităţi de pâine precurată de comună. 1 Sucursala Bancei Naționali ~ ;*'i’ î«ot4c«lafiS îr» Întâlnii