Mişcarea, februarie 1919 (Anul 13, nr. 24-45)

1919-02-02 / nr. 24

Sc primesc la: N'1'íA DE PUBLICITATE I- 5 iS/Ul I ŞT e AMI! şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUQ PIAŢA UNSRE! No. G Departe de bolşevismul rus, în A­­pusul care a salvat civilizaţia, lucră­torul conştient de datoria sa, patriot şi luminat îşi hotărăşte soarta după ce prin muncă şi arme şi-a câştigat libertatea. In timp ce în Răsărit gră­mezile de cadavre, oraşele ruinate şi fabricele distruse, foametea şi crima consfinţesc teoriile nebuneşti ale unor utopişti, — la congres representanţii muncitorimii mondiale pun bazele dreptăţei şi bunei stări sociale. In loc de soviete, teroare, sânge, o comisiune luminată delegată de sindicate lucrează la emiterea legilor ce vor guverna Munca pe întregul glob, şi opera ei, acea legislaţie in­ternaţională a muncei va asigura pe veci înfi­lţirea şi ordinea socială. Cetind propunerile făcute de de­legaţii Statelor­ Unite­, aceşti repre­zentanţi ai lucrătorilor a căror acti­vitate uriaşă a hotărât soarta răsboo­iului,— propuneri cari după cererea lor trebuesc încorporate în cele 14 puncte ale lui Wilson,— ideia de dreptate şi dorinţa arzătoare de a o înfăptui se desemnează clar ca prin­cipala preocupare a acestor titani. Şi în această privinţă ne bucurăm că multe din propunerile făcute, propuneri ce reprezintă idealul celor mai luminaţi muncitori se găsesc formulate în programul nostru, justă răsplată pentru activitatea neobosită şi patriotismul acelora cari sunt sin­gurii ce reprezintă în Orientul Euror­pei, spiritul de ordine şi sacrificiu care a dat victoria civilizaţiei şi prin ea libertatea muncei. Noi, cari luptăm pentru ocrotirea muncei naţionale, pentru sindicate şi şcoli profesionale ale meseriaşilor cari lucrăm la înfăptuirea asigurări­­lor muncitoreşti, la acordarea pensii­lor pentru boală şi bâtrâneţă, cari ca şi în propunerile delegaţilor ame­ricani am fixat la 8 ore ziua de lu­­cru,­­privim cu admiraţie şi ne în­chinăm tuturor acestor măsuri ce vor asigura libera desvoltare a mun­cei şi prin ea progresul statului. Cât despre celelalte principii cari stabilesc că munca omenească nu e un articol de comerţ, care cer fixarea unei plăţi în raport cu condiţiile de viaţă şi civilizaţie ale timpului şi hotărăsc salarii egale femeilor mun­­citoare, —aplicarea lor va asigura fe­ricirea clasei muncitoare şi prin or­dine şi linişte va spăla numele de lucrător de ruşinea ce a aruncat-o asupra lui crimele bolșevice. R. P. C. f­a cele scrise de noi cu privire la a­­titudinea „Uniunea Evreilor Pământeni“ in chestiunea încetăţenind, ne răspunde ziarul zionist „Curierul Israelit“ Sacrificând o coloană în care ar fi putut să se ocupe de mişcarea ziaristă şi poalizionistă „Curierul Isra­lit“ că a­­părarea „Uniunei evreil or pământeni“ pentru a demonstra că aceas­t uniune reprezintă, auto­izat, întreaga populaţio­ne evreiască din ţară. Atât este de adevărată această afir­maţi­une, în­cât însuşi evreii îi dau cea mai categ­oică dezminţire prin numeroa­­sele şi z­inicele cereri d incrieten­te pe care ie întroduc în instanţele de nsort. Ceia ca trebuie să relevăm e afirma­­ţiunea ce o face „Curierul isiselit“ cu privire la legea de împămâ­ten­ie impu­să de nemţi sub regimul ma­­ghiromanist. „Curte­uî isratlit“ susţine că acea le­ge a fost o lege românească, fără vre­un amestec din­ partea austro-germanilor. Aceasta e o inexactitate. _ Dr. Scheig­feld Bucureşti ştie prea bine că toată legea a fost opera duşman­­or ne­mului nostru, şi că, ceia ce e destul de grav reprezentanţii „Uniun­ei a­u dus tratative cu reprezentanţii Puterilor Centrale asu­pra cond­­iuoi­or legei pe care au ac­ceptat-o, popularizând-o prin broşuri ad­notate şi organizând contencioasa în întreaga ţară, pentru facilitarea împămân­tenire! De legea inspirată de nemţi „Uniunea“ a făcut uz până în ziua căderei regimu­lui Marghiloman. La Iaşi contenciosul „Uniunei" a lucrat până în ziua venire! guvernului Coand. Acesta e adevărul. Un ce priveşte atitudinea actuală a „U­­nî­nei“ se­­ vedea în curând câtă dr p­­tare am avuut când am afirmat că unii dintre comisdatorii ei înţeleg a recurge, în orice !­» influenţe, străine. Pentru as fapt carac­teristic: doeiştii „arri nist “ şi eaionisfli e* to fiică care e adevă•».­* «**» «r»ieU a acelora care cor torio-r­asrastită din ţară, vorbesc cu emfază ds asimilare ba chi %i de sspira^uRÎie­­sastre na­ţionale Şi unii şi alţii fac dovadă ca singuri se exclud din sufletul poporului român, după cum fa­c­ dovada că na­­ prezintă nici unii­­­treaga anulaţiune ist elita din ţară, în numde căru­ia totuşi vorb­sc ! Clasicism.. In redacţia „îndreptăm“ se face şi profundă literatură clasică­ Une­ori această profanziane ajunge la descoperiri interesar­te, ca aceea pe care o găsim în numărul de astăzi al ziaru­lui avert­ican, în care se afirmă că mo­nologul „a fi sau a nu fiu este spus, în piesa lui Suckespean, de cătră groparul din „Hamlet*. Operă și manoperă După „Epoca* a releva atitudinea d-lui The Ionescu în chestiunea Bana­tului însamnă o adevărată „manoperă“. Probabil, fiindcă după „Epoca* cesiu­nea Banatului e o adevărata.. operă! Astăzi omenirea începe a trăi o nouă via­ţă. Mizeriile de tot felul pricinuite de răz­boiţi sunt greu de înlăturat şi toţi se întrec pentru a face şi dispară aceste mizerii. Antanta învingătoare va da o nouă viaţă popoarelor şi noilor state ce se formează. In toate părţile nu se văd de­­cât ruina, sărăcie şi du­rere.­ In România, distrugeriie făptuite de ho­ar­dele sălbatice ale înfumuratului Mak­ensen, sânt incă î­i privirea tuturor. M­izeria este de neinchipuit, dar să nădăjduiim­ că în cu­rând totul voi reveni la normrd,graţie mă­surilor ce se­ iau mereu de către cei în drept. Ce-ar fi fost lumea ? Oare dacă teotonii­­ar fi învins Mizeria ar fi fost­­atât de năstruşnică cum nu-şi poate î­nchipui cine­va. Dreptatea, insă, a trebuit să triumfe şi a triumfat pe deplin ; teotonii sunt înroşi, ceea ce era de prevăzut de la începutul râ­tv­iului, aşa că ar fi fost imposibil ca teptenii să fi învins lumea. A fost înmormântat în cimitir»! * Eter­nitatea*, unde do­mmne şi cel mai mare artist-ţăran Ioan Creangă, bătrânul Za­­ch­eu Creangă. Ieşenii cari au cu­no­cut pe fratele ma­relui ţăran din Humulişti, îşi vor aminti cum a­cesta, av­ând un debit de tutun în apropierea teatrului naţional, desfăcea „Cartea de ci­tire" a fratelui sftu cu o adevărată evlavie. Multă lume și mai alea tineretul șco­lar da pe vremuri, considerau pe Zacheu drept loan Cr. as^ă,—atât de bine se­măna el cu marele prozator, care in „A­­minti­ile sale din copilărie* vorbește și de Z cheu. In anii din urmă bătrânul Zacheu Crean­gă rămăn­ând fără ci­tit şi fără „Cărţile de cetire* ale fratelui său, trăia în cumplită sărăcie. Aproape nimeni n’ar putea şti cum şi-a fri­gen­t el bătrâneţe­a până la vârsta de 80 de ani, cu cari şi-a încheiat fi­ul vieţii. Moartea bătrânului Zacheu Creangă ne evoacă amintiri p­eţioase din trenului fabric al Iaşului vechi, al acelui trecut care-i dau şi a­stăzi iacă măreţia şi stră­­lucir­e de odinioară. Înregistrând moartea lui Zacheu Crean­gă, amintim ceva din acest trecut, ro­stind pentru memoria celui dispărut, şi de puţini ştiut: „Odihnească în pace !” , Araid. . In congresul financiar care s’a ţinut la Sibiu şi la care­­ au luat parte representanţii băncilor din Ardeal, s’a hotărât înfiinţarea unei bănci cu un capital de 5 mi­loane lei Banca se va numi „Banca cen­trală industrială şi comercială* şi că va avea sediul la Sibiu. Cursul leului nostru la Cons­­tantinopol este de 7—71umi. piaştri, adică de 1 leu şi 55 bani. Guvernul a primit o ofertă pentru aducerea în ţară­ din statul cehoslovac a unei mari cantităţi de încălţăminte. mwmmamRcmswrmitiia&ssmmtaBUBBaRwi C€ Dacă teutonii ar fi învins lumea Ceî patru ani de război­ groaznic pe care i-a îndurat omenirea, graţie lăcomiei şi aro­ganţei taotonice, a provocat în toate conti­nentele o cons­ernare ne mai pomenită. Itt Europa, în deosebi, unde acest război s’a deslănţuit c’o furie de neînchipuit, s­’a pro­dus un adevărat cataclism. Regiuni imense au fost distruse cu tot ce se găseau pe ete.ţ oraşe, sate, lanuri, păduri, au fost date ja­­fului teutonic, aşa că In locul lor au rămas pustiu şi jale. Pe lângă aceste dezastre tre­buie să se mai adauge şi crimele săvârşite de hoardele Kaiserului asupra populaţiilor paşnice peste care au trecut. Ororile şi ja­furile făptuite de aceşti barbari întrec orice închipuire. Belgia, Franţa, România, Serbia, Muntene­­gru­, sunt dovada cea mai bună despre săl­băticia oştirelor comandate de Hindesburg Maltessia şi Kaiser. Astăzi, htgSafares teotonii este învinsă, armatei­ Kaiserului recunoscând înfrângerea. Soare nou luminează omenir­ea soarele drep­­t lta­tui­atei căruia se pleacă teaţâ luarea. La 4 Februarie începe în toată ţara subscrierea pentru împrumu­tal Unitei. Toţi aceia cari posedă un nu­merar mai mare sau mai mic, şi-l poate conserva cu siguranţă şi cu cel mai bun avantaj subscriind la acest împrumut naţional. Cu 90 lei su­bscriitoril îşi for­mează un capital de 100 lei rea­­zând un venit de 5 la sută, fără a plăti vre­un imposit. La 4 Februarie începe subscri­erea. mgţss^ss^ffma^PMixnmroiis^mseKsmm Citi­ți în pagina H­a uiți*­mele știri telegrafice*. waaam V Sută­­direcţiunea unui comitet instituit de Clubul Naţional-Libera 1 PH Ifi 5.iiipii &$&2S$2££S Cu prilejul zilei de 24 Ianuarie, M. S. Regina Ma­ria a adresat d-nei şi d­lui general N. Petala, urmă­toarea telegramă: „în această zi scumpă şi sfântă pentru ţara Mea iubită, gândurile Mele se îndreaptă în spre a doua ca­pitală a noastră, unde Regina nenorocită de odinioară găsise un adăpost înfrumuseţat prin dragostea supuşi­lor Sei. „ Cu toată părerea de rău de a nu putea fi azi prin­tre voi, trimit laşului expresiunea caldei Mele iubiri şi sper că veţi urma cu toţii cu sfinţenie sforţările începu­te pentru binele populaţiei aşa dragă Mie“. MAR IR f rfi'in r.­asii­­­a Ministerul de Domenii a fă­cut cunoscut autorităţilor judeţene că preţurile maximale fixate prin Monitorul Oficial pentru cereale se socotesc predate loco gară sau moara cea mai apropiate.­­ La un regiment din localitate s'au declarat 2 cazuri de tifos exam­­ematic. S'au luat măsuri grabnice ca epi­demia să nu se întindă. —■ La Focşani s'a instituit urmă­toarea comisiune interimară: d. lorgu Poenaru preşedinte, d. Luis Popazu vice-preşedinte, membri d-mi: Stere, dr. Drăgoi, căpitan C. Mărgineanu şi C. Şerbănescu. — I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a sosit în localitate venind de la Bucureşti. — Din cauza lipsei de locomo­tive trenul de Bucureşti a fost sus­­pendat până la noi ordine. Din gara Iaşi actualmente pleacă numai următoarele trenuri: trenul Iaşi-Paşcani, trenul laşi Galaţi precum şi trenurile de Basarabia. — Astăzi a început distribuţia petroleului la toate depozitele, pe baza cartelelor de alimente. 33 Dire­giunea uzinei centrale de ele­ctricitate atrage atenţiunea publicului a­­su­pra următorului fel de escrocherie ce de câtva­­ mp a început să ia proporţii, mulţi indovizi dându-se drept funcţionari sau lucrători la uzină fac reparaţiuni sau încă­­­i de curent in numele ei. Afară de aceştia sunt alţii cari exe­cută instalaţiuni noi fără să fie autori­zaţi de Comună. Spre a evita escrocheriile Direcţiunea Uzinei sfătueşta publicul In interesul lui ca înainte de a efectua vre-o plată a­­celuia ce vine în numele uzinei, să i se pretindă pe lângă foaia de identitate şi chitast­erul imprimat cu suşe. In ce pri­veşte pe acei ce execută instalaţi­uni fără să aibă cuvent la autorizaţie, persoanele interesate se pot adresa la uzină unde va găsi la grâua tablou numele şi adresa tuturor instalatorilor autorizaţi, dat fiind că nu se racordează la reţeaua oraşului da­cât cele executate de instalatori au­torizaţi pentru instalaţiuni electrice, ş­i in zilele de 1 şi 2 Februarie se va ţine la Cernăuţi congresul corpului di­dactic din Bucovina. B 3 Marea dramă senzaţională In 4 sete Amor şi nebunie rulează astâzi în am­bele roatineuri şi seara la Cinema Modern. Programul începe cu o frumoasă ve­dere şi se termină cu o comedie hazlie. Intre acte celebrul Allet Mascat care a uimit pretutindeni publicul din străină­tate. Orchestra clasică. B® Reorganizarea cailor ferate din Bu­covina este aproape terminată, trenurie funcţionând pe toate liniile. Dl. Scutari, directorul regionar al c. f. din Moldova, care a inspectat aceste cas ferate, a luat măsuri pentru a se face lucrări de reparaţie­ gărei Cernăuţi, care a sul­­it mult din cauza războiului. Da astasenea s’au lassput tocsări de consolidare a liniei Hatna-Gura Homo­rt­lu’­Dorna Vatra A­DIM PODUL-ILOAE. — E un colţişor şi acesta, ca multe altele din Ţara Româ­nească, de care se vorbeşte odată sau de două ori pe an. E oropsit şi uitat de multe de toate. Lipsit de o manifestare culturală în toate direcţiile, îţi face impresia că tră­­eşte ca acum 40—50 ani. Şi cu atât mai dureros, că acum vr’o 8 — 10 ani în urmă erau urmele cel puţin a unor semne de viaţă. După o muncă de vr’o 3 decenii, a unor buni gospodari, dintre care — de feri­­tă a­­mintire O. Lupu,—sau neobositul pentru bi­nele obştesc, acel ce strângea banul public ca şi-o bătrână la colţun—Tudorache Mun­­teanu, ajunsese comuna să a ia un tezaur frumuşel, să fie curat întreţinută şi împodo­bită cu o frumoasă grădină publică, cu un a­­bator, pavaj, lumină, iarmaroc etc. şi o ad­ministraţie părintească. Biserica, Primăria, Şcoala vor arăta totdeauna mâna primului primar gospodar Ghiorghiu. Iar grădina va aminti celor ce l-au cunos­cut şi le va vorbi celor tineri, că a fost să­dită şi crescută sub îngrijirea lui D. Lupu. Va fi ca o duioasă amintire, vestitul lui cor bisericesc, şezătorile populare din timpul lungilor nopţi de iarnă, serbările cu caracter educativ şi instructiv. Şi ca să fiu drept în apreciere, nu s’a perdut nimica, ba s’a adaos şi sub conducerea recentului gospodar Paul Botez. Dar a vertit şi timp vitreg pe capul comunei şi sau ruinat toate, de parcă n’au mai fost. Incriminări nu voi face. E roata lumei. Şi’n aceste cuvinte multe,se tălmăcesc. Şi răsboiul cu ale lui, a amestecat pe toate, că nu mai ştii care-i vina. E numai de con­statat starea rea în care se află acuma. Au promis şi alţi fruntaşi că la venirea lor la cârma comunei, s’o scoată din acest impas, dar ne-am înşelat. Acuma semne bune dă noul preşedinte al comisiei interi­mare, dl. Gh. Popovici, care deşi prea de scurt timp, a putut la 6 Decembrie 1918 să organizeze o prea frumoasă serbare, ajutat fiind şi de notarul de atuncea, d. Kasian, a­­cuma ad-ior de plasă la Copou­, serbare pentru „Unirea tuturor românilor“, la care au luat parte şi mai mulţi fruntaşi ieşeni, prefectul I. Rang şi profesorul universitar dr. Manicatide. Zilele acestea a organizat o a doua repre­zentaţie teatrală şi urmată de bal în loca­lul primăriei, cu scop de a aduna un f­od pentru îmbrăcămintea sergenţilor de stradă, care-şi fac serviciul îmbrăcaţi in sumane, fără centiroane şi fară arme. Cei ce-au jucat pie­sele comedii „Ce ştie satul, nu ştie bărba­tul“ şi „Duelul—O cafea cu lapte" au fo­st artiştii, fraţii Alexandrescu şi d-nul şi d-na Kasian. 11 vedem veşnic luiar,d­­a seamă ce-a mai rămas, cercetând nevoile comunei, şi după cât sunt informat, ocupându-se ca în curând să sfinţească biserica din Cosiţeni, unde bă­­eţii enoriaşilor nici nu ştiu ce-i biserica, de când nu s’a mai slujit în ea,—în cât toate acestea ne i­îdrituesc să avem multe speranţe, dacă e drept zicăt­area umână „că zii­a bună, de dimineaţă se cunwp'“ cofetsn ■ .T

Next