Mişcarea, decembrie 1918 (Anul 12, nr. 269-291)

1918-12-02 / nr. 270

ti é y r S’. AKIL X NI*. 270 AN UNC II* Hl t Se primesc la: AGENTIA DE PUBLICITATE IBRAflISTCAnU *i* ADMINISTRATIA ZIARUL«* PUIA iUOKKa ftio„ « & •••••«* ZIAR NATIONAL-LIBERAL! COTIDIAN•mo 9 o 05© '® riTKRR.ATOB.TTTi Gând acum doi ani începeam să urcăm calvarul suferind cu răbdare încercările cu care soarta intrigă ne împovorase, ne-a sosit din Franţa iubită, din Franţa către care se îndreptau ochii noştri rugători, un mare fiu al Ei. Acum, după ce cu sabia-i victorioasă a deschis marşul triumfal al armatei sale prin România liberală, vine în oraşul care la văzut suferind, luptând şi învingând spunem: ne soseşte marele fiu al României. Ne lipsea. Lipsea bucuriei noastre figura aceluia pe care ne deprinsesem să-l socotim nu ca pe o pasere călătoare. Doream zîmbetul său liniştitor, zîmbetul care ne reda curajul în vremuri de restrişte şi săpa în mintea fiecăruia acel „Vom învinge prin care am biruit. Aşteptam pe învingătorul din Vosgi, din Balcani, din Carpaţi, învingă©rul care atunci când orice speranţă era pierdută, tare şi sigur de sine a decât să urmeze lupta Lăsându-ne ca lozincă nestrămutata sa credinţă în victorie Acum această victorie, care sub privegherea sa a încununat steagurile noastre la Mărăşeşti, ca mai pe urmă să ne dispară ca un vis frumos, el vae o aduce din nou în faldurile steagurilor sale. II vom acoperi cu flori, îl vom aclama, dar nu vom putea totuşi să-i arătăm toată iubirea şi recunoştinţa noastră, a celor pe cari, prin munca sa necurmată, prin geniul şi curajul său, i-a ferit de năvălirea barbarilor şi le a păstrat un cuib acru în laşul reînvierii naţionale. Iar când marele său destin îi va porunci să plece- din nou pentru ca sa ducă la bun sfârșit greaua și periculoasa sa sarcină să aducem aminte de cuvintele pe care Jeanne d'Arc, fecioara cu inima ca a sa, le a spus în catedrala de la Reims: „li a vait été ă la peine; c’étáit justice qu’il fut ä i’honneur*. Programele noastre împotriva „persoanelor“ Lupta care se duce împotriva partidului naţional liberal şi-a lămurit scopul şi şi a fixat obiectivul: această luptă nu se duce împotriva programului democratic al partidului naţional liberal, ci împotriva persoanelor din acest partid. Tema e veche: partidul liberal afişează programe a căror utilitate nimeni nu o poate tăgădui, dar »persoanele' din acest partid nu oferă nici o garanţie că aceste programe se vor realiza. Şi urmează deslănţuirea de ură pătimaşă şi de atacuri triviale împotriva «persoanelor" din partidul naţional-liberal. Partidul naţional liberal a fost singurul partid care şi a realizat programele. Tot ce s-a înfăptuit ca reformă democratică, a fost înfăptuit prin lupta şi opera de guvern a partidului naţional liberal. Care postulate din vechile programe ale partidului naţional-liberal au rămas literă moartă de program ? Pilda cea mai recentă şi mai eloquentă o dau cele două mari reforme democratice : votul obştesc şi exproprierea, pe care partidul naţional-liberal le-a realizat în luptă cu toţi şi împotriva multora din acei cari astăzi se străduesc să revendice parte de contribuţie la înfăptuirea lor. Toată opera constructivă de democratizare a vieţii noastre naţionale, chezăşueşte înfăptuirea noului program în numele căruia luptă astăzi partidul naţional-liberal. In asemenea condiţiuni lupta împotriva «persoanelor" poate fi dusă cu cea mai disperată violenţă. Ea nu tulbură pe nimeni şi nu va rătăci nici o conştiinţă. Jnforul şi destinele statului român, în noile lui hotare şi cu viaţa nouă ce se plămădeşte astăzi, nu vor fi abătute din cursul lor firesc de svârcolirile acelora cari nici kî pragul României nom nu înțeleg ei sistemele din trecut nu mai pot pekisus. fia drept Cereri îndreptăţite li 'torilor Atunci când goarna ne a chemat, când prin ea, glasul fraţilor noştri asupriţi de veacuri, ne-au cert libertatea, uitpd tot ce am avut până atunci mascump, am plcat cu un avânt de nedescris, să ne facem suprema datorie... —Apărarea neamului ---. In acele clipe înălţătoare, am lasat totul in voia soartei şi nu te am gândit decât la înfăptuirea acelui ideal sfânt, pentru care —veacuri triste— au trăit fraţii noştri... Mulţi dintre noi, cu preţul vieţei are plătit acel micut sacru —jertfa rent n neam—. M morta lor vom păstra-o vieşi va fi pururea icoană. In faţa generaţiilor viitoa e şi care vor şti a preţui sacrificiul strămoşilor şi vitejia lor !.. Acum când visul nostrude veacuri a devenit realitate, când cu toţi vom lucra.Iatăo ţară naşte, pentru înflorirea şiprosperarea ei, este şi rap omul când noi fi işi ne putem gândi şi Îs viitorul şi exigenţa fiecăruia dintre noi. Prin glasul acesta rânduri, venim sa arătăm o nedreptate cum face învăţătorilor, în primirea depturilor noastre atât de modeste. Toţi funcţionrii da alte categorii sau fost uşuraţi în traiul lor, prin av an ferii? c« h Ran făcut, numai dură aprecierile s ’fi Io or; îavfiţie torii fosă u rar as în a ei, situaţie chiar şi acei, admişi la ava ,s r încă din 1914. Po«fa nici »• tlasă de f t onari nu îndeplineşte • misiune atât ^Ită, ca învieţatormn... Pe mâhiiri • i ’a făurit de veacuri] înfăptuirea mai ... • ideai de „U jre a tuturor R mâ.i oi * nu pe ide lnvă ţăloiului ?).. L icţ i o firţite, d a Istoria ţârei, p in cara *t, să deştepte şi sa ţie aprinsă, .■•csy.iiinţ* naţională . Corurile patriotice, serbările şcolare naţionale, piesele istorice, unde vili a acel sen iment sfânt, „ ubirea de neam şi de ţarii“ ; toate acesta învăţă torii le-au f.*cut în decursul timpului, cu acei i»u i Roatâni, care azi au da* probe de cta mai mare j rtfâ şi patriotism care a fost recunoscut de întreaga lume Cei Ce-şi dau seama de însemnătatea acestei clase da funcţionari care au luptat din generalii pertru înfăptuirea celui mai sublim idem al Românilor, vor apculta şi vor face dreptate celor 600 Învăţători ce urmau si fie avansaţi Încă din 1914 şi c*"'nu f-' t ouhiîivţi 1" .©• ■: f„ O No. 441 din 1 Ianuarie 1915. Concen de şi apoi războiul au amânat de dout »i acel examen la care am fost dnaifi prin inspreţiile speciale a ie ^!• uosir]. Ţinând seamă că cotele dele iaopoejino sswmte reprezentau aptifcasti Jjjí$9gjj jfŞBI®.* îK£4î âî&M tele noastre de muncă în şcoala şi in afară mai ţinând seamă ele prin survenirea evenimentelor prin care am trecut, alte categorii de funcţionari precum şi militarii au fost avansaţi după bunele aprecieri ale şefilor Cerem şi noi învăţătorii să ni se facă dreptate în chestia avansarii, după clasificaţia făcută prin inspecţiile speciale din 1914 şi după ulimaeie aprecieri, ai şefilor. Este un drept al nostru câştigat prin muncă şi la un examen, care s'a amânat de atâtea ori ar hotârâ dreptatea noastră. Nădăjduim că şefii noştri în frunte cu dl Ministru al şcoalelor, vor ţinea seamă că învăţătorii oricând au fost gata pentru sacrificii şi nu vor trece cu vederea această cerere justă luând act neîntârziat pentru a da o soluţie care să fie cea dorită In chestia avansării din 1914. învăţător D. Bejemut Hermeziu-Iaşi Emoţiunea înviorătoare cu care întâmpinasem ori pe mândrii ostaşi ai Franţei nu se potolise când o veste fulgerătoare vine să ne sdrobească inimele şi să ne îndolieze sufletele. Generalul Lafont a murit! Este supremul sacrificiu pe mre fii nobilei trânte îl dau morţii pe pământul României şi pentru sfânta noastră cauză. Alături de marele Berthelot, generalul Lafont a fost nădejdea noastră în vremuri de restrişte, povăţuitorul înţelept şi cumpătat, prietenul bun şi devotat de care ne va lega o recunoştinţă neperitoare. Ne amintim cu emoţiune de clipa aceia înălţătoare când zilele trecute in mijlocul unei mari manifestaţiuni patriotice, figura mândră şi simpatică a generalului Lafont a apărut în mijlocul mulţimii entuziaste din Piaţa Unirii. Şeful misianei militare franceze a fost obiectul unei manifestaţii de simpatie de care marele nostru prieten a rămas profund mişcat. Fatalitatea oarbă a voit însă ca în preziua revenirii în mijlocul nostru a ilustrului general Berthelot laşul să îmbrace haina de mare doliu şi să întâmpine cu lacrime ferbinţi ale unei profunde păreri de rău pentru prrderea ireparabilă a bunului său prieten. Generalul La Font a suferit numai câteva zile şi a fost răpus de gripa infecfioa , care face atâtea victime în rândurile noastre. În mausoleul din cimitirul Eternitate în care odihnesc impurele neînsufleţite ale atâtor nobili fii ai Franţei se va săpa un nou adăpost. Lacrimele de durere nepotolită ale neamului românesc vor stropi locaşul de veşnică odihnă a marelui prieten căzut la postul de onoare în clipa supremă a înfăptuirii idealului pentru care a însângerat şi s’a jertfit mândra şi buna noastră prietenă Franţa. ". In onoarea generalului Berthelot va avea loc Duminică 2 Decembrie ora 3 p. m. la Teatrul Naţional un mare festival, la care vor lua parte toate elementele artistice din Iaşi în frunte cu marele virtur Gunescu. ititi în paginala ui* Umile știri telegrafice. | fXu,»!! ' A PUMINICH 2 DHQ kW* UN NOMAR Bani Sub dirwstiliase *'i*i porrxitet kw&w. et «fateni Declaraţia Sfatului prii pentru anularea condiţiilor Unirii In urma Unitei cu România Mamă a Bucovinei.. Arenadul, Banatului şi Ţinuturilor Ungureşti locuite cu Romii», In rele Dunărei şi Tisei, Sfatul Ţarii declară «6 Buaua&fii. vm\m^k la condiţiile de unire stipulate în actul dela 27 Martie, IM încredinţat că în România tuturor Românilor reginad mmo emomcratic este asigurat pe viitor. Sfatul Ţării în preziua Constituantei Române, care ae mrge după votul universal şi rezolvind Chestiunea agmrfc nevoile şi cererile norodului, anulează mlelalk mndiţmprum vetul Unirei de la 27 Martie și declară Unirea n ret:ftfite off a Basarabiei cu România Mare. •viaţa programului nostru Speculatorii democraţie! Trăim în vren es speculei—în toate direcţiile. Datoria acestei specuie viaţa a devenit insuportabilă. S’a cerut şi se cer măsuri împotriva speculanţilor care exploatează fară milă, într’un egoism dus la orgoliu, nevoile publice. S-au luat şi se iau măsuri de apărare împotriva speculatorilor care au inundat oraşele şi satele,şi toată lumea nădăjdueşte că specula va fi înlăturată iar greutăţile vieţii ameliorate. Există însă o altă speculă care a luat aceleaşi proporţii şi care se infiltrează mai ales acum, în epoca de transformare a vieţii noastre naţionale Aceştia sunt speculatorii politici care, deşi desorientaţi, fără nici un activ politic la Iaşi, agită astăzi principii şi idei, pentru mistificarea opiniei publice. - Chemarea la viaţa publică a tuturor masselor şi faptul că pentru prima oară se apucă votul universal în alegerile anunţate, a dat prilejul speculatorilor de ieri şi de azi în politică să voraacă în numele democraţiei româneşti. Vor fi, poate, unii naivi sau creduli care se vor putea lăsa uşor mistificaţi de aceşti traficanţi de idei şi revendicări,—dar marea mulţime a conştiinţelor va şti să facă fundamentala deosebire între speculatorii politici şi adevăraţii reprezentanţi şi susţinători ai democraţiei noastre. Poporul de la sate ca, şi cel de la oraşe nu va uita că cele două mari reforme—dreptul de vot şi împroprietărirea—este operă concepută şi înfăptuită de partidul liberal. Ţara întreagă cunoaşte deasemenea care a fost şi ©st® punctul de vedere al partidului liberal în politica externă şi ce rol istoric a avut şi are acest partid, — mare puternic, strâns unit în jurul şefului său, pentru împlinirea visului secular : Unirea româniai şi de pretutindeni sub scutul Statului şi Dinastiei noastre. ...Iar în faţa programului-mainifest lansat acum la Iaşi de către partidul liberal, in care se înscriu cele mai înaintate comcepţiuni democratice, pentru armonizarea şi consolidarea tuturor claselor sociale, speculanţii politici neputându-se opune, se recomandă drept democraţi înaintaţi, pentru a încerca noui mistificări. Oameni cari nu au nici un trecut politic, în sensul că nu au adus vreo contribuţiune sănătoasă pemru binele obştesc; oameni cari au făcut politică ca un amplu lux, indivizi cari au pus asubiţiunae personală mai presus de orice, vanitoşi sau interesaţi, autocraţi sau snobi, falşi naţionalişti şii falşi generoşi, — toţi aceştia vor să mistiSce into■ nnd imnul sabMm al democraţiei.. Aceştia Insăiîc* seria bogată a 'speculanţilor în politică «ari, singuri, se,demască în ţaţa opiatei publice conştiente. — Pentru lămurirea opimd, în chestia denunţării armiitiţiii lui avem de adâogat urmito**rele lămuriri: Această denunţare n» îneca* mnâ o reluare a ostilităţilor cm Germania, încercuită din toate părţile şi deci pusă în imposibilitate de a mai lupta. Cum termenul arrcustiţiei expiră peste trei zile şi cmjn Germania n’a împlinit condiţii^ ce i s’au impus, armatele aliate vor lua asupra lor acţiunea ie iiiur€ a acestor commm. Revoluţiunea şi Isialia Ziarele germane abundă în avaneuri, descriind modul cum a decurs revoluţiunea germană care a prăbuşit tronul lui Withairrt Şi cu el toată forţa brutali simtboliWMi T* figura lui Hindenburg. Revoluţiunea germani, cere brutalae! de fapt răscoala poporului german împotriva Junkerismului și a Camarilei de 1* curtea Kaiserului detronat, a isbucnit in primele, zile din Noembrie, după ce armatei* genii*,te au suferit groaznicele înfrângeri de pe frontul occidental. In faţa acestei unanime ifSsvrăţiri jttt.erf«. Wilhelm a fost silit să abdice, in tirap ce armatele sale gonite ne pretutinesru capitala... Revoluțiunea poporului getumitta proporţii enorme, cu toate încercările guveraului lui Max de Baden de a o potoli La Berlin unde revoluțiunea au isteți, "lag, măsurile de ordine erau conduse de generalul Linsvijjen comandantul at«ip»terric al Capitalei germane, care exercita un rig&am cp, întrecuse orice rigoare, în timp ce pn»porturile din Hamburg, Brenta, Kiel, etc mişcarea revoluţionară creştea la proporţii mari. In ziua de 9 Noembrie st. n. Capitala Germaniei şi-a schimbat îa totul aspect»!, Muncitorimea din toate fatRle-I* »e-jrifftMdi declarase greva generali, imert«« mtifwB* x Berlinului cerea într’un ai ger «la» *tdi*tfcre« Kaiserului, și nimic nu potul potoli apiritaid agitate până ce nu i’a adu* ptMn opormarea acestei dorinţi. Kaiserul abdicase. Ştirea aceasta a dat 1«« la mm d«p«pstraţii civile şi militare. Toată lumea manifesta io jarul Reiate**guîni şi a autorităţilor principale. Acestea s’au petrecut în ahm adarul lui Wilhelm. Poporul german flămânzit şi eponist, îngrozit de terorismul castei prusace., a taachia astfel prima pagină din mare* s* revel»',« istorică. Kaiserul care a de»»nțwit orgia râsboiului mondial, a prez dat *4 ioposi oaNwtrsdp germană complicată astăzi şi mm urali prin mişcarea bolcevistă care s'a ionos îa toă’t* Germania şi Austro-Ungaria.