Mişcarea, ianuarie 1919 (Anul 13, nr. 1-23)

1919-01-02 / nr. 1

fi. ^ ANUL..3I­ M' AMU^CBOai Se pfpa®«« to: agenția, se proumssc I- 6#mSTEAflS sn. ADMÎNISTRAȚIA glASUfciUI PiAfAWiSa »«*-* fan i^IHIiPm 1& .ftJy 1CEi ■ -v ■ jkASi'« pi ^8» .|i WE «IfS JBBl jM 1 A '*?>. ®ti r­.y, ... V :■•* ■ . fS yity-i fcââii &1 fii Éí€i.a li-UBERRU ........................................... MERCURI 2 IANUARIE 19t» UN NUMAPt ^... . Sub (irrectlitsea uanit Institutt de Cîubal t^voaairlMRra • 09 0 8 9 9 71MR Bani a OHMH Sub farmcmî dafmnelar vom scibăioisi noaptea of. Vaeik, primind «nul son g&e oase ni j*« 5 m Kavait Do­atntî cms4t&4_ ami nit« dt­ ffpithîri vii dia ana «ui au trecut odată Ctt'mârs#t epopaic a răzb@­­fr] iul fii nostru pentru marea și veciaica unire, a .tuturor remfinitor* ■ O, ea și nesfârşită «5 1 s’a p«rut Topta pe,.cai». «âi. dm­v îmf^riva , d.ism­aiţiior neamul sâ u»e ori îm­­­potrivi' ăosrteî'4-ivV. De la 14 Au^itt i#î§ am sar­h|bnupH' două rânduri, ca sutieiul «frâng, noaptea sfântului Vaeiîe, la îdlT/ adânc îndureraţi de urgia care flfo dezlănţuit'asupr* .»«obW,' 'și 1« 1 Dl 8 încă sub înrâurire« aeeîas urgii, dar cu aceiași neclintită toerceire fe . . .izbânda care a venit în doi ani am trăit eu tfc$l aite nespus de grele, dar itttp&t de fa* morr.e pe cari cronicarii HOțtei Ie vor însfrîrîa ca cele mai gîariooae #« cartea sfântă a romănimei. Dr ceeace »i «"« părut tragic a devenit sublim: înfrângere» de • . eilpă s'a prefăcut în victoria defini­­tivă,. iar visul' de secole,!« ptragml ouielor istorice din acești doi ani, a devenit realitate : 'intre« totr«gsi r** mănimî s'a înfăptuit! Astfel noul sn 1919 «fe prime DI 1919 an al României1 Mari. El de$ei*K$e o nouă epoica din tetoria minteă, căci aduce pe lângă a doua mare mare și etern­a romănim­ci de pretutin­deni, începutul unei no­i vieți sănă­toase pre va pune statei și neamul nostru în rândul macilor state de­mocratice. ....Qci 111$ dacă găsește unită fosta romântofea de la Nistru la Hsâ, ne l?ţ­i găteşte i epoca mare de consolidare naţională. Ţara nouă, reîntregită şi sporită, sub scutel o­­crotitor­ul bufturii şi marelui român Ferdinand I, regele tuturor românilor, este şi Regele democraţiei române. Opera de deiîodristiziufe a nonei Steisa­n­ii a început în lfli, paralel cu opera eroică a oștire» noastre. Nori an­ii 19 w desăvârşi această operă, pentru ca cel de al treilea deceniu din veacul acesta să găsească @ Kormaie mare și deai©®:»iă, în neufle ei hotare. ^ „..Astfel privim anul care pleacă și primim anul care vine, în noaptea de acum a Sf. Vasi­le, te care pentru cea dintăia oară tirănimea noastră înfaagă va trage adevăratul »piugtt­­șor" penia a ser­bat ori ceeace i-a acsss mi ui sol care e 19­19 î­n împroprietărirea 1 aawn MMl ■.•asurzi. conserv­atori 1 și reformele­ ­ Inexactități «*­ vEvenim­entul,t rispeuide k ehesla part’eipărci eoimervatorHor 1* rtforai«. Nu am avea nimic de f­ioe dacă «§r* mațiile Evenimentuh« «c fi «sacts» 1. Este inexact că pundkd con­­servator de sub șefia d-lm Teteke s’a rostit încă din btm Măi 1916 pentru reforme. In Mai 1916 nu exîate eorservator sub şefia i fn T. lo- Tescu. Fp -atunci exista « gfispaft conservator-dem­ocrată sub şefia d im ... X, lor,eseu, şi o altă grupare comer­­vatoare sub conducerea lui R F9i­­pescu. Prin urmare tin partid eoflMmior sub şefia d lui T. lonescu nu exista, şi dacă nu avea fiinţă, atunci cum putea să se rostească tmsm refor­melor. 2. Este inexact că atât gfumm conservator-democrată cit și gnsjiM^fâ conservatoare s’ar fi rosfit pesifesa reforme. Se sfk care reforase erau k concepția d-lui T. lonescu ^împo­trivirea lui N. Filipescu I« e»p?©pare şi vot universal. Atunci, de unde albaisţinea că partidul conservator s’a sp*it în Mm 1916 pentru reforme? Nu există nici o dmtea&Mc pu­blică, nici vre-un ccm­m&mt s«q WC o altă manifestare prin care pariffiferl conservator să aducă la euseştinţa publică aceste intenţiml Şi-atunci chestia ne pane astfel: Unde, când şi am va rostit în Mai 1916 partidul conoenelor pen­tru expropiere şi voi exişti&c ! Până la răspunsul ca fapte asupra acestei întrebări, repetăm tacă odată că afirmaţia postumă « „Evenimen­­tului“ în ce priveşte re£j«»eîe este inexactă. 3. Condiţiunile în care sfa voiat larga împroprietărire Blaft în lume 1917, lamureşte îndeajuns ei şi la această dată cocvservatorii erau adversarii reformelor. Nu convingerea sincera şi Curată a pr«»)ci,ci hotărârea cormrvatoritor de a vota mformele. Fresitu­m evenimentdor externe, jcffta taurettă a sătenilor, cari apa­­nsu tsra, gestul înălţător al M. S. Regelui, i-a fHis în f«iţa unei «tua­­ţîs®î, care nu le mai putea tegachii şovăieli. Şi-atunci conservatorii, cu toate aceste 'Imprgurări, au încercat orice foipoc să te trapiedtee. Eveidto«'«kte și hotktiaa parti­­diaitsi lifeeeaî a« idu mai puternice. Și țD&rtidn­­er«»rvaior în fața a­­c®e4ei sbmQvmScMd avea de aks întee dssfbtîțarea sa ca organizație și îrrtre r&mme, — au votat retornide. Așa sta« lucrurile. Să se ^ie. Unîunea demo­­crațiii hațfraale ■g»ți##" a Bl. fosa* ato iafeiîîât să pr%­ esi­­teamat—n'a isbutH să »­ éJüai® pr«^m­»lHi fiuă și mm&sstM m MW asea ®fg»»a»^e pt*A;ca pe care d*s& »ere­­•iea făcătoare ie meow. D« a îasâ M fa &t«s:e să dfea aedaMței roia^asfî o ms­­care Ifeemei aafiMĂ, a patat ftefesmias «nn cuttat 4e iâuătsm iuf$i­xm*l și culturot, fixâad prktr’a e^aămaâ șt vie propag««fă prhcaM sigure de eaimtorepeiUrH potPtie« aatrejHtâă. Ar trehuii să fi« etaova lipsit ce ©atestiwtate dat­ă ar facerea să aege r»»rde ro( p» care di. lorfa i% avut m pregătirea jSBBftriui pe­­bUc pentru aveifMsaateie de a®tM, precar, ar fi o Hpsi­­tto b«a simț dacă aa «’tn vum­­aatajfe­­ieawfl și fsAipoarea atituduis pe estre d-sa a avsi-© te tot timpul durerilor și neiîoraeieeter rănkikUui. Dar pen­ti&et sa ce partid rt’a însemnai ni­­mic și despărţirea sa de 4. Geea su s’a fă­cut suteai pe. atei* asar âsessairi feaea­­tterstâia ee tesaperaeraat st es cascapet»., ci să făcui tocată peairaos­a 8. ioega m oete si tu# 1 0t few* mm wmim depărta ca sici un preg de seantpa se em­­țiu»e—deșî partiul nu exista o©.:St îs .«setai* todrekte în Anniie 1910. Cad hu a’ai pus tea spotte «s patasaian­ de la 19M as e-Mi lerga er«u ta stara si termese ztmm act jWrtid pwfftîc seda® sau că, de la ac©a d*ti Si Fini utM, numftmi for s’a ÎAnwlţit, iar resrslk s'a apropi­it. Dvsluția partidului na­­ţionatist a fost tocmai taversă—ş' de s-fceea, a stăef, cu greu s’ar fesî putea afla câte­ suit mojnlsrii acestui partid. Și e’«d«a* că acest cewp'act k«mscc#« » datorește îa prin­ul râsd, faptniui, perfect *­­(ie-fărat, ci d-l larga «ta jpbate fi omul po­litic care să creta« și si conducă na par­tid politic și nici as faci operă reală de ®s­­'Vtrnlmânt. Necontestat fosă că nereuşita politicei naţionalist democrate îşi gău­eşt» «spUcaţitinea î:î lipsa de legături consteată cu nacecităţiie mii adânci ale ssdstâţei, In Chiar natura programatei şi a concepţiei ssa­­ţionaliste, care e mai mult de ordine s®*t- UiTietitali şi care se afli dealtfel la basa tu­­turor parii­elor politice din ţară. Do acela toste punereis de progrem ale naţioaatisU« l®r Eu îsvorlsc diBif*o concepţie poHti*«-«*­­d­a'd deosebită a cărei complexitate si poată sta îa faţa ccl­ocelliior care au dat naştere acatîi cteciseci de ani partidelor tergheie ori su«i»it£faaî*i care, astial, a dsveaât o flkgică de stei. D-l Duca se stohe­se atâţia ani pentru a dorwH atemtuatetsa decîri­­a®-ă a par ti dul­ui »5u și ori de câte ori & vorbit ssu a scris despre chostrewS* mari d« la nai, despre proMaraa agrari sa® voiai obytesc, a făcut teoria prsujr­etăfsi pcock­­«®ad !i-:t*ngib:li‘:si4a m şi s’a opus catego­ rfc ch.?)'»h­oi pc-portlai k viola petittel ttt­­cind direct la domeniul coMervatismului. Na­­­ţiosalitmai, la accepţia directivelor şi a pro­­gramului d-lui Cuaa, -- e o concepţii sîm­­puni şi de aceia cu o mare putere de pr­otetraţie în sufletele pitas de avânt al« tine­ri mei. Din puset de vedere practic această concepţie e twgaţitmnea ori cărei asttass s partidelor de guvern şi distrufer«« Aşa se «ţp'că pentru ce la ţwrul acestui, aşa zis partid nu s» găseşte asiM nici o person.«iitittu mai cu suprafaţa şi, om, ac î® niâ tl«p, chicr şi cei mai tineri m tacetat» In buni parte, de a ns« crede la strălucirea unei isbâf!» utopice. Cici negsthurea şi dis­­trul-sfe* stagure—fără posibilitatea un« ime­diate acţiuni pozitiv®—nu pot fi un ideal nici în viaţa politică şi nici ta rea socială. iată de ce a căzut idei® ta fiinţărei parti­dului iraţionalist-dasiocrat şi iată de ce, as­tăzi, vedem pe cei swai buni adepţi ai d-lui larga—care, o­ricât ar fi de ine-;.s*iteafei{i, dutpă cum apOT­e d-sa acua, au fe«t ei«»®a­­te de v&t 'Are recssaoecutâ altă dată cu tec­­d« tot de d-sa—trecând la pertidul ab«mi» căruia li revvae asfisi, saroka reofsaatoirei pe baze schde a uotthri »tat ressin latwfî4 si ta ti rit prin mitwtcs n­ifte­ssba. ta asemenea cc-saitkmi e ttsor de v»sut că „Uniunea democrat« Batkxtale", cu «are de lor#* acopere itezî îe ri»tpit« aie ponrieei tuttioosli*t-desiocrete, nu poate avea aX£ soartă decât aceia ’a per^ăului său şi că, la orice caz, sa acaastă mare democraţie de trifem­ă şi de awmnt va rei®*ma ţara, va schimba mneatatitatea ce pini ari a parii sta­­lor (Hssstre şi va erefa acea profundă, cum­pănită şi teasjirifiioi prefacere a Borsnntei m. prinst­raite Mistra, Dunărea și Tisa. Victor lammndi pore la noul pr gram item&îfsi si psr­­tisiuioi nstloaai- liberal.­­ Ca pfîkfttl acestei aieaiut rtt«sicMa­­rha«a­­fosî Piai­a Meaa'4 s stiretcsf mese­riaș îor si !»&r#to?fe­r din țară an sp«i îa Braătwaî cap» c di­ care se v#«Se «aia fa­ekff tauttsătasW se ssr«®k»i m^c ettznm aaaatate de psrt evi nagăaaal- IlP raî. EHipă lungi şi greie lapi« p« utt ea toţii îe-am­ dus la etmtoa uauî iaaue pater­nic, mulţămită faptului că sad mânii ara fost spasiiea­l de datorie şi •oadufi d® marii ttefl i Părfeaţi de stat eu «aacurstii oepRKMt de awre aî- «pui«* ptief L-»i « »ad^^.rfeafiata și«-a dădut ‘3 . .. .. K W LáLíza România Sa Conigresul de Pace Dl. I. I. C Brâtianui a plecat la Paris — Chemtl telegrafic, dl I. I. C Brâtianu președint de «anii» .Un­îi de miniştri a plecat direct la Paris, pentru a lua parte la conferinţa generală de pace ce urmează a se deschide in curând îa Versailles. Interesele superioare ale neamului vor fi astfel susţinute şi la congresul de pace de acel barbat de stat care s'a bîCMfat de încrederea marilor Aliaţi ai României. %i3SSSS%Mi1SiHgM^ AU li LUI 1918 Atw dintre mi un an iarăşi dispare Ducând cu el sublime amintiri, îndeplinirea sfint­e, mari uniri, Ce ne-a adus o Românie mare„ O­­ cuti dorit de ’ntreaga Românie, Ce«d adunat copiii la un loc; Te vom cânta în imnuri şi în joc, €&d bi­ne'04 reunii pentru vecie. Şi mm fi iar atât de fericiţi Mânaţi de-un singur gând şi-au str&g&r dar, Braaa&ias dulce soare încălziţi... '}. Mai $#$, in siam, steagul tricolor, Români, din toate unghiurile — uniţi, Trăiască trapăsatul tuturor! Ieşii vii Stecembrie 1918. Jph Ju­mi* mrngsavimamst MMMinKmMmmr mBSSBStassa si H5s«Bis»Widafflwa«MBiw,si Wi*­^ rs&îisaî v»âi de s*r, nmi d* sscak! Sd*'«f* dreptât­­­a tosirii f pentru o#î, »»k wm 6wil«d­î«f w si’i&ctă­­ fifitorta a m&m-Si a taluri, c»e ca si te d$sr să raergam Mâai kt mâaâ co «eadtt.'C#a®3 easărî, sd pe cât puterile fi* wr p^mite, m­ie dăm tot concuitații peatra a tafăpttîi, spre biu«te nostru re­­f»vm»te pe care M. Sa Regele le-a a- E«B­ai «te a r«c®Bjp*asa pentru raeritete p«g»«rak4 M. Sale Regelui, Marilor b­ărbaţi de stat, aliaţilor şi tutu­ror câtor e«-au topiat cu credinţă pea­­ca sâ se vedea ^omâa,a Mare, - - să ne ska&gmi vMoarHe pentru a ae coosuita fe»pre»*afi asupra aerwlor şi a cere con­­dswâtoiâter de stat—pe cale pas­sstră ți ia®aii—să ae tacă legi noi, în­­ri%? gwâ nmă, «are ssd corespundă ne­­v$etor ligî^s­tai î la vederea Bmjllor alegeri ce se vor face pe basa Vi­taluS universal, este ab­­solaii asvore ca şi meseriaşii şi munci­­tori «»stai să-şi trimită delegaţii lor din cei astei doetoraiii alături de conducă­­torii Stiiţului, ^»detaici şi co®unei, care să lucrese de comun acord şi pentru prep­s şir «a ciss­ei noastre ! In acest scop, facem un călduros apel Ia tejH »eaeriâşM şi muncitorii Români sâ ia parte ia îatranirea ce va avea iac, pentru a ne constitui şi a face CBveaitek proponeri dia elementele tinere şi desto tai ce ce vor trebui trimise deferi de conducători în sfatnriie gos­­podâreşfi aîe administraţiei. Cifesîiâfiîk de dtacrttot la ordinea ti­ki sunt: 1. Mo­difi­ca­rea tofei de organizare a Meseriilor, Creditului și Asigurări­lor MuBCîto?»*«, dâiîd.tmi-6e adevăratul tip aî iegei cu regulam­eatei ei oare nici pini aceia a’a apărut. 2. kitolarea școlilor de meserii, de &­­și de neeîtici, pe care legea aciua­ta te pr«v«de, dar oare, dia cause nc­­eaasoamsle »a au p«rimit lua . ființă nici p| «4 aruBî. 3. Arrtanoasta Westd­or, înîn­aţare de feibibieci şi Gas« de citire, unde, fi ca­re să-şi poate găsi toaca suflete­astă, în itasful W&ttr, 4 M­ zurrit^riiai iaduetrieli să li ie le­gifereze S era de «sarică p® zi şi să fie p&H»şi la beneficii nete ale capitalului prin tatteisrai«, la ts.heierea bilanțului, »sa Cu­m se procedează in tă­­ie occiden­tală, ea industria bine desvoltata. Având ®.'«'.ltnta pâ apelul nostru va av®a m v&mmt deosebit de mare în i­­totoîor banilor noştri fraţi de esta de dc?it cn să ne adunăm W mrnk­­m stai mm, * »« a rfita păsurile și setai* »»awtr®, ri rw«i astf-ri voitr putea .. junge la lid* -ta­re* țelului ce-1 urm­ărim. Astăzi când partidul bfeeml p«**! ^ pro­gramul râu se ndrt«e»sâ tnturer P* uri Io* social®. Hjufi.ibom*, »Kätlei® itm fee torâti a i da £f?t coae®w»i4 ii Sh- tosrea reformelor a«ui tata. Ca sprillOKl n t-stera țparild «w* Vădea realizate dori­ți»!* cati«i Btawftasr* da toa'e gradele și astfel cacteri« ed b­ăra aiâture* de el î» sim aia®«»#*«’ a «a t&t«! i1FORPAT1SJti e A O societate din Odma a ofe­rit guvernului nostru 180 vagoane zahăr In schimb pentru petrei fi benzină. A Ministerul îndmtind a fi**1 prețul maximal pentru făina inte­grală la 55 bani kgr^ i&r pentru făina albă la 4 lei kgr. A Guvernul a fost hi mod oficial că în stațiu»»* r­e­­ferată din Transîî, ma­se semnate depozite de lemne Eîa Se aduce la cunoştinţa instituţiilor, fabriceior, şcolilor p­­şi a acelora care posed cartele ledive­că cu începere de .w. Decembrie 1918, vor trebui sa se prezinte cu cartelele pt luna ianuarie la Primărie la Serviciul de Aprovi­zionare, pentru a li se indica brutăria de la care vor lua pâine. ■■ La Universitate ne conframă înscri­erea pe tabloul studentelor şi studenţilor ce vor să plece în străinătate pentru stadiu. Aceste înscrieri vor contersa până­­ 10 ianuarie, când tabloul va fi vit autorităţilor în drept pentru a fl iU bate şi noile înscrieri. «s D. V. Tarnovscto, rectorul Coi' . - sităţeî din Chişinău a iaimiti Umiveea tei dio laşi o câ!dâro*ai elegmote,­­ care expiimă săntimenteie ie caldg midţia care leagă de a««« înainta ee­i două Universităţi şi tagiduind t«d spri­jinul pentru înîiorirea culturei r*«Bâ««^t servind astfel mare* easse? a eaatoptata iate^rale a Basovm^i «p —^

Next