Mişcarea, ianuarie 1919 (Anul 13, nr. 1-23)

1919-01-14 / nr. 10

*i * V &î$$L XI No* 10 jufuticKj&i Se prefaeuc la CAPEj^jp DB fWaUOTATE IBftÂ«*iŞT£ Attti ADUPISIRAJIA ZlARULUi piață mm&i mte SÎ ia spt:|p^ ;i;' 7l| •• • . mm F;:S ja# %Jm'm ..... Sfita . ® a •« « ® Z SRNfiTîQNflteWEERAb COTJOIHN •» 9 9 9 0 0 LUNI 14 IANUARIE 1019 UN NUMAP, Bani Sub direcțiunea unui comitet Instituit de Clubul Naţional Lipera ■ »*. Jta«a Mirii tao®S^te «SteM* Dw«ri(S Hiatetsti Mâr ■ ^tâ^fel3XÂ^ ea»e^ - a**»* te «SrSsto Tm m \mm uo^a UM ? *A * XActeÂd ca * « faW :,fe^ pe aca cu cat« a cc&ffiraGat % flBÂa operă da aafefeață publica, Pffl^?Jîâ»54A«ste ti «tai, ca srftaefe atansSs Angasâraaj 73kfc* at Srtaeriifo tesăn* «» a**ea ^ de «toat ptâQS* «& arSă ftgP*« kibfeJrc postea și recoaotfa* kir pcatita tot binele ce le-a ftcot N'a existat spital % care bunătatea Rtrttei să nu se swerse, aa foat sjjfo^ă la caw M«îa Ei «ă m tresalte, tfa fost nevoe pe care Sa tio aiine. * «Astăzi RegwM regăsește capitala Moldovei sub aspectul ei ts)®® cu raitele trecLihilm nici aeaepperite, dar cu ««Setai mai n^umit ca o&dim căci din suferinţele trecutului s'a plămădit idealul de waßefi al ne&m&pt. Regina Mana a păşit de astădată In certea lui Ştefan ca Regâaâ a tuturor românilor. Fiţi binevenite Regină iubiți mäödss Doßsnifjß. — O cmwtbirc cu dl Petniiafîanea orașahn ®c«ste, a Sosi, eu drept cavS&t alarmată de s%Re că au apărat în ziare »strapr® «lirei trag?®ziîoare în care se găsea«, la acea &&®că, spitalele Case! sf. Spiridcon A trecut o lună de sile de la instalarea nonei administraţiuni, chemată să remediere acea stare de lucruri—şi de aceia cettem că este bine să se ştie de toţi ce a fost înainte la sf. Spiridon şi ce este a eum. Redăm în cele ce urmează, corrvorbirea ce am avut în această privinţă cu dl. D. Dimitriu, episop al Casei sf. ■ Spiridon: In ce start aţi găsit sgttare ? Am găsit spitalele dia lași, Wf’o stare disperată. In Decembrie, când ixc-an» prezentat fca epitropie, îa totul *se«i prfe urmare, lemne nu e a a nici poalm pregătirea hrasei boloaviîer, taak aâek, când Fipsk pâinea, to seb-tobai ei *e da bolaavilor dou! sau te.A cartofi. Depozit de alimente, aproape sa exista» aprovicioaarea cu zsrz&vst abia începută, în assBiwaea împrejurări, cu frigid şl lipsa, care a fost, boîeavii moreau de frig şi foame. O instituţiue ca aceasta cu zeci de piduri, cu mijloace ffaaacîăre mari, nu putea să ajungă îa sjhîathsiîea aceasta, de cât datorită neglijenței epitropîei şi anarhiei din administraţie. Epitropia conservatoare a avut înaintea sa o vară și o toamaa titreagă pentru ca si 99 îngrijească de aprovizionare. — N'a fâcut-o. Dar ce a făcut un schimb, iadcă treb«e să fi făcut ceva ? Dacă de tocăteriul bolnavilor nu s’au îngrijit, eî, — spîtrojiii şi acum se încălzesc cu lemn®!« destinate să încălzească pe nenorociţii din spitale. Dacă aprovizionarea cu armcmte nu era'iaaîgwată, în schimb a»tomolibui şi camiasmi, cumpărate ad-fecc, alergau pe toate drumurile să aprovizioneze pe alţii. Ceiace est® mai grav, epîtrapîî au luat din lemnele boteaviior, la nevoe vei?*s cita nume şi cifre,chiar îa tiaspuî când sa manifesta criza în aprovizionare. Adăugaţi la acestea zeci de vagoane, a căror întrebuinţare nimeni nu o poate justifica şi veţi avea tabloul exact eî anarhiei administrative, ea a domnit aici. De k veaîrea noastră, am lucrat cu înfrigurare şi eu specizul fsamrtd și ai frigulisi tofiint^-ae. Dsp5 o ntijl de rf?,-?, abia aeaia mai respirăm pstfe. Avr.am în depozit aprosîmativ 50 v^gim^e kume şi altele maî sosesc, Ih rezervorii păcurâ, puțină este drept; noi luptăm însă, să avem mai rauita. Avem cartof», ceapă, faină de popușor, ceai, fein«, etc. io&Le ailmentei« dc pri®s necesitate, Sb»Bcts popette ch$ 90« to fu ctîpoc 4 «q t«AW nm s* ftupea ptericfc, Necoîib»^^ «3« mat* *®»w« m %ac« tu aceasta pri»*a|a, 4s» i» vpectTui isaine^ s,î frignlei, *m tc&pat. tkr Dim. DoMw. — Ja ce atBsv §8mi w¥M de ain pimefaft ce mem al sateurilor‘i?a, „SfcrSdftrie in sjiâță'«, efec'We de pc bctmvi rupte fi murfsâ«. ia trebuințairea Icctv&it îa ,i©î-n©îM-»5 Atu giUsit cada^e, stăod cu zriile peste termenul r«gew«Btaf. srntegropatc. Epîtropil nu ae togrijias să se adsseă scândurii© néeosar® pwtna faeecea skriilor. Și doar a*'ms to, codau© ta Pcpricaci, baratei, tp.a care s« jKa-teer» aduce, eu pathra osîan.'eaSi, stsaacorite twccsare. Și to această priviațs am toat măsu’fHe cuvenite, am «fet efecte bcbrăvlkir, papuc’,. ciorapi, grisiflia, teste, vesefi peatea bucătărie, îficănd în telid apasta $ă cSspară aspectul Îs- B!?ntabiÎ ce-i prasssimi spitaieie. Dar mtâk&m&tiaiitl ki parte, lipsa tor a fost acoperirii de foasta apreopie W^Bel-feusorisi. Am emnparat & noi. Llswcac fecă mtoite, în special aaterial da paw««»Q,ît, #'n esve se cSmw$ foarte mult. Am luat mSsuri ss îa această fwivMiță. Ţinem să se ştia sfi nprovfeiew&ri}« de toi fetei ce am făcut, kis-au costai sacrificii băneşti extraordinari, din ca&m tim&ilai hair,tat şi a grabei cu care am lucrat. Şi dacă o situaţie rea finmciară armantezi, la această cauză, opinia publicii şi rwaoriMpire competente sa cheme le răspundere pe acei ce nu şi-au făcut datoria. Sperăm lasă că exgrotriaew, va râdeoa mult vertitar de epifofîfei, fired că după socotelile aprteriiaatfoe ca am ftest, această 0peraţiune, va fi foarta avaHtafSoasa peiître noi. Idealul ar fi, ca printr’afl mijjoe oare care şi pădtfriia, alt prilej de proasta administrare şi fraaa'e, să treacă la stat, pentru ca stand epitropia să ee ocupe cu ceia ce este menirea el reeîă, îngrijirea bolnavi or, sf.?f»dtor şi pfimitor. O span aceastsi, fiindcă, la instiruţkiaaa noastră, ca şî la toate adnin'straţUwile din ţami românească, perzându-se dh stdam ra*ţiunea de a fi a instituţiunii, scop«id, prin creaţii»» inutila, s'a ajuns la Bittre fesea ca vepittîffia sa absorbite la nasse parte de dieâttMîi ce s’ar fi putut CWifa. Vom căuta, făcând^o o perii da adevărată chirurgie administrativă, sl 4âm venatttreor eprtropîei, destinația ce normai trestie s'o albi. In îagătură cu tta&mbi apară de chirurgie, vom făca, stlrr* ehter sg Rncfceta adfmfmrtrativă-financiert începută să continue şi vinovaţii să-fi primească pedeapsa. „Ce plănuiţi pentru viitori ?* „haedkt re vom rezafca complect chestiunea apcevizionird, vom itispada asinanumrt toate spitEids d» «ei fi 4!n prosâBsie, în mimat usttttsiite tor eomplect®. Dăa d«8*f «d 6s sKHMdertsi de eSsboi și acete c* « «» w# acorda psrrtri. sttfeăcfuaite cauîns®e 4« azmatefe duşmane pft?ca8t și tea veniturife ofdiciare vom f#fee repjî^ Din declarațiae tuturor oamenilor politici ai statelor fațaiegerei reiese că, printr’ua unaakn oewd, toți sunt partizanii unor măsuri cari, fără să jignească dreptul ginţilor sau libertatea Germaniei, să previa totuşi Europa de un nou atac teutou ca acela a cărui epilog este conferinţa începută am la Paris. In privinţa acestor măsuri, părerile au fost împărţite- S’a discutat rând pe rârld, în presa aliată ipotezele creierei unui stat— tamponat Rîa, predarea flotei şi pierderea celomiior, limitarea armamentelor şi dreptele despăgubiri de război, care vor împiedeca Grmania încă unul timp de a-şi reînălţa puterea militară. Multe de aceste condiţii vor putea fi înlăturate de germani printr’o muncă perseverentă dupâ ua timp mai scurt sau mai îndelungat;- altele nu se vor putea aplica venind în conflict cu principiile de pace stabilite. Sunt totuşi măsuri cari, dacă s’ar neglija aplicarea lor, s'ar face o crimă faţă de urmaşi, s’ar nesocoti milioanele de jertfe şi ar reduce victoria atât de grea a civilizaţiei la oprirea temporară a imperialismului prusac, a cărei poftă de cuceriri chiar azi a început a năzui la revanşă. Una din aceste măsuri care, nu numai că nu jigneşte dreptul popoarelor, dar e o strictă aplicare a lui, o condiţie care ar împiedica pentru totdeauna oferirea unei flote militare de temut, care ar împiedeca reînoirea bandistismului submarinelor şi ar fi un sprijin potemnic dat Păcei europene, este luarea din mânile Germania a insulei Helgoland şi a canalului Kaiser- Wilhelm-Kanal. Insula Helgoland, cedată Germanei de către Anglia în schimbul unor infime concesii coloniale, este păzitoarea gurilor Eibel și punctul care dacă s’ar fi aflat încă în mâinele Angliei ar fi înlăturat primejdial, submarinelor Wad una din cele mai favorabile baze de operaţii savaletocntra Germaniei. Această insulă tretrae să fie reluată de vechii ei stă*p.ţnicerî cari, dacă au cedat-o, n’au făcut accista îa scop de a constitui o primejdie prntru civiilzaţie şi un cuib de piraţi. A doua chestiune, şi mai importantă prin urmările ei este aceia a canaluhii Kaiser- Wichelia. Attest canal care uneşte gurile Eiber cu portul Kiel, Hatod astfel marea Nordului cu marea baltică, este, ca şi numele ceva drept îl poartă, o sfidare a dreptăţei şi ţinut din puternicile fortăreţe ale imperialismului prusac. El este săpat în pământ danez, în mijlocul acelor nenorocite provincii, cari cu forţa au fost încorporate Prusiei park Kataim de la Praga in 1867 şi cari contrar clausei exprese impuse de Napoleon al ÎÎI-lea, clausă erre cerca cor®trttarea locuitorilor prin plebiscit, n’au fost Întrebate nici până azi de voiesc să rămâie sub părinteasca stăpânire prusacă. Odată cu revenirea, prin dreptul popoarelor de a dispune, de ele—la Danemarca a provinciilor Schleswig și Holstein, canalul Kaieer-Miheli,--care a adăpostit tot timpul acestui rasboiu flota germană și i-a favorizat atacurile transportând o din marea Betea fermarea Nordului fără a mai trace îa littera timplor coastelor amme şi sudeze, evîtânduri şi periculela flotei engleze de la Skarger-Rschft Kattegat, nu se mai află pe pământ german. El poate fi internaţionaiizat după modern! Cartis neletor, servind astfel cp o trecere import sotă pentru comerţ falra maraa Nordului şi Baltica scurtân-si dsunoto cu toată Îaţiiuttîea coaselor feoemarie .?» eriîând perâooîoasa trecere^ prin slrSmtext. Acs-zsta- mâsarii este. m .cu cit însuși iGttStarii Sc^ite.țgii.ț i’ s’au «Agancs Prtut W • cggyi^TiffrS&r^’S Smrmiastreg^ga PB^^ te, vom complecta zestrea spitelfiei și vom deschide toate servieia ce fhBăț&tfauîaaiin. le, precum și alteia noui. „Dar cu Shmnical •ce c&e?" „Comptestaassiiie dîstres. Aci trimes a comratoae care sa aprecieze Rsgatwto si din sojmk co se v» acolea vom proceda îa opera eto aaLcnre. Rep. Importantele decisiuni luate în Consiliul de Miniştri Ce s’a destinat Iaşului. îndată cară sosirea M. S. Reginei d-î C. O Mârzescu, ministru de Interne a primit pe d-l C. Crupenscfti preşedintele comisiunei interimare[M ministru de interne a declarat d-lul preşedinte al comisiunei interimare că în momentul 1 în con M. S- Regina îşi ia rămas bun dela oraşul în care Suveranii şi guvernul au trăit timp de doi ani cele mai grele suferinţi, dar şi telt mai mari nădejdi ale neamului. Consiliul de miniştri în şedinţa de la 8 ianuar a. c. a ţinut să-şi manifeste solicitudinea şi recunoştinţa către Iaşi prin următoarele are: 1) Societatea .„Orfanilor de război“ înfiinţată în Iaşi în timpul războiului, sub înaltul Patronaj al M. S. Regina, va continua să-şi aibă sediul central în oraşul în care s-a născut; statul asigură acestei societăţi o subvenţiine anuală de 15 milioane care doreşte, să fie repartizată între comitetele regionale ale societăţii în modul următor : regiunea Moldova 4 milioane, regiunea Muntenia 4 milioane, regiunea Transilvaniei 3 milioane, regiunea Basarabia 2 milioane, regiunea Oltenia 2 milioane şi Bucovină 1 milion. Banii Dr. Vaida, St. Pop şi I. Nistor au participat la acest act şi au rămas a lua înţelegere cu comitetul central din Iaşi, pentru a se da o organizare comună regiunilor din Transilvania şi Bucovina potrivit statutelor societăţii. 2) Guvernul pune la dispoziţia M. S. Regina suma de 100.000 Iei pentru a o repartiza după cum va crede de cuviinţă operelor de binefacere şi populaţiunei nevoiaşe din Iaşi. 3) Cunoscând sacrificiile făcute de Comună pentru aducerea apei în Iaşi şi ţinând seamă de greutăţile financiare prin care trecem, guvernul ţine la dispoziţia Comunei Iaşi suma de cinci sute de mii lei pentru facerea imediată a reparaţiunilor şi lucrărilor de consolidare necesare conductei. a *4) Guvernul înţelegând ca statul să contribue într’o măsură cât mai largă la lucrările de reconstituire a oraşului, a decis să iă asupra sa cheltuelile de parce şi canalizare a oraşului In acest scop dl. ministru de interne a invitat administraţia comunală să procedeze fără întârziere la întocmirea lucrărilor de biurou pregătitoare, pentru ca această însemnată operă edilitară să fie realizată îndată ce împrejurările vor permite. Această deciziune a guvernului va contribui desigur la modernizarea oraşului şi-l va face astfel ca şi prin această însemnată lucrare edilitară să corespundă desvoltărei pe care Iaşul, în mod firesc o va hni prin faptul reîntregirei Moldovei în vechile ei hotare istorice şi prin o largă descentralizare administrativă, care va asigura propăşirea vieţei locale sub toate raporturile, fără însă a ştirbi nimic din unitatea naţională la care el a contribuit atât de mult. pronunţat pentru unirea cu Danemarca, suferind din această cauză banditismul şi cruzimele prusacilor, cruzimi al căror ecou a venit până la noi împreună cu rugăminţile unui popor frate ce-şi aşteaptă întregirea de la conferinţa din Paris.Tf~2iim p. c. — Raportul comisiunui de anchetă— Decanul facultăţii de drept dia Farig dl Darnatîci şidl. Predelle profesor de drept imternaţional, au redactat râposul oftet care stabilesc răspunderea ce o are eu-Kakerul ca autorul războialâ european. Marii jurişti conchid în acel raport că fostul tetparat al Germaniei este responsabil faţă de legile civile şi penale pentru crimele comise de trupele safe. Cităm din acest. raport: „A* fi nedrept tn cel msi înalt grad de a permia Kaiaerukii să se sustragă dela răspirmiîea actelorsale; d ?a râs- QGenopspea rasboiditii, eael hott!rărea răsbândita conform clauzelor, constituției germana apaijine numai iul. Kaizerui e răspunzător de violare.» Belgiei, care a fost tectrviiitata de el si de numero?.sete 'acte de teroare comise de trupele sate, acte .tecurătotâtesau elitar comandate de ek • i Raportul i i vă faptul ca ex-Kaizerul ca șef al Canted*; ? fi un ii germana este totodată și șeful «npreia al armatei și ■inariaei.Ex este rj^pufisS-lvr de violarea Belgiei. Exista un document cara arată propra lui mărturisire problnd că împăratul nu numai că a dorit și a aprobat dar chiar a ordonat felul săbatic de a duce războiul, fapte care eu Inegrit marile armatei germane. Acest document este o scrisoar’3 adresată de ex-Kaizerul fostului împărat Frencisc losef fo prîînela zile ale războîului. In aceasta scrisoare el spune : „Suîletul meu este ladprerat totuşi însă totul trebue arâ şt trecut prin sabie barbaţi, femei... Cu toate că nu aşi voi aceasta totuşi sunt obligat a alege metodele mai sus aratate“. „Este foarte greu sfârşete raportul, avându se In vedere legea publică germană privitoare la puterea împăratului şi după declarai*nr.l3 din scrisoarea de mai sus să ,:rai perzistăm în creditța că împăratul nu cade nu cade sub răspunderea penală la care se mai adaogă și răspunderea civilă a însăşi împăraţilor germăi-l* AEri după amiază s-a întrunit din nou comitetul de ajutorare a Dobrogenilor pentru a studia modalitatea repatrierei refugiaţilor dobrogeni. Constatându-se că unii dintre refugiaţi deşi au primit ajutoare totuşi nu vor să plece, comitetul a hotărât ca ajutoarele să fie acordate numai pentru procurare de alimente pentru timpul călătoriei, iar cu restul se va cumpăra biletul de drum și la plecare se va înmâna fiecărui refugiat o siartă de beri, ca ajutor pentru reconsîituirea gospodarilor distruse. .