Mişcarea, mai 1919 (Anul 13, nr. 84-103)
1919-05-01 / nr. 84
i i . ANUL XIII No. 84. wf& HNUNCIUR! Se primesc la: AGENŢIA DE PUBLICITATE ?. 5RAmsTEAna şi la ADMINISTRAŢIA ZIARULUI PIAŢA UNIRE! No. 6 g...^asitfmgu HRipMail m. @60©« * • ZIRR NATiONflLrUiBERMi CQTIQIflN © ® 9 9 9 înaintarea crescândă a armatelor noastre spre Tisa a stârnit din nou acelaş elan de admiraţiune pentru soldatul român, al căruia eroism devine într'adevăr simbolic pentru ci înţelege profunda-i iubire de neam şi de patrie. Comunicatele oficiale sunt aşteptate cu o legitimă nerăbdare, întrucât ele aduc zi cu zi ştiri pozitiva despre succesul operaţiunilor îndreptate împotriva armatelor regulate şi a bandelor de bolşevici din ţara ungurească. Acţiunea armatelor noastre înterprinsă cu atâta avânt şi energie şi care ne a cauzat pierderi simţitoare, ci produs consternare laBudapesta. Şeful guvernului bolşevic, Bella Kun, în cuvântarea pe care a rostit-o înaintea consiliului de soldaţi şi revoluţionari din Budapesta, a anunţat succesul trupelor româneşti, considerând această ofensiva pe deplin reuşită. In acest discurs Bella Kun a afirmat o singură speranţă şi anume: rezistenţa Debreţinului Ort în momentul când el încerca să inspire această nădejde tovarăşilor săi bolcevici, trupele noastre au ocupat glorios şi aceasta localitate. Comunicatul M. C. datat la 27 a. c. anunţă că trupele noastre continuă cu dezarmarea soldaţilor bolneivici capturaţi la Debreţin şi cu inventariarea pradei făcute spre mai marea dezesperare a guvernului bolşevic din Budapesta, în timp ce o întreagă divizie de săcut a fost prinsă în regiunea Mandok spre care au înaintat armatele noastre. Urmărind pe inamic trupele noastre au ajuns în diverse regiuni pe linia Tisei. Astfel, paralel cu înaintarea victorioasă a armatelor, sunt salvate şi populaţiunile româneşti cari au avut a suferi atât de mult pe urma ororilor maghiare. Acgiunea anti-maghiara SUCCESUL ARMATEI ROMANE Duşmanii României Mari !! Se crede că ex. Regele Carol ar fi înrâurit asupra comitetului naţional maghiar ca sa trimeată aliaţilor un memoriu spre a li cere ajutor contra agitaţiilor anarhice, prădăcianilor şi jafurilor din Ungaria, de care au prins a se sătura cei cu capetele mai puţin obtuze şi cu mintea mai luminată. Ba chiar din Elveţia Andrassy, Windischgraetz şi alţii au format un guvern contra-revoluţionar raa, chiar din aristocraţi unguri ca-şi dau silinţi a combate bolşevismul înfiinţând sub comanda lui Harkány o gardă albă din aristocraţi şi bogătaşi care să lupte pentru întronarea reaalităţei fără a renunţa însă la asigurarea iategritatei teritoriale a Ungariei. De altmintrelea dezordinele anarhice ale bolşevismului maghiar propagate prin pamflete ca „înainte", „din Banat", ce nu pot prinde rădăcini prin proletariatul cehoslovac, s’a încuibat în Ungaria spre folosul celor ce împuşcă,î n lună şi zvârl cu barda cătră cer. Jandarmii Unguri, cari fuseseră isgoniţi din Banat prin Noembrie 1918, s’au reîntors cu poliţia şi administraţia maghiară şi au început iarăşi a se vedea cocarde şi drapele ungureşti pe la Caransebeş şi Timişoara. Embari, poliţişti şi jandarmi de ai lui Bela Kuhn, comisar popular pentru afacerile externe şi Ministru de răsboi, de sii Garbay (Grunsbaunt) ,comisar general şef sociaist şi organizator al revendicărilor democratice, de ai lui Wilhelm Böhm, de ai lui Rudolf Fidler de ai lui Eugen Varga, de al lui Mritz Erdélyi, de ai lui Bela Székely, de ai lui Iuliu Lengyei şi de ai altor cultivatori patogeni ai dezordinelor bolşevismului, cutreeră Banatul. Românii se aştepta de la barbaţi ca fostul profesor universitar Josef Popovici, ca istoricul Ioan Sârbu, ca protopopul George George, scriitor al istoriei Banatului, să scoată din izolare populaţia românească bănăţeană, punând în comunicaţie fruntaşii români de acolo cu dl din Ardeal. Opinia publică românească la recomandă acestor fruntaşi bănăţeni să o ia ca pildă de urmat pe regretatul badea Gheorghe Pop din Băseşti în privinţa statorniciei tari şi a staruinţei neînfrânte in lupta eroică pentru pastrarea limbei, şcoalei, credinţei şi a dreptăţilor neamului său în contra încălcărilor îndrăzneţe ale poporului mongollo-turanic şi a ocoliţilor acestuia. Fiecare este în drept a crede că regatul iugoslav nu va sacrifica prietenia regatului român duplicităţei maghiare, cari prin tot felul de tertipuri intrigi şi matrapazlâcuri servindu-se de documente false semănând zizanie pretutindeni, chiar sprijinind cu o machiavelnică iscusinţă înfiinţarea unei republici bănăţene, numai să poată ajunge la integritatea Ungariei. Pretenţiuni absurde ale Ungurilor sunt piedica cea mai serioasă pentru consunidarea naţională, politică şi economică al regatului Româniai Mari şi al noului regat al Sârbo-croaţilor sau al Iugo-Slavilor, Armata română va alunga stăpânirea maghiară de pe pământul român de baştină, curăţindu-i de bahdele jefuitoare ai urmaşilor lui Arpad, ce nu vor să le scape h.I ghiarele lor prădalnica alipirea silnică şi iamaiclnică a Ardealului, a Banatului cu Instana şi Maramureşul de Ungaria Poporul reminin adunarea sa naţională, ţinând seamă de legile şi obiceiurile internaţionale a decretat unirea la România Mare a Transilvaniei, a Banatului şi a teritoriilor locuite de români din vechea Ungarie. Colitobiile ungureşti n’au putut prinde rădăcini în Banat. Cât priveşte Torontalul nu numai interesele bine chibzuite şi cumpănite, dar şi dreptatea întemeiată pe serioase motive etnice şi geografice, pe preponderenţa elementului roman băştinaş, ar trebui să iscă pe sârbi să se mulţumească cu stăpânirea lor asupra Românilor din valea Timocului. Românii înainte de a intra în răsboi şi-au arătat neutralitatea lor binevoitoare către Serbia, înlesnirndu-i trecerea de muniţi şi de armament pe deoparte, iar pe de altă pierte împiedicând transitul de material de răşini cătră Turcia. Românii şi Iugo-slavii cu statele lor reîntregite sunt legaţi prin interese comune de vecinătate spre a-şi întrede o mână frăţeascî unii altora şi a forma de la marea Adriatîca până la Marea Neagră un zid puternic contrar ambifiugilor de cotropire ale imperialismului economic şi cultural ale oricărei puteri ar avea pretenţiuni de dominaţiune în Oriente'. Europei. V. I. BOTEZ I lămurire. inutilă Ziarul „Evenimentul" are contra mea o duşmănie veche Dina rastă, cauză nu scapă nici o oazie fără a nu ma ovi. Astfa, după ce în timpul alegerilor de la barou, a dus contra m n o campanie n«demnă nu tanul său număr afirmă că ași fi primit un vot de blamele la colegii mei de consiliu Vot de blam? Oare de ie? Este adevarat că fiind ales aproape singur pe o listă, care din diferite motive n’a ntrunit sufragiile, tribuitoare, şi find astfel ţinut sa lucrez cu un cons ău compus din candidaţii listei opuse, trei din aceştia s’au crezut în drept să aduca in discuţie hotărârea biroului electoral care la primul scrutin a proclamat balotagiul. Colegii mei au greşit, desigur, in actul lor vorbesc midia animozităţi din timpul luptei. Nici consiliul, nici alt corp constituit, n’are căderea de a verifica lucrările unei alegeri, care a primit nu numai învestitura legală dar şi confirmarea definitivâ a unui nou scrutin acceptat fâri, spunsre. In tot cazul incidentul s’a mărginit aici. Şi nici un moment n’a fost vorba de vr’un blam la adresa mea Ev, nimentul ştie aceasta Ştie bine că, nici actele, nici trecutul,, nici mmc din toată person litatea mea, n’ar fi putut justifica un asemenea blam. Ce«i importă? Ii sunt ftoar adveraar politic, şi în concepţia sa, adevărul şi echitatea nu sunt pentru adversari. Nu vreau să duc lucrurile mai depart®. „F.veninimntuT1 fare ocheşti® politică, din una care n’are aer si caracter. Dacă totuşi el va continua atacurile ce le îndreaptt împotrivii nai, nu voi esita ssfc & ■ to, parte ceia ce nu aprţirte politicei şi să-i răspund aşa cum se cuvina, aşa cum o merită, aşa cum am mai făcut-o şi altă dată . Eug. Herovnu. "ss M. S. Regina domnă a lua contact cu presa română a invitat pentru Sâmbăta trecută la orele 6 în palatul Cotroşeni pe membrii celor două societăţi Asociaţia generală a presei române şi Sindicatul ziariştilor, aleşi în număr de 2 maximum 3 de către direcţia fiecărui emr. Aromea Xitel § sfttltffei © s«®lîl0r fiii Bagarafda ia vasta monograme „Basarabia*'de curând asîruîă, autorii—d-nei C. Filipescu, consilierul teorie al directoratului «U agricultură și Eugeniu N. Giurgiu, șeful statisticei agricole din Iasisrabia—publici o statistică exactă a școlilor exist««te asîiii îa Basarabia. Inviţimintul primar ruwviri 12 revizorát® şi anume : La Chimia (eraf) tu 14 şcoli; Chişinău (judeţ) 172 teafli; Hoţia cu 168 şcoli; Soroca 1&S ; Orb« 18S; Ştiţi 202; Tijhina (judeţ) 190, oraş 92; Cet«t»a albă (judeţ) 465, oraş 54; Ismail 142 şi Cahul 116 şcoli. în total se află 1929 şcoli primare. învăţământul secundar de stat numără 13 licee de băeţi din care 4 la Chişinău ; 15 licee de fete dintre 5 la Chişinău ; 3 şcoli normale de învăţătoare şi 2 de bieţi. Apoi 3 şcoli reale, un liceu tehnic (agricol) două şcoli comercile, care o şcoală eparhială şi un seminar la Chişinău şi alte 3 şcoli spirituale la Chişinău, Istaan şi Edinţi. Mai sunt de asemenea 28 şcoli medii şi mai multe şcoli pregătitoare şi grădini de copii—pe lingă şcolile particulare numeroase şi ele. În observaţiunile ce le fac, autorii insistă în chip deosebit asupra naţionalizării învăţământului basarabean. Un poet uitat: Traian Demetrescu. La 1 Mai st. n. se împlinesc 24 de ani de la m.artea senstiviului poet craiovean Traian Demetrescu. Altfel nu uitat de generaţia cu care a fost contemporan, necunoscut de genaraţiunea mai tânără, Traian Demetrescu, remîne unul din talentele frumoase care a împodobit literatura noastră cu câteva opere distincte la valoare şi remarcabile prin delicateţa lor. Versuri: „Freamăt“, „Sensitive“, „Aguside“ ş. a. Proza, „intim“, „Privelişti din viaţă“, „Iubita“, „Cum iubita“, „Simplu” şi foarte puţin cunoscutul volum Profile Literare în care r® află şi un minunat profil al poetului pe care l’a iubit atât, Al. Vlăhuţă. In sfară de aceste», surveroase traduceri : Versuri, teatru în versuri, articole literare prin „Revista Olteană" pe care a eirijat-o în tovărăşia amicului său G. D. Pencioiu ; articole literar® prin „Adevărul Literar“ „Evenimentul Literar“ „Munca“ ş. a. publicaţiuni. Gigaşul poet despre care numai dl. N. Zaharia a scris o mică lucrare critică şi biografică, a murit la prima zi din luna Mai 1905 în această frumoasă zi despre care a scris: „în Mai când razele înfloresc“ Aceia cărora poetul a închinat aceste frumoase strofe ar trebui să-l comemoreze de atea ori de câte ori serbează ’ prima zi din Mai.... Budaî»Deleanu și Bucovina Intre scrierile consacrate Bucovinei se află şi un studiu scris de Ioan Budai-Deleamui intitulat Scufie observaţiuni asupra Bucovinei. Studiul acesta care datează de la 1£03, cuprinde o privire menerală asupra naţionalităţilor din Bucovina şi asupra siste. ...VD? administrare din aerasiov. Dl. prof. Nictor în st. :ă : statist:.. s; T torre „Românii si . b ins' ducând Ia întregime si ceh...........on ; ;« Deleanu, aratâ frit: nota că această’ crare a fost descoperită, la nemberg între manuscrisele lui Deisanu'trebuie în "posesiunea lui Lewandowski“ probabil ginerele lui Deleanu, de la care ie-a distribuit Gh. Asaki. Manuscrisul se afla astăzi la Academia Română. JO 11 MAI 1910 sw. UN NUMĂR Daniel’"*' *®*Subdirecțiunea unui comitet Clubul Național-Libera vOV-vffN \ fine sau nu vinet — Un fapt care ne interesează — Do usj î.ual de zire în chip statornic numi?* presă nu se ocura d-,xiii df reînîpascarea d-lui Take D. "... D. ii va cosi după semnarea prtixmjrrftriior, peste 2 săptămâni, peste o Urna ; d. Take Ionascu a scris unui prieten că va sosi și așa mai departe, cititorul este plictisit cotidian cu veştiledespre d Take Ionescu. Dar oare să fie ţara atât de nerăbdătoare încât presa se simte nevoită a-i servi hapuri de consolaţie ? Noi socotim însă că presa care-şi face o predilecţie din anunţarea sosirei d-lui Take Ionescu se înşeală când crede că faptul acesta pasionează opinia publică. Atenţiunea acestei opinii publice se îndreaptă spre conferinţa de pace unde România are representanţii ei legali, cari cu toată puterea patriotismului lor încercat susţin interesele superioare ale neamului. Aceşti representanţi fac acolo operă positivă, pe când d. Take Ionescu face operă negativă. Şeful partidului conservator s-a plantat la Paris pentru a contrabalansa acţiunea reprezentanţilor legali ai ţarei, pentru meschina interese de politică internă. Este o acţiune nefastă, odioasă, de care va da socoteală atunci când d. I.T. C. Brătanu se va reîntoarce In ţară cu revendicările României recunoscute de către conferinţa de la Paris. ii). Take Ionescu vrea guvern naţional cu d-nii Miau Cantacuzino şi Cantacuziao-Paşanu, pe când d. Brătianu ar Hiăreşte realizarea integrală a aspiraţiunilor neamului românesc. Spre care dar din aceşti doui bărbaţi politici pot fi îndreptate în aceste momente privirile opiniei publice? Răspunsul mi e nevoe să mai dăm noi. Aşa fiind, sosirea d lui Take Ionescu nu mai interesează onorabili confraţi. C-sa îşi poate continua în linişte călătoria de agrement, căci interesele ţârii se găsesc în mâni sigure şi viguroase. Vine sau nu vine, lucrul nu poate interesa decât pe cei câţiva partizani ahtiaţi după putere. Acesta-i adevărul. \\ femeită a portului Fiume, care, cu toatecă n’a fost cuprins în tratatul încheiat de Italia la Londra, este totuşi pretins azi, a dat prilej d-lui Orlando de a respinge, printr’un articol publicat înaintea pretorei sale, acuzaţia de imperialism ce i s conducea. Cât despre Jugo Slavia deşi ui stat tânăr şi puternic nu va aspira totuşi la hegemonie când are ca vecin Italiei. Problema Adriaticei este deci de fapt un produs al ruperei momentane a echilibrului. Acul balanţei se agită din ce în ce mai lin până când Italia şi Iugo-Slavia împăcate printr’o soluţie transacţională în faţa pericolului paogermasism comun amândorora, vor pune capăt Inlerilor ?i suspiciunilor. Aliaţii sunt datori să lupte pentru realizarea acestei concordii care singură poate închide poarta Adriaticei unei noul dominaţii teutone. Să nu se uite că dacă Italia, târâtă fără voia ei de ministerul Crispi cătră Puterile Centrale, s’a reîntors acolo unde o chema rasa şi asaltaţile ei, aceasta nu s’a putut face de cât atunci când, prin Împărţirea sferelor da influenţă din Mediterana, s’a dovedit că nici Franţa nici Anglia nu ţinteau la absoluta stăpânire a mărei care prin aşezarea ei este destinată întregei Europe. Echilibrul deci trebuie să se restabileacă spre a păstra Italia credincioasă idealurilor pentru care a luptat şi fie că Fiume va fi declarat port liber al Societăţei Naţiunilor, fie că va fi Împărţit între Italia şi Iugo-Slavia —, soluţia să speram că va fi aprobată de ambele părţi spre a nu da loc ,la noui încurcături pe viitor. Parlamentul italian, în mâna căruia se află la acest moment cheia rezolvarea acestei dificile chestiuni trebuie să fie condus la principiul de conciliere de care dau dovadă toţi Aliaţii şi să nu uite că că iar Franţa a trebuit să recurgă la o soluţia medie şi încă faţă de un Inamic. Să sperăm că aşa va fi spre a lui se zdruncina lanţul de allianţe care singur poate asigura pacea viitoare. R. P. C. D. Orlando a părăsit Parisul. A fost o veste plăcută germanilor. Discuţia publică cu d. Wilson, neajungerea la nici un rezultat în chestiunea portului Fiume, întreruperea tratativelor, —au avut efectul unui balon cu oxigen pentru imperialismul prusac In agonie. Iar noi, noi care aşteptăm ca şi întreaga omenire civilizată sfârşitul tragediei şi sancţionarea unei opere de dreptate, — au fost dureros impresionaţi de perspectiva unei nouă amânări. Telegramele ulterioare însă n s-au mai liniştit. Nu e vorba de ruperea tratativelor, d, Orlando pleacă să consulte parlamentul italian" după ce mai înainte a avut o întrevedere cu d. Wilson, In consiliul celor patru. Acordul s’a restabilit şi se speră că în curând se va ajunge la o soluţie satisfăcătoare.tr Până acum însă problema Adrialicei rămâne nerezolvatâ. Marea către care se întindea tentaculele uriaşe ale pai germanismului căutând să şi asigure dominaţia nu numai în cuprinsul ei dar chiar în întreaga Mediteratră,—marea pe care altă dată a stăpânit-o tiranic Austria, înăbuşind popoarele ce voiau să-şi asigure o frântură de ţărmuri pentru a nui înăbuşite în hotarele lor ingrate, — a rămas astăzi ia;a st-Jpân. Nu însă pe mult timp. Căci dacă la Paris principiile vil■ouiene cu' exale ale d-lui Cleuiepeeau , o ruti ciocnite încă producând scântei tei i: niiha cărora se zărește faţa crispată .'st.; crazîmsi teutone, — dte însuși :'«U ; i ;i soluți \ singura' so- i va csigura dom* n*:;;. Di ' '. teu, apărând-o pe viitor de us iro-germaöe. Italia Jago-ului; . Grecia fără Îndoială au multe interese 'sontrare. Nici una nu se poate gândi însă la asigurarea ,unei stăpâniri tiranice în Adriatica, Chestiunea KSB ÖflSSKt Höl INFORMAŢIUNI IER Vagoanele cu seminţe, vite, şi alimente cu destinaţia pentru Musienia care au rămas In Moldova din curusa mierefi podului de peste Râmnic, vor îndrumate prin Transilvania, via Palanca Predeal. 128 Pentru reihicţionarea dee locuioţi pentru funcţionarii direcţiei regionale a c. f. din localitate, s’a instituit o comisiune Compusă din d. Şbrbei inspector de poliţie şi d. Trandaf şef de sarviciu în direcţia regonalft. D nul C. Stanciu ajutor de primar, constatând că caseii Moise Nisem, Avram Goldea, Z. Zamfi şi David Leizer, au vândut carnea cuşer de vacă cu 30 Iri Kgr. a dispus închiderea prăvăliilor lor pe timp de 15 zile. Interpretând fa-se greşit de către unii medici publicarea breată la ziare, în ceea ce priveşte trimiterea oarecilror fete la Serverul Sanitar al M. C. G . Se face cunosc că acele date sa vor trimite de toţi medicii fie în rezervă, fie reformaţi, fie scutiţi, fie puşi în retragere, etc. Tot deodată se insistă ca aceste date să fie trimise cel mai târziu până la 1 Mai stil nou a. c. m Aseară la ora 6 p. m. avut loc la direcţia regională a căilor ferate din localitate o conferinţă a d. Gh. Scutaru, directorul regiunei împreună cu toţi şefii de servicii ai regiunei, relativ la înfiinţarea de şcoli profesionale pentru toate ramurile serviciului de cale ferată. S-a preconizat în principiu înfiinţarea acestor şcoli, la Iaşi, Galaţi şi Chişinău. Dezideratele cu privire la această chestiune vor fi trimise la Bucureşti, unde se va hotărî uniformizarea modului de funcţionare a acestor şcoli care vor lua fiinţă pentru întreaga ţară. — In cursul săptămânei viitoare va apare decretul-lege, prin care se menţin la catedrele lor, pentru încă un an pe profesorii, cari pentru limită de vâslă, marm sa fie scoşi la pensie pe ziua de 1 Octombrie. Serviciul de Aprovizionare a Comastei Iaşi aduce le cunoştinţa publicului că primind un stoc strop de cartofi, vinde orice cantităţi cu preţul de iei 1,50 kgr. t