Mişcarea, aprilie 1919 (Anul 13, nr. 72-83)

1919-04-01 / nr. 72

A MU NC KŰRI S* pifesAse te; AORHftó DE PUBLlCiTAT* I. BRflilIŞTCntlU ţi la ADMINISTRAŢIA ZIARÖLU1 PIAŢA ÜÍÍ1RE1 No. I ................ZIAR NAȚIONAlI-UBERIIU COTIDIAN................... FAPTE CODSERVATOflRé Cât de ija~rată a fosi natura cu opoziţia ttîirîâ neptadindu-i la dispo­ziţie decât un număr mărginit de injurii şi­ trivifl­ităţi suburbane, pentru a exprima tot bimele ce-i doreşte po­­porului românesc ! Oricâtă ingenio­zitate au arătat îa multiplele combi- baţii ale acestor puţine elemente de un gust îndoelsic, oricâtă superioară logică au dovedit în calomniile zil­nice,—timpul, duşmanul neîmpăcat al vorbelor şi al sterilităţei, şi-a înde­plinit menirea. Injuriile s'au banalizat, minciunile s’au dat pe faţă; creerii storşi ca o lămâie zădarnic mai în­cearcă să imagineze noui calomnii, calapoadele vechi îi absoarbe; cape­tele goale nu mai pot porunci ni­mic mânei care, lasată în voia ei, repetă ca o placă uzată de gramofon acelaş cântec, mulţu­minduise numai să mai adaoge o zi la regimul­­decretdor-legii şi al opoziţiei lor sterile. Din când în când, un reporter siahmur, fascinat de înaltul simţ po­litic al d-lui Grigoraş Filipescu,­ reproduce cu adăugiri din imagina­tion alcolizată părerile acestuia des­pre d. Brătianu şi, dându-le drept ale lui Clemenceau sau Loyd Geor­ge, aduce un meritat omagiu coman­dantului podarilor din Bacău. Dar nota veselă nu ajunge pentru a schim­­ba adormitoarea melodie monotonă a tarafului oriental, pentru a vorbi in numele ţărei, în faţa căreia, dacă nu te-ai prezentat niciodată, ai totuşi meritul de a-i sconta cu siguranţă voinţa,—mai trebue şi câteva idei aşa de fermă, şi poate ar mai tre­bui şi câteva fapte dar de acestea deodată e lipsă totala.... şi atunci C.G Grigoraş vine cu ideile lui »papa", idei de acum 21 de ani pe care le aşează în fruntea „Epocei“ pentru a arăta că de atunci, de când domnia sa era în faşe, nu şi a schimbat nimic din vederile asupra lumei, mulţumin­­du se cu strălucita evoluţie a fizicu­lui, vorbim bine înţeles de masa e­lementelor bogate în azot şi carbon. Din nenorocire însă cc. Grigoraş nu se prea pricepe să aleagă ideile; le ia astfel cum le-a găsit prin sal­tare şi broşuri, le trece prin prizma îngustă a unui creer nedeprins cu selecţionarea, le adoptă ca dreaptă moştenire, servindu-le indigest şi ba­roc indulgenţilor cetitori,­­idei conservatoare». »Program naţional* «din cărţi mai vechi», şi o serie de banalităţi cari nu spun nimic de ac­tivitatea trecută a unui partid,—fiind după cum singuri o recunosc "O schiţă sumară a erorilor politice tre­cute",—vin să umple două coloane cu fraze din care numai o idee nu reese:i ideia activităţii partidului con­servator. Ţaranii au fost floţi, — o ştim, dar cine e de vină dacă nu partidul conservator, care s’a opus totdeauna la împroprietărire. Ţaranii erau asu­priţi de arendaşi şi cămătari; oare între proprietari nu se găseau împi­latori ? De ce ntri pomeneşte „ Epo­ca"? Pentru că ar fi să vorbească de funie! Democraţie sănătoasă? A­­ceasta o voia partidul conservator când, făcând apel la egoismul de clasă privilegiată a alegătorilor din cele trei colegii, căuta să le fure voturile pentru a împiedeca chiar înfiinţarea colegiului unic şi când în Constituantă lupta contra votului u­­niversal? Ce frumoase erau ideile con­­servatoare, dar cât de generoase e­­rau şi faptele. Păcat numai că de acestea nu prea vorbeşte »Epoca* lăsând însărcina­rea aceasta celeilalte fracţiuni a par­­tiduluî care, necmri având nimic de perdut, îşi permite toate ks®lenţ*îe şi toate sfidările, de faptele partidu­lui conservator, trecute şi prezente poate vorbi numai presa naarghilo­­manistă. Ce bine ar fi ca şi "Epoca" să se întoarcă la troaca cu calomnii unde, scurmând bine la fund poate va mai descoperi ceva nou cu care să delecteze urechile vreunui mărgi­naş. Am fi scutiţi astfel de veşnica contrazicere între ideia şi fapta con­servatoare cârmuite ambele de sterila vorbă a multiplilor şefi recunoscuţi sau de ocazie. R. P. C. Amnistia şi „Presa" am­ii­jiii /Vtfrablattul de aseară Încearcă o fi­­gură temerară şi meheagraie, vorbind des­­pre decretul de amnistie, pe care Ragele liber al poporului libier a! Marci Româ­nii îl va sem­na de Paşti, ilarul „Scrum­biei conservatoare" Îndrăzneşte a-l pre­zenta ca o tardivă Îndreptăţire a politi­cei de odinioară a guvernului Marghilo­man, şi cu acest prilej să-l aserd­ae cu decretul de amnistie pe care aceata Îl impunea Rigelui şi popstrolm revín ca o palmă din partea trădătorilor da ţară refugiaţi în braţeîe germanilor, dibuind în acalaş timp şi o încercară da apărare a trădătorului colonel Sturdza şi a în­­tregei cohorta de duşmanofili dezespe­­raţi. Ea zice : Amnistia­­a izvorât „din stipulaţiile tratatului gsaerat de pace". Că, deci, chiar aliaţii ne impun o am­nistie ca pe vremuri germanii prin d­l Margitera a-a. Şi zice: Vinovaţii au fost victimei» „slabei pre­gătiri şi a nenorocului de la început* care „trebuiau în mod latal să pună în grea cumpănă pe cei mai rezistenţi". Şi mai zice : „Amnistia trabuia să se producă pen»­t­ a c£ răzbelul nostru a însemnat de fapt o schimbare totală de front în po­litica externă da până în acel moment, schimbare care putea mulţumi uşor pe cei ce au crezut când­va autiile. Că, adică, col. Sturdza, nenorociţii care şi-au vândut condeiul în timpul ne­utralităţii şi a ocupaţiei şi făcuţii din ni­mic care stau lăfăit pe fotoliile parlamen­tului din Iaşi ca nişte ocnaşi readuşi la libertate, nu sunt alt­ceva de­cât tot vic­timele acelora ce au schimbat brusc frontul politicei externe, etc. Aţi înţeles: „Acest act de adâncă înţelepciune" nu­i de­cât o recunoaştere regală şi tardivă a unei nedreptăţi făcute trădătorilor, a actului de înţelepciune pe care chiar de astă vară d-l Marghiloman şi parlamen­tul său la feuidaciile sălii întregi eva­cuate cu baioneta în consela Regelui cel tolerat. Achizitorii portofoliului falimentului fraza mukts al politicei filoduşmane să aibă mai mult simţ al realităţii când în­cearcă ast­fel de saltimbancerii. Opinia pafetaeA ştie cine » provocat „teribila rasbaaar« politică", ştie că în fruntea Presei stă raportorul eosatistabil de in­­strucţie care-şi lucrează încă raportat, «iertarea şi uitarea generală asupra tu­turor faptelor de Pân ’scara.®», si a'e ceară cu atâta grabă reprezentanţii­­în­­trsţinuţilor cu mitwi®ceie lui Gunthar, pentra că ori câte decrete ar veni, nici umil ms poate S «©»fandat ca SMuatrao­­de *m»îsfre d* aută vară, pentru că ori cât iertarea eargjtă îi va ajaage căla partea Regu­lai, au-i uită îi veci po­porul mssânesc, Efu-i va uit® invalizii şi cei opt aule de ta­i de morţi de care şi-au bătut joc Căci este amnistie şi amnistie. Faţmă ruşine, daisBh­of la «Press­­blatt». Dela&ituă Prietenii Ro­­mâniei Mari IV Acţiunea Basatebetiilor îa «»mărul prietan­ei R&asâniii Mari nu poate fi rucsâni aeanasdt meneie fruntaşu­lui rcasaribeaa Bsat»le»ofi Hau­ppa, cel ce a înfiinţat gazeta naţională pentru Moldovenii din Steerahia şi de peste Mntau „Cuvânt Moldoveaeee". DL Hauppa Preşedintele Co­mitetului central al partidului ţărănesc basa­rabean, în numele ţirănşei basarabene, pe care o reprezintă, roagă pe dl. I. Brătianu, preşediatele cocen­iului de Miniştri şi Minis­tru de Externe al României Mari ca si a­­duca l« canoştiffţa guvernelor Franţei, An­­gliei, Americei şi Italiei protectul democraţiei cormachate a Basarabiei contra actelor de barbari® săvârşite de guvernuul şovinist ma­ghiar ,în ţinuturile remise ale vechii Ungarii. Ţărănimea remnnl basarabeală scapată din ghearei® ţarismului rusesc şi salvată de pri­mejdia bolşeviaîl, de avasata Marelui Nostru Rege Ferdinand, cu durere priveşte masacrul fraţ lor Români ăia Transilvania, neocupaţi încă de armatele române şi-şi îndreaptă pri­vir sa rugătoare cu­m­ acei cari în clipa de faţă discută la Paris pacea luraei întregi şi car® prinţr 'ua cuvânt al lor ar putea da paca şi fraţilor noştri printr In ghiarele Ungurilor. Deosebit de demersul d-lui Hanippa, inteli­genţii­ sclipitoare ale fruntaşilor basarabeni, cu un capitel şi ascandenţă morală neprihă­nită, înzestrată ca şi conaţionalii lor cu o rezistenţă perseverestă în lupta pentru traiu, au redactat un memoriu In care expun situ­­aţiunea Românilor de peste Prut spre­ a-1 trimite la Paris. ■ In capitala Praaţti unde Mareşalul Foeh în proiectul de dezarmare a Germaniei, în­tocmit de dins»­ şi aprobat it consiliul su­prem al aliaţilor, are a ţiaea aaran da pro­testul republicei cetpa-ilovaci contra propa­gandei bolşeviste întreprinsa de Germani şi de Unguri, se va ocupa neapărat şi de me­moriul rasssrabinilor. Pe lingă acestea, delegaţi de ai Românilor de paşiv Nistru, întruniţi în sala Eparchiali din Chişinău au ascultat din gura profesoru­lui de istrorie Fraţioas cum învăţatul Domn al Moldovei Demetrie Cantemir, în pribegia sa, a dus cu el mulţi Moldoveni peste Nis­­tru, unde a întemeiat coloan­. Sub Ţarina Ecaterina 11-lea, care se dă­dea protectoare a ortdocsi­mului, pe la 1775 pe timpul răpirei Bucovinei de Austria epis­copul Huşilor Inochentie, horotonisea preoţi pest® Nistru, unde se intindea eparhia sa, ba încă în Dobrosari (Dubasarî) s’a înfiinţat şi o tipografie în 1793. La acea conferinţă din Chişinău, profesorul Nicuşi Tulfu rosteşte o entusiastă cuvântare la adresa Românilor de peste Nistru, rzolaţi de fraţii lor ca ,şi cora­­pstrioţii Macedo-Români ai lui Tullin, iar po­etul basarabean Nici Romanaş citeşte poe­zia sa „Imnul soarelui“.­­ Un memoriu re­dactat de Dr. Ciugureanu a fost trimis con­ferinţei de Paris. Cele petrecute atunci la Chişinău sunt comunicate studenţilor basa­­rabeni de la Căminul studenţesc, înfiinţat din iniţiativa M. Sale Reginei Maris, în localul palatului Ssurza, din strada Lascar Catargi, cămin reorganizat cu concursul D-nei Zoe Mârzescu totdeauna gata cu cea mai mare bunăvoinţă de a se pune cu hărnicie la lucru pentru a înzestra. Iaşii cu instituţii de bine­facere de educaţie şi de cultură naţională, a dispus să poată fi găzduiţi în confortabilul şi c epitalierul cămin, nu nai mai studenţi ba­­sarabani, ardeleni, bucovineni dar şi studenţi din provinciile vechiului regat. Vasile I. Botez Unirea Basarabiei Telegrama d-lui dr. Ciuhureanu trimisă la Paris Primului Ministru a­l I. I. C. Bră­­­tianu. „Astăzi 27 Martie,­ sărbătorind actul prin care Basarabia a reisrirat pentru totdeauna în hatareie Patriei, norodul român dintre Prut şi Nistru, îşi aduce aminte cu recunoştinţă de Primul Minis­­tru al Ţării, care poruncind armatelor iemine’sâ treacă Prutul, l’a mântuit a­­cum un an de flagelul distrugerii bolşe­vice şi care »«Ăi apără pu atâta inţe­­lepciane integritatea României Mari !n sfatul suprem al lamei civilizate. „Ttesmîţtadu-vă în awarele întregului aarod­omaflui Provinciei dintre Prut şi NTsârw, vă rugiim rronicule Prim-Ministru, să fiţi interprefsul receneştinţei sale ne­­ac­Argifflite, către repraaeotaaţii tuturor puterilor aktic r­estru îaaitui zjutar ce tte­ au dat infra liberarea de sub tirania străină şi Unirea cu Patria mumă. Dr. D. Ciuhareanu UN NUMA^ 25 SS Sub direcţiunea unui comitet iastituit de Clubul Naţional­ Li Im . .1 aawwwiteaajiMi'ii tiwn Cxottxca %\ít\ Moamnentai Baiffi la geraiaţl ■ / La prima aniversare a Unirei Baaara­­biei, s'a emise ideia de a se înălța an monument comemorativ care să eterni­zeze pentru deapărarea actul istoric din 27­ Martie 1918. In acest scop s’a instituit următorul comitet : D-nii miniştri I. Incuieţ şi D. Ciaga­­reanu, d-nii directori I. Pelivan, Lascu, Bărcă, N. Bivol, Al. Goppa şi Cio­­banu ; I. p. S. S. Episcopul Nicodem, d-nul V. Herţa primarul Chişinăului, d. Erbiceanu preşedintele Curţei de Apel, prefectul de judeţ şi de oraş, directorii şcoalelor şi alţi reprezentanţi ai societă­ţilor şi ai autorităţilor. Comitetul se întruneşte mâine Dumi­necă 31 Martie în localul ministerului basarabean. U&Golimnii şi Unirea Basarabiei Ziua de 27 Martie a. c. a fost serbă­­torită cu mare entuziasm şi la Bucovina. La Cernăuţi solemnitatea de la Mitro­polie s-a început la ora 11 dimineaţa c­u serviciul divin oficiat de către I. P. S S. Mitropolitul Dr. Vladimir de Repia, în­conjurat de tot clerul bisericesc în frunte cu arhimandriţii Vorobchevici şi V. Po­­povici, profesorul arhidiaconul Mihail Ursuleac şi diaconul Dr. Valerian Şeşan, precum şi profesorul universitar Dr. Cot­­lard­uc şi profesorul Gh. Ciupârcă, direc­torul internatului român. Piedica a fost ţinută de citre D-sa. Ia cuvinte pline de Invitaminte arată toata durerea ce au simţit-o fraţii noştri Basarabenii timp de 107 ani. Ortrigia a fost citită de către I. P S. S. Mitropolitul Dr. Vladimir Repia. Răs­punsurile au fost date de către corul mitropolitan sub conducerea profesoru­lui Şandru. La solemnitatea acaaata a a asistat autorităţile civile în­frânte cu arhipres­­viteru­ Gh. Şandru, primarul oraşului şi prefextul diatrictului d-1 Dimitria Iliuţ D-l ministru delegat al Bucovinei Dr. Laaca Flori­lor, care se afli la Bucureşti a fost reprezentat prin d 1 secretar de stat Dr. Oh. Hostiuc. Armata representati prin dd. coloneii Poizer, şeful statului major, coloneli Dum­­brava, Lt co­oael Roiu. Apoi toţi repre­zentanţii departamentelor secretariatului de serviciu Reprezentanţii Presei prin d. dr. Dori Popovici, fost secretar de stat . Dr. Sextil Puşcăria profesor LTniversitor au asistat toţi ofiţerii garnizoanei. To­te şcoalele secundare de fete şi bâeţi în frunte cu drapelele, reprezentanţii so­­cietăţei s­udenţeşti »Da*iaaşi „Junimea® şi un public imens din toate păturile so­ciale. După serviciul divin, dl. colonel Pol*­zer şi reprezentantul guvernului au tre­cut în revistă trupa după care s’a pri­mit defilarea comandată de dl. Maior Adam, în fața catedralei dl. Colonel Caneia­lescu a vorbit soldaților despre însem­­nătatea aniversării. — In ziua de 28 Aprilie se vor con­stitui comisiunile numite de Ministerul Domeniilor cari vor judeca apelurile în materie de expropiere. La Iaşi comisiunea va fi prezidată de cătră primul-preşedinte al Curţii de apel. — Banca Iaşilor, din Iaşi şi su­cursal­e din Cernăuţi şi Chişinău, primesc subscrieri la împrumutul Naţional 5 la sută din 1919, al Ardealului în condiţiuni avanta­joase. Termenul pentru aceste subscrii­eri fiind foarte scurt, publicul este rugat să se grăbească cu subscri­erile. — O cantitate de 300. 000 kgr. cafea a fost descărcată la Cons­tanţa. B® Vaporul „România“ a plecat din Marsolia spre Galaţi - A. S. R. Principele Cartă a plecat de la Sibiu la Alba-Iulia, de­ unde se va întoarce la Bucureşti. M Generalul Smuts a renunţat la misiunea sa. Ei Sunt în totul fante­ziste, ştirile date de unele ziare că bolşevicii ar fi pătruns pe teritorii­l românesc. ^ Aseară s’a întrunit adeptul uni­versitar sub preşedinţia d-.lui Iulian Te­odorescu, rectorul universit tirei. D. Iulian Teodorescu a tormunic­it din nou profesorilor că nu mimai mănişi ml de instrucţiune, •dar toţi membrii gruver­nului, au consimţd a se satisface hiate dorinţele Universitaţei din Iaşi, atât pein­tru complectarea catedreilor, cât şi pe­n­­tru înfiinţarea de laboratoare in­fiimiene de localuri şi întrebuinţarea­ Căminului studenţesc. Membrii gu­vtrimi­li în eid mai per­fect acord, au declarat a vroi sa facă toate sacrificiile pentm ce­xin­a­­rea uni­­versităţei din Iaşi.­­ Asupra situaţiunei ex­terne dl. mi­nistru­­. C. Duca a­rda următoarele declaraţiuni la clubul IM: ere fi din Buc­ureşti: Situaţiunea în genere este foarte tul­bure pentru că ţara es fg ameninţă­tă la toate hotarele de permis stricase. Guvernul a luat laude măsurile pen­tru a face faţă evenimentelor iar cu con cursul aliaţilor noştri, vq.nt putea împin­ge toate greutăţile. Prin urmare, consolai amu unitâtei Ba­ţiartals nu este încă uit fapt împlinit şi ca ctin irâat a ne rLsva jf'« toate pute* nns rile sale spre a birui dificultăţile în mij­locul cărora România se zbate încă. ““ O nouă lucrare a sculptorului Or■ mitriu­ Bârlad. — Am avut ocaziunea să admirăm proectul monumentului studen­ţii r căzut în războiu, — noua lucrare a maestrului ieşan. Această lucrare maartă sa se aşi e­te faţa UniversUălH, se impusa atât pria ideia cât şi prin armonia grupului şi e legasta linitor. Monsaseatul, pe care d. Dimitriu s’a obligat să-l lucreze în naod cu râtul gratu­­ va fi unu! din cele mai frumoa­se ale laşului şi demn de m­emni ace­lora pt care-l va eterniza in'r’u nu­mă viitor vom reve­ni s­u­pra ac ste■ ope­re — Mâine Duminică ora 3 p­m, are loc la teatrul naţional al 17­­-a Concert simfonic dat de st cieunca simfonică „Enescu* sub dirigenţ­i d-lui Mircea Bârsan. ~ La percepţiile din localitate, începe de Luni 14­­ Aprilie jude­carea prefacerilor pentru contribuţi­unile către stat. —­ împroprietărind în Bucovina.—I­­madiat după sosirea decretului-le­­ge pri­itor 1» reziliarea contractelor de arendă s’a pus secretariatul de serviciu pentru Agricultură în mţe­leg«’® cu direcţiunea generală a bu­nurilor fondului religionar «i a în­drumat luarea in samă a moşiilor fondului religionar. Pre­dare­a moşiilor spre arendare sa va începe Marţi,­ în .­­. c., pen­tru care scop s’au instituit­­ co­­misiuni mixte, compuse din repre­zentanţi ai Secretariatului de Agri­cultură şi ai direcţiei bunurilor fon­dului religionar Sa vor da în arendă aproximativ 7000 ha, iar cu cela SOCOha a e fos­tul herghelii (cari acu sunt date în arendare) se vor arenda direct la talani in total 1000 de fălci pe lân­­gă a patra parte a moşiilor pri­vate, , ca la vederea închiderei anului finan­ciar, administraţia financiară a rămas în­chisă pe ziua de azi. *­* La Administraţia financiară a sosit ordinul Ministerului de fiesat*, de a se ordonanţa lefurile pentru 17 zile din A­­prilie, cu sporul acordat şi în lunile pre­­tidente.

Next