Mişcarea, aprilie 1919 (Anul 13, nr. 72-83)
1919-04-01 / nr. 72
A MU NC KŰRI S* pifesAse te; AORHftó DE PUBLlCiTAT* I. BRflilIŞTCntlU ţi la ADMINISTRAŢIA ZIARÖLU1 PIAŢA ÜÍÍ1RE1 No. I ................ZIAR NAȚIONAlI-UBERIIU COTIDIAN................... FAPTE CODSERVATOflRé Cât de ija~rată a fosi natura cu opoziţia ttîirîâ neptadindu-i la dispoziţie decât un număr mărginit de injurii şi triviflităţi suburbane, pentru a exprima tot bimele ce-i doreşte poporului românesc ! Oricâtă ingeniozitate au arătat îa multiplele combi- baţii ale acestor puţine elemente de un gust îndoelsic, oricâtă superioară logică au dovedit în calomniile zilnice,—timpul, duşmanul neîmpăcat al vorbelor şi al sterilităţei, şi-a îndeplinit menirea. Injuriile s'au banalizat, minciunile s’au dat pe faţă; creerii storşi ca o lămâie zădarnic mai încearcă să imagineze noui calomnii, calapoadele vechi îi absoarbe; capetele goale nu mai pot porunci nimic mânei care, lasată în voia ei, repetă ca o placă uzată de gramofon acelaş cântec, mulţuminduise numai să mai adaoge o zi la regimuldecretdor-legii şi al opoziţiei lor sterile. Din când în când, un reporter siahmur, fascinat de înaltul simţ politic al d-lui Grigoraş Filipescu, reproduce cu adăugiri din imagination alcolizată părerile acestuia despre d. Brătianu şi, dându-le drept ale lui Clemenceau sau Loyd George, aduce un meritat omagiu comandantului podarilor din Bacău. Dar nota veselă nu ajunge pentru a schimba adormitoarea melodie monotonă a tarafului oriental, pentru a vorbi in numele ţărei, în faţa căreia, dacă nu te-ai prezentat niciodată, ai totuşi meritul de a-i sconta cu siguranţă voinţa,—mai trebue şi câteva idei aşa de fermă, şi poate ar mai trebui şi câteva fapte dar de acestea deodată e lipsă totala.... şi atunci C.G Grigoraş vine cu ideile lui »papa", idei de acum 21 de ani pe care le aşează în fruntea „Epocei“ pentru a arăta că de atunci, de când domnia sa era în faşe, nu şi a schimbat nimic din vederile asupra lumei, mulţumindu se cu strălucita evoluţie a fizicului, vorbim bine înţeles de masa elementelor bogate în azot şi carbon. Din nenorocire însă cc. Grigoraş nu se prea pricepe să aleagă ideile; le ia astfel cum le-a găsit prin saltare şi broşuri, le trece prin prizma îngustă a unui creer nedeprins cu selecţionarea, le adoptă ca dreaptă moştenire, servindu-le indigest şi baroc indulgenţilor cetitori,idei conservatoare». »Program naţional* «din cărţi mai vechi», şi o serie de banalităţi cari nu spun nimic de activitatea trecută a unui partid,—fiind după cum singuri o recunosc "O schiţă sumară a erorilor politice trecute",—vin să umple două coloane cu fraze din care numai o idee nu reese:i ideia activităţii partidului conservator. Ţaranii au fost floţi, — o ştim, dar cine e de vină dacă nu partidul conservator, care s’a opus totdeauna la împroprietărire. Ţaranii erau asupriţi de arendaşi şi cămătari; oare între proprietari nu se găseau împilatori ? De ce ntri pomeneşte „ Epoca"? Pentru că ar fi să vorbească de funie! Democraţie sănătoasă? Aceasta o voia partidul conservator când, făcând apel la egoismul de clasă privilegiată a alegătorilor din cele trei colegii, căuta să le fure voturile pentru a împiedeca chiar înfiinţarea colegiului unic şi când în Constituantă lupta contra votului universal? Ce frumoase erau ideile conservatoare, dar cât de generoase erau şi faptele. Păcat numai că de acestea nu prea vorbeşte »Epoca* lăsând însărcinarea aceasta celeilalte fracţiuni a partiduluî care, necmri având nimic de perdut, îşi permite toate ks®lenţ*îe şi toate sfidările, de faptele partidului conservator, trecute şi prezente poate vorbi numai presa naarghilomanistă. Ce bine ar fi ca şi "Epoca" să se întoarcă la troaca cu calomnii unde, scurmând bine la fund poate va mai descoperi ceva nou cu care să delecteze urechile vreunui mărginaş. Am fi scutiţi astfel de veşnica contrazicere între ideia şi fapta conservatoare cârmuite ambele de sterila vorbă a multiplilor şefi recunoscuţi sau de ocazie. R. P. C. Amnistia şi „Presa" amiijiii /Vtfrablattul de aseară Încearcă o figură temerară şi meheagraie, vorbind despre decretul de amnistie, pe care Ragele liber al poporului libier a! Marci Românii îl va semna de Paşti, ilarul „Scrumbiei conservatoare" Îndrăzneşte a-l prezenta ca o tardivă Îndreptăţire a politicei de odinioară a guvernului Marghiloman, şi cu acest prilej să-l aserdae cu decretul de amnistie pe care aceata Îl impunea Rigelui şi popstrolm revín ca o palmă din partea trădătorilor da ţară refugiaţi în braţeîe germanilor, dibuind în acalaş timp şi o încercară da apărare a trădătorului colonel Sturdza şi a întregei cohorta de duşmanofili dezesperaţi. Ea zice : Amnistiaa izvorât „din stipulaţiile tratatului gsaerat de pace". Că, deci, chiar aliaţii ne impun o amnistie ca pe vremuri germanii prin dl Margitera a-a. Şi zice: Vinovaţii au fost victimei» „slabei pregătiri şi a nenorocului de la început* care „trebuiau în mod latal să pună în grea cumpănă pe cei mai rezistenţi". Şi mai zice : „Amnistia trabuia să se producă pen»t a c£ răzbelul nostru a însemnat de fapt o schimbare totală de front în politica externă da până în acel moment, schimbare care putea mulţumi uşor pe cei ce au crezut cândva autiile. Că, adică, col. Sturdza, nenorociţii care şi-au vândut condeiul în timpul neutralităţii şi a ocupaţiei şi făcuţii din nimic care stau lăfăit pe fotoliile parlamentului din Iaşi ca nişte ocnaşi readuşi la libertate, nu sunt altceva decât tot victimele acelora ce au schimbat brusc frontul politicei externe, etc. Aţi înţeles: „Acest act de adâncă înţelepciune" nui decât o recunoaştere regală şi tardivă a unei nedreptăţi făcute trădătorilor, a actului de înţelepciune pe care chiar de astă vară d-l Marghiloman şi parlamentul său la feuidaciile sălii întregi evacuate cu baioneta în consela Regelui cel tolerat. Achizitorii portofoliului falimentului fraza mukts al politicei filoduşmane să aibă mai mult simţ al realităţii când încearcă astfel de saltimbancerii. Opinia pafetaeA ştie cine » provocat „teribila rasbaaar« politică", ştie că în fruntea Presei stă raportorul eosatistabil de instrucţie care-şi lucrează încă raportat, «iertarea şi uitarea generală asupra tuturor faptelor de Pân ’scara.®», si a'e ceară cu atâta grabă reprezentanţiiîntrsţinuţilor cu mitwi®ceie lui Gunthar, pentra că ori câte decrete ar veni, nici umil ms poate S «©»fandat ca SMuatraode *m»îsfre d* aută vară, pentru că ori cât iertarea eargjtă îi va ajaage căla partea Regulai, au-i uită îi veci poporul mssânesc, Efu-i va uit® invalizii şi cei opt aule de tai de morţi de care şi-au bătut joc Căci este amnistie şi amnistie. Faţmă ruşine, daisBhof la «Pressblatt». Dela&ituă Prietenii României Mari IV Acţiunea Basatebetiilor îa «»mărul prietanei R&asâniii Mari nu poate fi rucsâni aeanasdt meneie fruntaşului rcasaribeaa Bsat»le»ofi Hauppa, cel ce a înfiinţat gazeta naţională pentru Moldovenii din Steerahia şi de peste Mntau „Cuvânt Moldoveaeee". DL Hauppa Preşedintele Comitetului central al partidului ţărănesc basarabean, în numele ţirănşei basarabene, pe care o reprezintă, roagă pe dl. I. Brătianu, preşediatele coceniului de Miniştri şi Ministru de Externe al României Mari ca si aduca l« canoştiffţa guvernelor Franţei, Angliei, Americei şi Italiei protectul democraţiei cormachate a Basarabiei contra actelor de barbari® săvârşite de guvernuul şovinist maghiar ,în ţinuturile remise ale vechii Ungarii. Ţărănimea remnnl basarabeală scapată din ghearei® ţarismului rusesc şi salvată de primejdia bolşeviaîl, de avasata Marelui Nostru Rege Ferdinand, cu durere priveşte masacrul fraţ lor Români ăia Transilvania, neocupaţi încă de armatele române şi-şi îndreaptă privir sa rugătoare cum acei cari în clipa de faţă discută la Paris pacea luraei întregi şi car® prinţr 'ua cuvânt al lor ar putea da paca şi fraţilor noştri printr In ghiarele Ungurilor. Deosebit de demersul d-lui Hanippa, inteligenţii sclipitoare ale fruntaşilor basarabeni, cu un capitel şi ascandenţă morală neprihănită, înzestrată ca şi conaţionalii lor cu o rezistenţă perseverestă în lupta pentru traiu, au redactat un memoriu In care expun situaţiunea Românilor de peste Prut spre a-1 trimite la Paris. ■ In capitala Praaţti unde Mareşalul Foeh în proiectul de dezarmare a Germaniei, întocmit de dins» şi aprobat it consiliul suprem al aliaţilor, are a ţiaea aaran da protestul republicei cetpa-ilovaci contra propagandei bolşeviste întreprinsa de Germani şi de Unguri, se va ocupa neapărat şi de memoriul rasssrabinilor. Pe lingă acestea, delegaţi de ai Românilor de paşiv Nistru, întruniţi în sala Eparchiali din Chişinău au ascultat din gura profesorului de istrorie Fraţioas cum învăţatul Domn al Moldovei Demetrie Cantemir, în pribegia sa, a dus cu el mulţi Moldoveni peste Nistru, unde a întemeiat coloan. Sub Ţarina Ecaterina 11-lea, care se dădea protectoare a ortdocsimului, pe la 1775 pe timpul răpirei Bucovinei de Austria episcopul Huşilor Inochentie, horotonisea preoţi pest® Nistru, unde se intindea eparhia sa, ba încă în Dobrosari (Dubasarî) s’a înfiinţat şi o tipografie în 1793. La acea conferinţă din Chişinău, profesorul Nicuşi Tulfu rosteşte o entusiastă cuvântare la adresa Românilor de peste Nistru, rzolaţi de fraţii lor ca ,şi corapstrioţii Macedo-Români ai lui Tullin, iar poetul basarabean Nici Romanaş citeşte poezia sa „Imnul soarelui“. Un memoriu redactat de Dr. Ciugureanu a fost trimis conferinţei de Paris. Cele petrecute atunci la Chişinău sunt comunicate studenţilor basarabeni de la Căminul studenţesc, înfiinţat din iniţiativa M. Sale Reginei Maris, în localul palatului Ssurza, din strada Lascar Catargi, cămin reorganizat cu concursul D-nei Zoe Mârzescu totdeauna gata cu cea mai mare bunăvoinţă de a se pune cu hărnicie la lucru pentru a înzestra. Iaşii cu instituţii de binefacere de educaţie şi de cultură naţională, a dispus să poată fi găzduiţi în confortabilul şi c epitalierul cămin, nu nai mai studenţi basarabani, ardeleni, bucovineni dar şi studenţi din provinciile vechiului regat. Vasile I. Botez Unirea Basarabiei Telegrama d-lui dr. Ciuhureanu trimisă la Paris Primului Ministru al I. I. C. Brătianu. „Astăzi 27 Martie, sărbătorind actul prin care Basarabia a reisrirat pentru totdeauna în hatareie Patriei, norodul român dintre Prut şi Nistru, îşi aduce aminte cu recunoştinţă de Primul Ministru al Ţării, care poruncind armatelor iemine’sâ treacă Prutul, l’a mântuit acum un an de flagelul distrugerii bolşevice şi care »«Ăi apără pu atâta inţelepciane integritatea României Mari !n sfatul suprem al lamei civilizate. „Ttesmîţtadu-vă în awarele întregului aarodomaflui Provinciei dintre Prut şi NTsârw, vă rugiim rronicule Prim-Ministru, să fiţi interprefsul receneştinţei sale neacArgifflite, către repraaeotaaţii tuturor puterilor aktic restru îaaitui zjutar ce tte au dat infra liberarea de sub tirania străină şi Unirea cu Patria mumă. Dr. D. Ciuhareanu UN NUMA^ 25 SS Sub direcţiunea unui comitet iastituit de Clubul Naţional Li Im . .1 aawwwiteaajiMi'ii tiwn Cxottxca %\ít\ Moamnentai Baiffi la geraiaţl ■ / La prima aniversare a Unirei Baaarabiei, s'a emise ideia de a se înălța an monument comemorativ care să eternizeze pentru deapărarea actul istoric din 27 Martie 1918. In acest scop s’a instituit următorul comitet : D-nii miniştri I. Incuieţ şi D. Ciagareanu, d-nii directori I. Pelivan, Lascu, Bărcă, N. Bivol, Al. Goppa şi Ciobanu ; I. p. S. S. Episcopul Nicodem, d-nul V. Herţa primarul Chişinăului, d. Erbiceanu preşedintele Curţei de Apel, prefectul de judeţ şi de oraş, directorii şcoalelor şi alţi reprezentanţi ai societăţilor şi ai autorităţilor. Comitetul se întruneşte mâine Duminecă 31 Martie în localul ministerului basarabean. U&Golimnii şi Unirea Basarabiei Ziua de 27 Martie a. c. a fost serbătorită cu mare entuziasm şi la Bucovina. La Cernăuţi solemnitatea de la Mitropolie s-a început la ora 11 dimineaţa cu serviciul divin oficiat de către I. P. S S. Mitropolitul Dr. Vladimir de Repia, înconjurat de tot clerul bisericesc în frunte cu arhimandriţii Vorobchevici şi V. Popovici, profesorul arhidiaconul Mihail Ursuleac şi diaconul Dr. Valerian Şeşan, precum şi profesorul universitar Dr. Cotlarduc şi profesorul Gh. Ciupârcă, directorul internatului român. Piedica a fost ţinută de citre D-sa. Ia cuvinte pline de Invitaminte arată toata durerea ce au simţit-o fraţii noştri Basarabenii timp de 107 ani. Ortrigia a fost citită de către I. P S. S. Mitropolitul Dr. Vladimir Repia. Răspunsurile au fost date de către corul mitropolitan sub conducerea profesorului Şandru. La solemnitatea acaaata a a asistat autorităţile civile înfrânte cu arhipresviteru Gh. Şandru, primarul oraşului şi prefextul diatrictului d-1 Dimitria Iliuţ D-l ministru delegat al Bucovinei Dr. Laaca Florilor, care se afli la Bucureşti a fost reprezentat prin d 1 secretar de stat Dr. Oh. Hostiuc. Armata representati prin dd. coloneii Poizer, şeful statului major, coloneli Dumbrava, Lt cooael Roiu. Apoi toţi reprezentanţii departamentelor secretariatului de serviciu Reprezentanţii Presei prin d. dr. Dori Popovici, fost secretar de stat . Dr. Sextil Puşcăria profesor LTniversitor au asistat toţi ofiţerii garnizoanei. Tote şcoalele secundare de fete şi bâeţi în frunte cu drapelele, reprezentanţii societăţei sudenţeşti »Da*iaaşi „Junimea® şi un public imens din toate păturile sociale. După serviciul divin, dl. colonel Pol*zer şi reprezentantul guvernului au trecut în revistă trupa după care s’a primit defilarea comandată de dl. Maior Adam, în fața catedralei dl. Colonel Caneialescu a vorbit soldaților despre însemnătatea aniversării. — In ziua de 28 Aprilie se vor constitui comisiunile numite de Ministerul Domeniilor cari vor judeca apelurile în materie de expropiere. La Iaşi comisiunea va fi prezidată de cătră primul-preşedinte al Curţii de apel. — Banca Iaşilor, din Iaşi şi sucursale din Cernăuţi şi Chişinău, primesc subscrieri la împrumutul Naţional 5 la sută din 1919, al Ardealului în condiţiuni avantajoase. Termenul pentru aceste subscriieri fiind foarte scurt, publicul este rugat să se grăbească cu subscrierile. — O cantitate de 300. 000 kgr. cafea a fost descărcată la Constanţa. B® Vaporul „România“ a plecat din Marsolia spre Galaţi - A. S. R. Principele Cartă a plecat de la Sibiu la Alba-Iulia, de unde se va întoarce la Bucureşti. M Generalul Smuts a renunţat la misiunea sa. Ei Sunt în totul fanteziste, ştirile date de unele ziare că bolşevicii ar fi pătruns pe teritoriil românesc. ^ Aseară s’a întrunit adeptul universitar sub preşedinţia d-.lui Iulian Teodorescu, rectorul universit tirei. D. Iulian Teodorescu a tormunicit din nou profesorilor că nu mimai mănişi ml de instrucţiune, •dar toţi membrii gruvernului, au consimţd a se satisface hiate dorinţele Universitaţei din Iaşi, atât peintru complectarea catedreilor, cât şi pentru înfiinţarea de laboratoare infiimiene de localuri şi întrebuinţarea Căminului studenţesc. Membrii guvtrimili în eid mai perfect acord, au declarat a vroi sa facă toate sacrificiile pentm cexinarea universităţei din Iaşi. Asupra situaţiunei externe dl. ministru. C. Duca arda următoarele declaraţiuni la clubul IM: ere fi din Bucureşti: Situaţiunea în genere este foarte tulbure pentru că ţara es fg ameninţătă la toate hotarele de permis stricase. Guvernul a luat laude măsurile pentru a face faţă evenimentelor iar cu con cursul aliaţilor noştri, vq.nt putea împinge toate greutăţile. Prin urmare, consolai amu unitâtei Baţiartals nu este încă uit fapt împlinit şi ca ctin irâat a ne rLsva jf'« toate pute* nns rile sale spre a birui dificultăţile în mijlocul cărora România se zbate încă. ““ O nouă lucrare a sculptorului Or■ mitriu Bârlad. — Am avut ocaziunea să admirăm proectul monumentului studenţii r căzut în războiu, — noua lucrare a maestrului ieşan. Această lucrare maartă sa se aşi ete faţa UniversUălH, se impusa atât pria ideia cât şi prin armonia grupului şi e legasta linitor. Monsaseatul, pe care d. Dimitriu s’a obligat să-l lucreze în naod cu râtul gratu va fi unu! din cele mai frumoase ale laşului şi demn de memni acelora pt care-l va eterniza in'r’u numă viitor vom reveni supra ac ste■ opere — Mâine Duminică ora 3 pm, are loc la teatrul naţional al 17-a Concert simfonic dat de st cieunca simfonică „Enescu* sub dirigenţi d-lui Mircea Bârsan. ~ La percepţiile din localitate, începe de Luni 14 Aprilie judecarea prefacerilor pentru contribuţiunile către stat. — împroprietărind în Bucovina.—Imadiat după sosirea decretului-lege priitor 1» reziliarea contractelor de arendă s’a pus secretariatul de serviciu pentru Agricultură în mţeleg«’® cu direcţiunea generală a bunurilor fondului religionar «i a îndrumat luarea in samă a moşiilor fondului religionar. Predarea moşiilor spre arendare sa va începe Marţi, în .. c., pentru care scop s’au instituit comisiuni mixte, compuse din reprezentanţi ai Secretariatului de Agricultură şi ai direcţiei bunurilor fondului religionar Sa vor da în arendă aproximativ 7000 ha, iar cu cela SOCOha a e fostul herghelii (cari acu sunt date în arendare) se vor arenda direct la talani in total 1000 de fălci pe lângă a patra parte a moşiilor private, , ca la vederea închiderei anului financiar, administraţia financiară a rămas închisă pe ziua de azi. ** La Administraţia financiară a sosit ordinul Ministerului de fiesat*, de a se ordonanţa lefurile pentru 17 zile din Aprilie, cu sporul acordat şi în lunile pretidente.