Mişcarea, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 269-291)

1918-12-01 / nr. 269

*­k * ANUT X No. 26 TP! . anun&ur; Sa primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITA­TE I­­BRAflISTiZfi­îl έti b ADMINISTRAŢIA ZIAr JLui MftfAB&OREI No. 1 sEhiKaSA © ® r a e ®Z\m KflTIONilb-L Rah C0TIQ1A ®?*© e ® ©'«•# Pentru impulsii ,la muncă ca şi pentru nutriţi­unea sufletească, fiecare îfl­ivid şi fiecare popor, trebue să aibă un scop în viaţă, un ideal. Dumnezeu a voit ca poporul ro­mân să şi vadă realizat idealul lui de secole: „Rei­tregirea neamului*. Astăzi popor­ul român trebue să-şi sndrepteze ochi­ spre un nou ideal, care, mi poate î altul decît propă­şirea şi bună­st­rea internă, înflorirea României Mari. Astăzi idealii lui extern, li ia locul idealul intern. Trebue să­­teem aci consta­tarea C? n bucurie ?­ mândrie legitimă, că România în tregită cu Transilvania, Bucovina şi basarabia este cea mai bogată ţară d­in lume, este singura care se poate res­volta în toate direc­ţiunile prin p­opriile sale forţe. Avem păm­ânt roditor cu recolte abundente, av­em păduri, avem mine de cărbuni şi de lignit, avem fer, avem aur, a­poi petrol, avem sare, avem ape numeroase, pentru pescuit ca şi pentru scopuri industriale şi de comunicaţie, etc. etc.. Nu ne m­ai trebue decât oameni, pe cari parte îi avem, parte avem datoria să-i creiăm şi să-i educăm. TM întregim­ea tuturor ţărilor româ- 50 c­alităţi speciale ale oame­nilor necări­i părţi de ţară, suntem convinşi că se va da naştere unui aluat omen­sc admirabil pentru cea mai bogată ţară. In această mare operă de refacere, organizare şi propăşire a trei sunt mai ales condiţ­iinele ce se cer dela po­porul român. Infăiu: Munca, care sa pună în valoare toate bunurile date de Dumnezeu, căci omul care nu munceşte—întrio ţară ce vrea să meargă în munte-n’are raţiunea de a ''.doilea.* Priceperea, pentrucă numai ast­el putem dobândi rezulta­te bune de pe urma muncei depuse. Aci, princ piul specialităţei, n fiecare la locul Im“, — principiu grav ignorat pană acum —îşi are o importanţă decisiva. Al treilea: Cinstea, căci pe ea se cazează tot fondul moral al unui ii­d­­id ca şi al unui popor. Actualul r­ăzboiu, trebue să mărturi­­sim, a sir­bit puternic ăcest fond moral el­st şi în ţările cele mai în­­naintate. Partidele politice, pe cari noi­­le pnv­in nu ca un scop­­de a ajunge la putere“, ci că un miijloc de a servi mai bine interesele generale, ca o specia­itate pe care membrii lor trebue să şi-o câştige în conducerea treburilor Statului, au în această privinţă o datorie şi un rol deciziv, dând cele dintăi exemplul. Este atât de mult de muncit şi de organizat în România mare, încât aceste partide, precum şi grupurile şi grupuleţile politice ce zilnic apar, ar trebui să se întreacă în creaţiuni, iar nu­­ dărâmări; ar trebui să se întreacă în muncă, programuri, solu­­ţiuni, m­odalităţi de executare, specia­lizări etc , iar n­u în atacuri personale dându-se în spectacol în faţa străi­­nătăţei îl ia un moment când nu ppoate de­cât si strice intereselor ţărei. Sau cred oare unii, că politica electorală de a face gălăgie spre a ajunge la putere, e suficienta, şi e acelaş lucru cu politica de Stat pen­tru propăşirea temeinică a ţărei ? Qs pe c zile ce se cer la organizarea Româniai •’nat"! şi cu votul umvenit. Rolul partidelor pulit­ce avem convingerea desăvârşită, că munca şî priceperea îşi va face drum larg în masele poporului şi în con­ducerea ţărei, pe când reminiscenţei de cari mai beneficiază unii de pe urma unui regim politic strimt, precum şi bogăţiile moştenite sau nermtacite, nu mai pot forma pentru nimeni piedestalul de urcare la demnaitaţi nemeritate în dauna ţărei. Cu votul universal şi cu nevoile actuale, nu cei puţini, ci cei mulţi vor decide, căci Ţara are nevoe acum de forţe reale pentru conducerea ei. Din acest punct de vedere, orice s’ar zice, ori­cum­ ar fi coaliţiile elec­torale, împreunate cu atacuri unite, un lucr­u este cert, anume că partidul liberal prin munca lui, prin priceperea lui, prin disciplina şi conducerea unitară, scutit de certuri de şefie şi prin însuşirile superioare ale şefului lui, este singurul partid organiză, viabil care a putut şi poate face şi în prezent faţă tuturor eventualităţilor şi tuturor greutăţilor. Dr. G. D. CREANGA Iaşi 26 Noembrie, 1918.­­ Din Basarabia Ioni preşedinte al sfatului ţârei Dl. C Stere a dimisionat din dem­nitatea de preşedinte al Sfatului Ţă­rii din Basarabia. S'a sfârşit cu o legendă şi cu un echivoc. In locul său Adunarea basarabea­nă a ales ca preşedinte pe dl. Pan. Halippa, şeful partidului ţărănesc. Democratismul, naţionalismul şi munca rodnică pe care le-a închinat până acum dr. Halippa operei de consolidare a Unirei şi de sănătoasă îndrumare a vieţii basarabene sunt o chezăşie mai mult a acţiunei fericite pe care noul preşedinte al Sfatului Ţărei o va desfăşura în înalta sitiu­­ţiune la care a fost chemat Salutând venirea fruntaşului basa­rabean ca preşedinte al Sfatului Ţâ­rei, facem urările cele mai calde şi mai frăţeşti pentru rodnicia activit­tei ce o va depune în slujba celer mai mari interese ale neamului. Pentru ce sun­tem­ ataşaţi? Politica Internă a conservatori Iop Conservatorii ne atacă. Acţiunea lor, de o violenţă sporită zilnic, ream­inteşte rănitu­rile de totdeauna dintre noi şi ei. Aceasta însă nu dovedeşte decât lipsa totală a unei concepţii politica serioase care să poată face faţă marelor cerinţe ala vreme», aristoid la mijloace efective pentru îndeplinirea trans­formărilor radicale pe care larga atomperaţie a epocei la reclamă de la statele ale voesc să trăiască. Conservatorii au fost din acest punct de vedere mereu în urnă. Aşa numita doctrină conservatoare le-a impus discuţii şi rezerve teoretice care, în evoluţia socială edu­vatau cu adevărate deserţiur­i de la necesităţile po­litice care nu raai puteau aştepta tergiver­sări. Ei au representst cel nic o­rotafiziei politică în dosul căreia se ascundea acim%4 pe acționar sîrml nepotolit ai vechâior farivîie. 2010 S* *%M?t.a HM NUMAPS Mam I cam Sub cS ‘itraea unii comitet V' tkwt di Qubttl Naţional­*Ube?J m 4mm®rnnt?mammmsM Din mu cântul »omor ăi goarnelor spintecă tăcerea cetămi spune. laşul» bătrânul şi tăcutul laşi se redeştesptă an momeşti şi o IteoriM âe viaţă trece prin fmp&4 astmă 'de atâta încordare. S’a trezit bEtrâmul, şi-a îmbrăcat kaim de sărbătoare şi cecu­ndu»i mima în ritmul Mmveillaise^i, strigă din adâmdl syftetul nm­erite: Bine­ afi venit! Bine a­ţi verd! între ridurile mmntre lăutde, bine orte weft ia m­­irrte nemire frăţeşti! Iar dacă marea ce nu-şi găseşte cam în arcunk de triumf vă pare tristă aducere-vă minttte de marii voştri înaintaşi care au suferit au l&ptat şi an &mm. Dacă vă înspăimântă saMifril­ novaiame, gân­di­ţi-va că ele saiM fâemte de r&pte Mnmrilor ce purtau în gara lor cu­vântul şi voifţa Frazez. Primii fără să zâmbiţi sărăcăcioasei« noastre sieg­ulețe sârentade, tot astfel fluturând îm vând a zar ud miâviî&r ter, m sărbătorit Mărăşeşîi­ Mărăştii şi eraim bătălii în care sâpgâie eroilor voştri amestecându­-se fe­tină­m­ul nostru, a plămădit M­eririm Urnii şi ireşnica mostră frăţie. Fără arcuri de triumf, fără tribune, fără mimă nut primim, dar mîietul nostru I cunoaşteţi. E sufletul bătrânului laşi , pământul căruia sub straturi de crizanteme odihnesc vitejii voştri martiri, se odihnesc asm care biruind uitarea, au biruit moartea. Aceasta este fala noastră, laşul, păstrătorul moaştelor simte, ce ele se mândreşte, pe de te împodobeşte şi le ado­r. Şi din sfintele morminte ele înaintaşilor nştri, adierea ce scuturi petalele catifelate ale albelor cresanteme, aduce eu m smptele yeşloe ears nu mai sunt, ş&optete eroilor voştri mri, ca şi noi, m sie: venit­­ hx JBSti considiSrabil mer­ itele politicei noa te în e©o*olidarea isteraă a Renamei'­ţa;: ți­ne atutatxl fcst’® situc­țiau­e care zdiapci. etdfce speranțe și risipește hotărât" orte# tewî. A«[, w Mfsd voi pe «are art's ««at kr, jă preVedai-sa noastră, stă toată expliea mntea eu oare conservatorii seasoso», ast Ewpofesva partidului liberal. Și, desigur, ea cu prin critică de sirs şi eateruS vulgare se poate atrage vaîoas «orală a «iBaă nun puternice drganîtaţkl ■oiftise de astă» şi de mâine a SlîtiT .­Aceasta tip feţeleagă blue antisemfecti DENUNŢAREA Armistiţiului Genera! „ — Ream credsne gsrmmă in împlinii*m soodiţiuaUor — Telegramele sosite la Bucureşti anunţi că armistiţiul gene­ral se va denunţa. De­oare­ce germaais nu au împlinit condîgiunite armistiţhu­­lui pi*se de generalul Foch, rămâne ca acesta concfiţii si isc împlinite pe calea amsefer de cte forţele Aliaţilor Măsura aceasta se va lua, de­oare­ce e dovedit că Qertra­­ma, speculând b­olşevismul, au pus, din rea credinţă, o întârziere voită în aducerea h rechimie a condiţiunilor armistiţiului ge­neral. gii, iar iu forța inovațiswitor dsswesatfc« pa oare orice cugetare serioasă fcrabus să le prinssască drept rea«K.ai­ri id&m al unei res­­v­ol țări maritabile, conservatori au adus cri­tica C’agațiun« și aăsoltîwîTWaJ am v of ațe care refuză si cevessé. Problemul agrar, votul mrivaraal, raforma administrativă, organizarea mudamta a sa­telor prin bunci şi cooperative, îavăTfcesla­­»ftl—capitolele întlregei act'ităţi deafUŞurata în viaţa ^statului român au prifeat din partea conservatorilor dacă au întotdenuna «a re­tus categoric—cal puţin o­­trecuţie doctrina­ră care în domeniul practic fiie2«Ka »irtra­rea lor complectă. E de ajuns să reamintim, cruciata din 1914 a tuturor consercptorilor împotriva reformei agrare, e de ajuns să ne raam­intim violenţa brutală a întregii campanii pentru a fi pe deplin lămuriţi asupra spiritului de justice socială şi de renunţare de care au fost stă­pâniţi atunci şi pentru a ne explica f­apta co­mună pe care o­­scăp astim­ împotriva par­tidului liberal. * Şi în ceia ce priveşte problema­ electorală cine ciuta si ne încredinţeze că printr’o bună administraţie «ele tr£» polegi» restrisse ne mt aduce toati fericire»» Temparamem­trie şi razervele pentru o presupusă spec­ie maturitate politică în law as. celor mulţi au făceau oare parte «b pstribtesrâd argumen­telor conmrvatoaref Că l a iunie 59i1 comervatoril m primit reformele, ei su acceptet • rib­âţi* complect schimbați—acensta a« Imsemnesz# ci și-au sc^r­vbat ««stailui». b^și&Ansi ideilor cernt^rnux, opritul w««4 Al« puteau fwtt âitc*rx\j~ ui si reîaeaperes cmmpaaiei împotriva refornelor, nici rajteul nu isfri puteau ave« vre un rol față de im­perativ«! cotul mai mare răsbant pe car­e-1 Rteea îa primul rdtid, {ărdfdiwfre Conserva­­tQ'i au fost nevoiţi să vadă că, mai presus de teoriile sacre asupra prafrri«tă|«f şi de­ Cb­­toaul degntattsftu ai unui Bpati­tio«»i diu îngust —opera de democratizare şi de (tritpiate so­­risli—totuţi se împlineşte. Ltar partiul con­servator, primind această situaţi­e inevita­bila, »’a înţeles că, la producerea in da­plina ei închegare, nu ere absolut nici un rol. Reformele se pregătesc în timp de aa­­me-îi «lupă programe şi pria luptă continuă cu adversităţile epocelor. Şi această mare operă de consolidare socială şi politică, prin realizări integrale, n’a fost nici rezultatul programului conservator şi nici cancassarea generoasă a politicei conservatoare. Reformele de astăzi, întârziate atât« vsu­me de rezistenţa înverşunată a conservato­rilor, însemnează tocmai înfiinţarea doctri­­nri Conservatoare şi sfărmarea ultimelor pri­vilegii pe cant o anumită filozofie puntica, ajunsă la cea din urmă zi de viaţă, toperta să le spere. Reformele sunt căştigiul democraţie seri­oase din această ţară, etc în­sprinţeanul trium­fe! unui mare­ideal de dreptate şi încoronează în chip fericit activitatea laborioasă a parti­dului «aţional-liberal «ere le-a sv«.t U pro­gram, care a lpptat îmi de­a «iadul pentru ele şi care astăzi le-a realizat «referitiv. Şi, necontestat, că dacă organizaţia statului te­mi­o­­s astăzi este aproape îm t«trift«tM m partidului nut;&nai-lilKJ«il neicurtele demacnlKb ce se înfăptuiesc acum sporesc. ...,■ I Trepte» Hmîi COMUMÎCaT OFICIAL­ ­ _ 26 Noembrie li tj in BeBOvins ţi Basar abia «if; ?| »esdtinthiaitä. 2) la Traoscivaala, trupna an i.iral tdod tatintpinate de popul:­o» ovagttsiî si stesgari tricolore. ' ba Brasov s’a« mai dezarmat din fo­sta armata Macke sei f*r*«tasii coBrtinei Breaz­a» eerst n misiaa«a să copetitae (ii,3 tfr­enil pov ■d o iogiiMte araiad, care, pusă s srdhids ari&etei noastre, să lupte cot uagurUor. Marele Cartier Gcnapt Sscp.a oparaţiilor i­­t;S * «* ■ La Ieşi se va înfiinţa o iune regională a C. F. R. a fi pusă sub direcţiunea a ceasta direcţiune regională ’înde Moldova, Basarabia 9vma , ca va avea ins­pecte la laşi şi Galaţi pentru A '» Chiştmu şi Tighina per Trdbia şi Cernăuţi petrui !­ta.­­ Dfc astăzi a to­cputra secţii eliber. «Ier pe Decembrie. 3 Cakărmiic regiraeratdor 1: uÎAiikrie au fost, în perie, rel ps«iia regimentul 58 frai] sosește astăzi In localitate. ' isotyne regimentului francon stahac fu localul vechi ai ei unde a fest comandan-iui iar. Rrosaezm «diiitor »cast»« oraș tm gamele araiâtoareierira de «ire « .c^tt, idiii«bâa­ki-se In {irite r care­ s’a aiipj* la patrie-OHUuâ; chi: e «ssil-x Mtrase dă te paj-fire su inii acte âfârâriai să se n«Baească str. Ba str. ToH­a-Cfft;ma să se numească st dări; str. Păcurari să se numeasc ilvaairi ; str. Nemțească să se num­i'VMa, cici este in apropiere da­­t »«hjt acest Moliere al nostru] vac, are o stradă în București, trj Tare, str. Palatului să se schim'­urtea Domnească în amintirea i le, căci Palate Ad-tive avem Îh fi dă de județ. S’ar putea schimba to str. Paris, unde a stat doi ani vnceză , iar un ziar de aseară a p ■. 40 de sfinţi să se i se dea nume «i Berthelot, cu drept cuvânt, li if «xista de mai­ st­rade ca Transit »bia, Bucovina, Macedonia, Banat Maramureş, Paris, etc. UN­IES Zilele acestea se va întruni d,­siunea interimară pentru a se d­iunea pâi ei. Intenţiunea edililor­ se fabrica trei calităţi de pâine, îtr»; calitatea de lux făina va tre ocurată de către brutari; se va ; u»st mijloc de a se scoate şi pi ar« însemnate cantităţi de făină, c sunt dorite de anumiţi comercianţi testei pâ­in­ v», fi însă stabilit­­e ieviKarit. itru «lelalte 2 calităţi de pâine precurată de comună. 1 Sucursala Bancei Naționali ~ ;*'i’ î«ot4c«lafiS îr» Întâlnii

Next