Mişcarea, februarie 1919 (Anul 13, nr. 24-45)
1919-02-02 / nr. 24
Sc primesc la: N'1'íA DE PUBLICITATE I- 5 iS/Ul I ŞT e AMI! şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUQ PIAŢA UNSRE! No. G Departe de bolşevismul rus, în Apusul care a salvat civilizaţia, lucrătorul conştient de datoria sa, patriot şi luminat îşi hotărăşte soarta după ce prin muncă şi arme şi-a câştigat libertatea. In timp ce în Răsărit grămezile de cadavre, oraşele ruinate şi fabricele distruse, foametea şi crima consfinţesc teoriile nebuneşti ale unor utopişti, — la congres representanţii muncitorimii mondiale pun bazele dreptăţei şi bunei stări sociale. In loc de soviete, teroare, sânge, o comisiune luminată delegată de sindicate lucrează la emiterea legilor ce vor guverna Munca pe întregul glob, şi opera ei, acea legislaţie internaţională a muncei va asigura pe veci înfilţirea şi ordinea socială. Cetind propunerile făcute de delegaţii Statelor Unite, aceşti reprezentanţi ai lucrătorilor a căror activitate uriaşă a hotărât soarta răsbooiului,— propuneri cari după cererea lor trebuesc încorporate în cele 14 puncte ale lui Wilson,— ideia de dreptate şi dorinţa arzătoare de a o înfăptui se desemnează clar ca principala preocupare a acestor titani. Şi în această privinţă ne bucurăm că multe din propunerile făcute, propuneri ce reprezintă idealul celor mai luminaţi muncitori se găsesc formulate în programul nostru, justă răsplată pentru activitatea neobosită şi patriotismul acelora cari sunt singurii ce reprezintă în Orientul Eurorpei, spiritul de ordine şi sacrificiu care a dat victoria civilizaţiei şi prin ea libertatea muncei. Noi, cari luptăm pentru ocrotirea muncei naţionale, pentru sindicate şi şcoli profesionale ale meseriaşilor cari lucrăm la înfăptuirea asigurărilor muncitoreşti, la acordarea pensiilor pentru boală şi bâtrâneţă, cari ca şi în propunerile delegaţilor americani am fixat la 8 ore ziua de lucru,privim cu admiraţie şi ne închinăm tuturor acestor măsuri ce vor asigura libera desvoltare a muncei şi prin ea progresul statului. Cât despre celelalte principii cari stabilesc că munca omenească nu e un articol de comerţ, care cer fixarea unei plăţi în raport cu condiţiile de viaţă şi civilizaţie ale timpului şi hotărăsc salarii egale femeilor muncitoare, —aplicarea lor va asigura fericirea clasei muncitoare şi prin ordine şi linişte va spăla numele de lucrător de ruşinea ce a aruncat-o asupra lui crimele bolșevice. R. P. C. fa cele scrise de noi cu privire la atitudinea „Uniunea Evreilor Pământeni“ in chestiunea încetăţenind, ne răspunde ziarul zionist „Curierul Israelit“ Sacrificând o coloană în care ar fi putut să se ocupe de mişcarea ziaristă şi poalizionistă „Curierul Isralit“ că apărarea „Uniunei evreil or pământeni“ pentru a demonstra că aceast uniune reprezintă, autoizat, întreaga populaţione evreiască din ţară. Atât este de adevărată această afirmaţiune, încât însuşi evreii îi dau cea mai categoică dezminţire prin numeroasele şi zinicele cereri d incrietente pe care ie întroduc în instanţele de nsort. Ceia ca trebuie să relevăm e afirmaţiunea ce o face „Curierul isiselit“ cu privire la legea de împămâtenie impusă de nemţi sub regimul maghiromanist. „Curteuî isratlit“ susţine că acea lege a fost o lege românească, fără vreun amestec din partea austro-germanilor. Aceasta e o inexactitate. _ Dr. Scheigfeld Bucureşti ştie prea bine că toată legea a fost opera duşmanor nemului nostru, şi că, ceia ce e destul de grav reprezentanţii „Uniunei au dus tratative cu reprezentanţii Puterilor Centrale asupra condiuoior legei pe care au acceptat-o, popularizând-o prin broşuri adnotate şi organizând contencioasa în întreaga ţară, pentru facilitarea împământenire! De legea inspirată de nemţi „Uniunea“ a făcut uz până în ziua căderei regimului Marghiloman. La Iaşi contenciosul „Uniunei" a lucrat până în ziua venire! guvernului Coand. Acesta e adevărul. Un ce priveşte atitudinea actuală a „Unînei“ se vedea în curând câtă dr ptare am avuut când am afirmat că unii dintre comisdatorii ei înţeleg a recurge, în orice !» influenţe, străine. Pentru as fapt caracteristic: doeiştii „arri nist “ şi eaionisfli e* to fiică care e adevă•».* «**» «r»ieU a acelora care cor torio-rasrastită din ţară, vorbesc cu emfază ds asimilare ba chi %i de sspira^uRÎiesastre naţionale Şi unii şi alţii fac dovadă ca singuri se exclud din sufletul poporului român, după cum fac dovada că na prezintă nici uniitreaga anulaţiune ist elita din ţară, în numde căruia totuşi vorbsc ! Clasicism.. In redacţia „îndreptăm“ se face şi profundă literatură clasică Uneori această profanziane ajunge la descoperiri interesarte, ca aceea pe care o găsim în numărul de astăzi al ziarului avertican, în care se afirmă că monologul „a fi sau a nu fiu este spus, în piesa lui Suckespean, de cătră groparul din „Hamlet*. Operă și manoperă După „Epoca* a releva atitudinea d-lui The Ionescu în chestiunea Banatului însamnă o adevărată „manoperă“. Probabil, fiindcă după „Epoca* cesiunea Banatului e o adevărata.. operă! Astăzi omenirea începe a trăi o nouă viaţă. Mizeriile de tot felul pricinuite de războiţi sunt greu de înlăturat şi toţi se întrec pentru a face şi dispară aceste mizerii. Antanta învingătoare va da o nouă viaţă popoarelor şi noilor state ce se formează. In toate părţile nu se văd decât ruina, sărăcie şi durere. In România, distrugeriie făptuite de hoardele sălbatice ale înfumuratului Makensen, sânt incă îi privirea tuturor. Mizeria este de neinchipuit, dar să nădăjduiim că în curând totul voi reveni la normrd,graţie măsurilor ce se iau mereu de către cei în drept. Ce-ar fi fost lumea ? Oare dacă teotoniiar fi învins Mizeria ar fi fostatât de năstruşnică cum nu-şi poate închipui cineva. Dreptatea, insă, a trebuit să triumfe şi a triumfat pe deplin ; teotonii sunt înroşi, ceea ce era de prevăzut de la începutul râtviului, aşa că ar fi fost imposibil ca teptenii să fi învins lumea. A fost înmormântat în cimitir»! * Eternitatea*, unde dommne şi cel mai mare artist-ţăran Ioan Creangă, bătrânul Zacheu Creangă. Ieşenii cari au cunocut pe fratele marelui ţăran din Humulişti, îşi vor aminti cum acesta, având un debit de tutun în apropierea teatrului naţional, desfăcea „Cartea de citire" a fratelui sftu cu o adevărată evlavie. Multă lume și mai alea tineretul școlar da pe vremuri, considerau pe Zacheu drept loan Cr. as^ă,—atât de bine semăna el cu marele prozator, care in „Amintiile sale din copilărie* vorbește și de Z cheu. In anii din urmă bătrânul Zacheu Creangă rămănând fără citit şi fără „Cărţile de cetire* ale fratelui său, trăia în cumplită sărăcie. Aproape nimeni n’ar putea şti cum şi-a frigent el bătrâneţea până la vârsta de 80 de ani, cu cari şi-a încheiat fiul vieţii. Moartea bătrânului Zacheu Creangă ne evoacă amintiri peţioase din trenului fabric al Iaşului vechi, al acelui trecut care-i dau şi astăzi iacă măreţia şi strălucire de odinioară. Înregistrând moartea lui Zacheu Creangă, amintim ceva din acest trecut, rostind pentru memoria celui dispărut, şi de puţini ştiut: „Odihnească în pace !” , Araid. . In congresul financiar care s’a ţinut la Sibiu şi la care au luat parte representanţii băncilor din Ardeal, s’a hotărât înfiinţarea unei bănci cu un capital de 5 miloane lei Banca se va numi „Banca centrală industrială şi comercială* şi că va avea sediul la Sibiu. Cursul leului nostru la Constantinopol este de 7—71umi. piaştri, adică de 1 leu şi 55 bani. Guvernul a primit o ofertă pentru aducerea în ţară din statul cehoslovac a unei mari cantităţi de încălţăminte. mwmmamRcmswrmitiia&ssmmtaBUBBaRwi C€ Dacă teutonii ar fi învins lumea Ceî patru ani de război groaznic pe care i-a îndurat omenirea, graţie lăcomiei şi aroganţei taotonice, a provocat în toate continentele o consernare ne mai pomenită. Itt Europa, în deosebi, unde acest război s’a deslănţuit c’o furie de neînchipuit, s’a produs un adevărat cataclism. Regiuni imense au fost distruse cu tot ce se găseau pe ete.ţ oraşe, sate, lanuri, păduri, au fost date jafului teutonic, aşa că In locul lor au rămas pustiu şi jale. Pe lângă aceste dezastre trebuie să se mai adauge şi crimele săvârşite de hoardele Kaiserului asupra populaţiilor paşnice peste care au trecut. Ororile şi jafurile făptuite de aceşti barbari întrec orice închipuire. Belgia, Franţa, România, Serbia, Muntenegru, sunt dovada cea mai bună despre sălbăticia oştirelor comandate de Hindesburg Maltessia şi Kaiser. Astăzi, htgSafares teotonii este învinsă, armatei Kaiserului recunoscând înfrângerea. Soare nou luminează omenirea soarele drept ltatuiatei căruia se pleacă teaţâ luarea. La 4 Februarie începe în toată ţara subscrierea pentru împrumutal Unitei. Toţi aceia cari posedă un numerar mai mare sau mai mic, şi-l poate conserva cu siguranţă şi cu cel mai bun avantaj subscriind la acest împrumut naţional. Cu 90 lei subscriitoril îşi formează un capital de 100 lei reazând un venit de 5 la sută, fără a plăti vreun imposit. La 4 Februarie începe subscrierea. mgţss^ss^ffma^PMixnmroiis^mseKsmm Citiți în pagina Ha uiți*mele știri telegrafice*. waaam V Sutădirecţiunea unui comitet instituit de Clubul Naţional-Libera 1 PH Ifi 5.iiipii &$&2S$2££S Cu prilejul zilei de 24 Ianuarie, M. S. Regina Maria a adresat d-nei şi dlui general N. Petala, următoarea telegramă: „în această zi scumpă şi sfântă pentru ţara Mea iubită, gândurile Mele se îndreaptă în spre a doua capitală a noastră, unde Regina nenorocită de odinioară găsise un adăpost înfrumuseţat prin dragostea supuşilor Sei. „ Cu toată părerea de rău de a nu putea fi azi printre voi, trimit laşului expresiunea caldei Mele iubiri şi sper că veţi urma cu toţii cu sfinţenie sforţările începute pentru binele populaţiei aşa dragă Mie“. MAR IR f rfi'in r.asiia Ministerul de Domenii a făcut cunoscut autorităţilor judeţene că preţurile maximale fixate prin Monitorul Oficial pentru cereale se socotesc predate loco gară sau moara cea mai apropiate. La un regiment din localitate s'au declarat 2 cazuri de tifos examematic. S'au luat măsuri grabnice ca epidemia să nu se întindă. —■ La Focşani s'a instituit următoarea comisiune interimară: d. lorgu Poenaru preşedinte, d. Luis Popazu vice-preşedinte, membri d-mi: Stere, dr. Drăgoi, căpitan C. Mărgineanu şi C. Şerbănescu. — I. P. S. S. Mitropolitul Pimen a sosit în localitate venind de la Bucureşti. — Din cauza lipsei de locomotive trenul de Bucureşti a fost suspendat până la noi ordine. Din gara Iaşi actualmente pleacă numai următoarele trenuri: trenul Iaşi-Paşcani, trenul laşi Galaţi precum şi trenurile de Basarabia. — Astăzi a început distribuţia petroleului la toate depozitele, pe baza cartelelor de alimente. 33 Diregiunea uzinei centrale de electricitate atrage atenţiunea publicului asupra următorului fel de escrocherie ce de câtva mp a început să ia proporţii, mulţi indovizi dându-se drept funcţionari sau lucrători la uzină fac reparaţiuni sau încăi de curent in numele ei. Afară de aceştia sunt alţii cari execută instalaţiuni noi fără să fie autorizaţi de Comună. Spre a evita escrocheriile Direcţiunea Uzinei sfătueşta publicul In interesul lui ca înainte de a efectua vre-o plată aceluia ce vine în numele uzinei, să i se pretindă pe lângă foaia de identitate şi chitasterul imprimat cu suşe. In ce priveşte pe acei ce execută instalaţiuni fără să aibă cuvent la autorizaţie, persoanele interesate se pot adresa la uzină unde va găsi la grâua tablou numele şi adresa tuturor instalatorilor autorizaţi, dat fiind că nu se racordează la reţeaua oraşului dacât cele executate de instalatori autorizaţi pentru instalaţiuni electrice, şi in zilele de 1 şi 2 Februarie se va ţine la Cernăuţi congresul corpului didactic din Bucovina. B 3 Marea dramă senzaţională In 4 sete Amor şi nebunie rulează astâzi în ambele roatineuri şi seara la Cinema Modern. Programul începe cu o frumoasă vedere şi se termină cu o comedie hazlie. Intre acte celebrul Allet Mascat care a uimit pretutindeni publicul din străinătate. Orchestra clasică. B® Reorganizarea cailor ferate din Bucovina este aproape terminată, trenurie funcţionând pe toate liniile. Dl. Scutari, directorul regionar al c. f. din Moldova, care a inspectat aceste cas ferate, a luat măsuri pentru a se face lucrări de reparaţie gărei Cernăuţi, care a sulit mult din cauza războiului. Da astasenea s’au lassput tocsări de consolidare a liniei Hatna-Gura Homortlu’Dorna Vatra ADIM PODUL-ILOAE. — E un colţişor şi acesta, ca multe altele din Ţara Românească, de care se vorbeşte odată sau de două ori pe an. E oropsit şi uitat de multe de toate. Lipsit de o manifestare culturală în toate direcţiile, îţi face impresia că trăeşte ca acum 40—50 ani. Şi cu atât mai dureros, că acum vr’o 8 — 10 ani în urmă erau urmele cel puţin a unor semne de viaţă. După o muncă de vr’o 3 decenii, a unor buni gospodari, dintre care — de ferită amintire O. Lupu,—sau neobositul pentru binele obştesc, acel ce strângea banul public ca şi-o bătrână la colţun—Tudorache Munteanu, ajunsese comuna să a ia un tezaur frumuşel, să fie curat întreţinută şi împodobită cu o frumoasă grădină publică, cu un abator, pavaj, lumină, iarmaroc etc. şi o administraţie părintească. Biserica, Primăria, Şcoala vor arăta totdeauna mâna primului primar gospodar Ghiorghiu. Iar grădina va aminti celor ce l-au cunoscut şi le va vorbi celor tineri, că a fost sădită şi crescută sub îngrijirea lui D. Lupu. Va fi ca o duioasă amintire, vestitul lui cor bisericesc, şezătorile populare din timpul lungilor nopţi de iarnă, serbările cu caracter educativ şi instructiv. Şi ca să fiu drept în apreciere, nu s’a perdut nimica, ba s’a adaos şi sub conducerea recentului gospodar Paul Botez. Dar a vertit şi timp vitreg pe capul comunei şi sau ruinat toate, de parcă n’au mai fost. Incriminări nu voi face. E roata lumei. Şi’n aceste cuvinte multe,se tălmăcesc. Şi răsboiul cu ale lui, a amestecat pe toate, că nu mai ştii care-i vina. E numai de constatat starea rea în care se află acuma. Au promis şi alţi fruntaşi că la venirea lor la cârma comunei, s’o scoată din acest impas, dar ne-am înşelat. Acuma semne bune dă noul preşedinte al comisiei interimare, dl. Gh. Popovici, care deşi prea de scurt timp, a putut la 6 Decembrie 1918 să organizeze o prea frumoasă serbare, ajutat fiind şi de notarul de atuncea, d. Kasian, acuma ad-ior de plasă la Copou, serbare pentru „Unirea tuturor românilor“, la care au luat parte şi mai mulţi fruntaşi ieşeni, prefectul I. Rang şi profesorul universitar dr. Manicatide. Zilele acestea a organizat o a doua reprezentaţie teatrală şi urmată de bal în localul primăriei, cu scop de a aduna un fod pentru îmbrăcămintea sergenţilor de stradă, care-şi fac serviciul îmbrăcaţi in sumane, fără centiroane şi fară arme. Cei ce-au jucat piesele comedii „Ce ştie satul, nu ştie bărbatul“ şi „Duelul—O cafea cu lapte" au fost artiştii, fraţii Alexandrescu şi d-nul şi d-na Kasian. 11 vedem veşnic luiar,da seamă ce-a mai rămas, cercetând nevoile comunei, şi după cât sunt informat, ocupându-se ca în curând să sfinţească biserica din Cosiţeni, unde băeţii enoriaşilor nici nu ştiu ce-i biserica, de când nu s’a mai slujit în ea,—în cât toate acestea ne iîdrituesc să avem multe speranţe, dacă e drept zicătarea umână „că ziia bună, de dimineaţă se cunwp'“ cofetsn ■ .T