Mişcarea, iulie 1919 (Anul 13, nr. 136-153)

1919-07-10 / nr. 136

Din problemele păcei Polecfia minorităţilor la Congres s’a reluat in discuţie prjlema controlului minorităţilor—,­entimne, în care d. Brătianu şi-a şi cuvântul în Consiliul de patru, primit fiind de reprezentanţii Ce­lls­lovaciei, Jugor S­laviei şi Polo­­­j. Despre această expt­nere scria atunci d. dr. I. Dillon în „Daily graph“ : [ După discursul d-lui Clemen­­­u, primul lucru izbitor a fost dis­­cul moderat, de maestru, de a- hirat om de stat, al d-lui Bră­­nu, primul ministru român. La­noi la o parte patimă şi emoţia­­ a adus­ asupra subiectului lumi­­i raţiune­, pe un teren, se pare, că acuma neexplorat de cătră ninenţii făuritori ai stipulaţiilor şi unui seu sincer, demn de gravita­ta subiectului, a dat greutate ar­gumentelor sale.“ Azi, când chestiunea se iea iar­­ discuţie, nu putem să nu p­rotes­­m­ din nou contra­ intervenţiei de se­creta un control străin în a­­cerile interne ale micilor puteri, at­rugând egalitatea dintre state in losul celor mari şi egalitatea din­­t cetăţeni in folosul minorităţilor, oua comisiune nu va putea trece "ste judicioasele argumen­terale d-lui Vătianu, distrugând astfel armonia Orientul Europei, înstrăinând per­tinent majorităţile de minorităţi. Iar­ă că această soluţie este socotită ca dispensabilă unei bune guvernări ,cotim că ca treime să fie opri­­tă egal tuturor, fără excepții, cari creieze state vasale. Credem că această modificare se ace textului articolului 5—, căci d nimeni iui va putea trece pe­­t voința noastre impunându-ne o­­aliate cu urm­ărite cele mai tra­­i pentru armonia ce trebue să unească întru:: stat bine orga­­zat. * * * JOI 10 IULIE 1919 Redacţia şi Administraţia Iaşi, Piaţa Unirei No. 6. Orele de biurou: 8 —12 a. m­. şi 3-6 p. m. Anunciuri şi Reclame Se primesc în condiţiuni avantajoase direct la Admi­nistraţia ziarului, Iaşi Piţa Unirei 6. Des asemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic Sub Direcţiunea unui comitet de Redacţie B.m S3SASS*fes3 jiareiejfabundă;«: în':, fapte și amă­­tjte cari, cu toată fantezia, sunt I late în jurul „crizei politice, je .observă o” extraordinară a l­un ­iac în jurul acestu­i eveniment, care ijituie singura preocupare a opo­­iilui, singura ci artera de viață. .Tiza e urmărită cu încordare­a;cânda de toate ziarele în ceea 4 priveşte punctul de vedere al aticei interne. Nu că în această voinţă ar fi vorba de adevăratele nobleme mari, ca acele ale conso­anei noastre naţionale sau de de­­nbratizarea complectă a masselor, ci există o­ singură mare chestiune , jurul atreia se conduce întreaga isipanie a opoziţiei: schimbarea Tu­vernului -fără ca opoziţia să fie de acord asupra guvernului ce ar­­restii si urmeze. Evident că fie­­care gri­are politică ar vrea ca gu­­vernu­l ru să fie o emanaţiune a ei. Faţă e marile probleme care au aport ceet cu viitorul nouei Ro- Timnii, opoziţia e cu desăvârşire stra­nă. Toţi lefii grupărilor politice­­ au acut opuneri diplomatice, au acor­­dat n­erviewuri şi au criticat acţiune delegaţiei noastre la Paris. Iar nic­unul nu a exprimat vre-o ărere­­ care să fi arătat cum ar re­aduce opoziţia multi-nuanţată.­ oziţiei nu va sacrifica nici umil din ni­esele românismului — oricât ar lesta d. Marghiloman de pildă, ci se arată astăzi cel mai... real plen al Aliaţilor. Omânia, care a intrat în război cainale asigurări din partea A­­lilor, trebue să lupte pentru de­­pli realizare a drepturilor ce i-au fa recunoscute şi pe care le-a ob­­ţin prin mari sacrificii—acesta es­­te cezul politic al guvernului liberal. I opoziţia nu are această cre­­şt­­e preocupată de realizarea ei. Fasta e adevărata criză în care seta opoziţia. [aceea ea lasă pe planul al doil chestiunea externă care im­plicase şi existenţa nouei Românii prin a avea întreaga libertate de Sine în ce priveşte cam­pania de­ răsturnare a guvernului. Şi punctul acesta nu există nici o deosebire de vederi între di­­­adre opozante, fel în timp ce guvernul li­verst li­beral găseşte în opoziţie faţă de congl­l păcei, întru­cât susţine şi apare,şi to­ătă energia interesele Ro­­mânienartidele noastre politice, în descejuncre şi în tranziţie în care se affuiau atitudine ostilă împotri­ a gurgum ! ICUUKI imcescu­, profesor al şcoalei de xecutat trei proecte pentru mo­mi cază a se ridica la Buciumi Sculp­tei Bele-Artei,­numeniul, in a­nintibroi­or morţi pentru patrie. Machet&e cart ic­arh văzut in atelierul talentatului piptor teşan se impun nu nu­mai prin Aiţiunea ,lo­r artistică dar prin concepţiuneutondin, care astfel face dova­dă de conty­icae să eternizeze memoria a­­celora carii,, inspirat, în timpul campaniei, minunatul re da la Oituz“. In atelier sculptorului Mateescu am mai putut aduna un admirabil bust al pictoru­lui Oct­av Ala, lucrare care va fi expusă publicului­­ câteva zile. * Preotul I\Onovici, membru corespondent al comisiun\i()fiiimentelor istorice pentru jud. Tutova\SCÎ • ___ o interesantă și vastă monografie Iînăstirea Florești“ ' din jud. finde un adevărat studiu is-Tutova carai­toric, bazat istorice, documente şi cercetări „Le Jou­r­ it/i numărul său din SG Iunie a. c. (anunţătfe/ moartea la­ P. P. Carp printr o teledă trimisă din Iaşi. „Moartea i,anofilului Carp*. ■ Angliei cătră .Regele Cu ocaziemnniâni tratatului de pace cu (m­ania M. S. Regele George V lAngliei a trimis M. S. Regelui Felinand, următoarea te­legramă: di licitare : „in aceăs zi triumfală în care inamicul eslnevoit să-și recunoa­scă înfrânta, rog pe M. Voa­­strs să primscă viile mele feli­citări.­­ „România suferit în mod crud din cauza r­âd­ului. Sunt sigur în­să că rezid­ud magnific al sforţă­rilor noastr­omune, îi va cicatriza repede răni In pacea inaugurată în mod atăla fericit astăzi, eu văd început unei ere de prospe­ritate pentru Viteazul nostru po­por“. GEORGE R. I. Plecare lui Pessoa LyON.- -Pisoa, președintele Bra­ziliei, a părăsit dim­inică New-Yorkul. jjgi Í£s§il|l te. ALIAŢI! STELIA KHUN O telegramă dirn Lyon anunţă că Consiliul suprem al Aliaţilor luând în discuţiune problema Ungariei, a ajuns la concluzia că este o imposibilitate a se pu­tea stabili vre­o înţelegere cu guvernul bolcevic al lui Bella Khun. In consecinţă Consiliul suprem al Aliaţilor a­ hotărât menţine­rea blocusului­ împotriva Unga­riei. Acest fapt confirmă şi el cât de raţională a fost hotărârea României de a nu recunoaşte în sovietul lui Bella Khun un gu­vern legal, cu care s’ar putea stabili acorduri şi tratate de pace. Ne amintim cu toţii că în Con­siliul de miniştri ţinut la Bucu­reşti când s’a primit aşa zisul „ultimatum“ al lui Khan, s’a ho­tărât a nu i se da nici un răs­puns, întru cât revoluţionarii ma­ghiari nu puteau fi consideraţi ca oameni de stat cu care să se discute probleme de pace. Astăzi dreptatea României este din nou consfinţită de că­tre Aliaţii noştri, cari văd în ac­­ţin­­ea lui Bella Khan ceia­ ce gu­vernul român a văzut de la în­ceput. ___________ Note Politice it­. " Ionian a acordat un nou ivrw 7 care face un adevărat ex­sih­iathunei ostenie şi in­terne, ir. chest!­­a externă dl. Marghilo­man se cond­ace în a face teorii fără a enunţa vre-o idee care să vie în aju­torul revendicărilor noastre, insistând însă în mod intenţionat asupra problemei isra­­elite, pe care o consideră că ar fi mai bine rezolvită „pe cale contractu­ală cu Puterile cele Mari“. Şi întru susţinerea acestei convingerii personale d. Marghi­loman dă ca exemplu tratatul de pace de la Bucureşti prin cari germanii im­puneau o încetăţenire a evreilor în con­­diţiunile ştiute... Dl. Marghiloman mai are din când în când halucinaţiuni makenseniane. ARDELENII SI D. BRATIANU Telegramele aduce vestea călduroasei primiri pe care ardelenii au făcut-o pri­mului delegat al României­­, pe când a­­cesta se întoarce în ţară după ce, sus­ţinuse la Congres drepturile noastre in­tegrale astfel cum cum reies din trata­tul din August 1916 şi din principiile wilsoniene. Această primire pe care ar­delenii, neîntinaţi de patimele politice, au ţinut să o facă aceluia care prin atitu­dinea sa intrasigentă şi demnă a apărat până la capăt pământul şi independenţa patriei nu e numai o justă răsplată a serviciilor aduse, ci şi o­ dovadă de modul cum românismul înţelege să hotărască î­n impasul în care ne găsim. Ea arată Congresului că punctul de ve­dere susţinut de de dl Brătianu este a­­cela al întregului neam, care nu poa­te admite transacţii cu pământul şi liberta­tea lui, care nu renunţă la independenţa pe care a plătit-o cu sângele a sute de mii de viteji şi nu primeşte hotărârile ce s’au luat fără voia lui, nesocotind prin­cipiile de egalitate a statelor. Ardelenii au aclamat pe dl Brătianu ca pe­ purtătorul de cuvânt al neamului acesta însetat de dreptate care se vede odată mai mult desamăgit in speranţele sale. Ardelenii au arătat linia de con­duită tuturor acelora cari vor să obţină integritatea revendicărilor noastre şi au dat un vot de blam calomniatorilor cari trecând peste orice consideraţii de un ordin mai superior continuă să murdă­rească cu noroiul insultelor lor sfânta cauză a românismului. Ţara întreagă strigă prin glasul celor mai curaţi fii ai ei că transacţii cu pă­mântul şi libertatea noastră, nu se pot admite. De această nestrămutată voinţă, trebue să ţie seamă Congresul ce a văzut primirea făcută de Italia d-lui Orlando, care renunțase la unele din drepturile patriei sale. De această primire a d-lui Brătianu de cătră ardeleni ne bucurăm ca de o victorie a patriotismului, punând în ea chezăşia biruinţei sfintelor noastre drep­turi. ’ —x— informaţii­ — D. I. I. C. Brătianu primul de­legat la conferinţa păcei, a sosit la Bucureşti, aşteptat fiind la Predeal de d-nii miniştri G. G. Mârzescu, I. G. Duca şi de d. Vintilă Brătianu.­­ Toţi membrii secţiunii Iaşi a Asociaţiunii profesorilor sunt con­vocaţi la ultima adunare generală ce va avea loc Mercuri 9 Iulie ora 5 p. m. la liceul naţional spre a a­­lege trei delegaţi şi v­a lua dispozi­­ţiunile trebuitoare pentru o fru­moasă primire a colegilor ce vin la Congres.­­ CĂTRE CETĂŢENII IAŞULUI. Pentru congresul didactic de la 12 Iulie st. n. şi-au anunţat sosirea în Iaşi peste o m­ie de profesori de toa­te gradele atât din vechiul regat cât şi din ţinuturile alipite. Pentru găzduirea acestor vizita­tori, care se strâng în oraşul U­­nirii, ca să se sfătuiască asupra mijloacelor prin care vor contribui la înfăptuirea unirii sufleteşti a tu­turor românilor, Comitetul de re­cepţie a congresiştilor face un căl­duros apel la cetăţenii Iaşului os­pitalier ca să-i dea concursul. Ori­cine se oferă să găzduiască, cu sau fără masă, pe unul sau mai mulţi membri ai corpului didactic, este rugat să comunice de urgenţă comitetului, care se întruneşte în fiecare zi la ora 5 p. nt. la liceul naţional. „Frăţia Moldoveni“, asociaţia sub a cărei firmă d. A. C. Cuza îşi face o anumită politică, s-a găsit obli­gată să publice o mulţumire publică pentru persoanele cari au dat con­cursul la festivalul de Dumineca tre­cută pentru comemorarea lui Mihail Eminescu. Din lista acestor persoane a fost omisă d­e intenţiune marca noastră artistă d-na Aglaia Pruteanu­. Relevăm faptul fără a-l califica. P D. general Prezan şeful Ma­relui Cartier General a sosit alal­­taeri la Cernăuţi. - 'Printr’un comunicat datat la 5 iulie, Marele Cartier General des­­minte zvonurile tendenţioase prin care rău-voitorii anunţă că o divizie română ar fi fost distrusă de Un­guri şi că Tighina şi Cetatea Albă ar fi căzut in mânile bolşevicilor. — Comisiunea numită de consi­liul comunal, în scopul de a cerceta gestiunea serviciului de aprovizio­nare, începăndu­-şi lucrările, soco­teşte că pentru lămurirea complectă a împrejurărilor în care s-au făcut operaţiunile de aprovizionare, este nevoc a cerceta situaţia acestui ser­viciu de la data înfiinţărei lui. Această lucrare cere un timp mai îndelungat, poate 10—15 şedinţe. De aceia Comisiunea roagă presa, să aibă în vedere această împreju­rare şi să îngăduie ca Comisiunea să-şi facă datoria, după care va depune raportul său. — Un congres al marilor proprie­tari.—Un congres al m­arilor proprie­tari din Moldova, va avea loc în Iaşi, în ziua de Sâmbătă 12 iulie, în localul Sindicatului agricol, din Piaţa Unirei. Se vor discuta şi lua hotărâri, privitor la chestiunile următoare: a) Modificările ce ar trebui să se a­­ducă decretului-lege de expropiere. b) Decretul de imobilizare a cereale­lor din recolta 1919.­­ Populaţia israelită din Chişinău a declarat ziua de eri zi da doliu a întregei populaţiuni Israelite din Basara­bia, ca protestare împotriva masacrelor evreeşti de peste Nistru. In toate sinagogele s’au înalţat pa­rastase pentru cei morţi, iar populaţia israelită a postit. — Starea sanitară în judeţ e cât se poate de bună. Variola a dispărut, cu totul, iar ultimii doi bolnavi de tifos e­­xantematic, sunt în convalescenţă. — In localitate s’au declarat ori două cazuri noi de variolă. Bolnavii au fost izolaţi.­­ Pentru studenţii,morţi pentru patrie. „ Din­­iniţiativa­­ studenţimei şi profesorilor Universitari s’a hotărât ri­dicarea unui monument în memoria stu­denţilor Universităţii din Iaşi, morţi pen-, tru patrie în cursul acestui războiu. Pentru împlinirea acestei pioase dato­rii, facem un călduros apel către toţi Românii, cari simt în inimile lor vene­­raţiune pentru eroii neamului nostru, şi-i rugăm să sprijine această frumoasă ini­ţiativă. In acest scop ne adresăm către toţi studenţii Universităţilor române, conşti­enţi de sacrificiul vieţii, făcut de colegii lor căzuţi în luptă. Ne adresăm către toţi acei cari s’au numărat printre studenţii uneia din uni­versităţile noastre, de care în mod firesc se simt legaţi sufleteşte. Ne adresăm către domnii profesori ai studenţilor morţi pentru patrie. Ne adresăm tuturor acelora cari ‘simt în suflete lor respect şi veneraţie pen­tru studenţii morţi apărând ţara, şi-i rugăm să-şi dea obolul lor spre a li se putea ridica un monument spre pomeni­rea lor. • Sumele de bani, cu care va voi să contribue fiecare, se vor trimite pe a­­dresa casierului Centrului Studenţesc Că­minul studenţesc „Palatul Sturza“—Iaşi. Preşed Centr■ Studenţesc N. D. Lăbuşcă — Finele anului şcolar la Conser­vator.—Iată rezultatul anului şcolar la Conservatorul de muzică şi declamaţie din localitate: Clasa de teorie şi solfe­giu a d-nei Teodoreanu, înscrişi 54 e­­levi şi 65 eleve, presenţi la examen 12 elevi, 10 eleve ; Armonia profesor Cio­lan înscrişi 17 elevi, 9 eleve, presenţi la examen 3­ elevi, 1 elevă ; Belcanto pro­fesor Mezetti, înscrişi 8 elevi, 11 eleve, presenţi la examen 2 elevi, 2 eleve; Contrapunct profesor Ciolan, inscrişi 1 elevi şi 9 eleve, presenţi la examen 1 elev, 3 eleve; Dicţia profesor Codreanu înscrişi 27 elevi, 12 eleve, presenţi la e­­xamen 12 elevi, 5 eleve ; Declamaţia profesor D­ragomir, înscrişi 32 elevi, 26 eleve, presenţi la examen 14 elevi, II eleve, Piano, profesor Mihail, înscrişi 6 elevi, 23 eleve, presenţi la examen 3 elevi, 14 eleve; Piano, profesoară d-na Burada, înscrişi 19 eleve, presenţi la e­­xamen 6 eleve; Violină, profesor Teo­­dorini, înscrişi 11 elevi, 4 eleve, presenţi la examen 6 elevi, 3 eleve; Violoncel, profesor Teodorescu înscrişi 8 elevi, 1 elevă, presenţi la examen 2 elevi; Con­­trabas, profesor Enciulescu, înscrişi 9 elevi, presenţi la examen 2 elevi; Vio­lins profesor Barbu, înscrişi 10 elevi, 2 elevi, presenţi la examen 6 elevi, 2 elevi; Flaut profesor Roşea, înscrişi 13 elevi, presenţi la examen 3 elevi; Oboi profesor Aurescu, înscrişi 3 elevi, pre­senţi la examen 3 elevi; Fagot profe­sor Vasiliu, înscrişi 2 elevi, presenţi la examen 1 elev; Clarinet profesor Io­­­nescu, toţi elevii mobilizaţi; Corn pro­fesor Norec, înscrişi 6 elevi, presenţi la examen 2 elevi; ’Trompeta profesor Cirile înscrişi 8, presenţi la examen 2; Trombon profesor Cirilo, înscrişi 2, presenţi la examen 2. In total au fost înscrişi 230 elevi, 189 eleve, şi presenţi la examen 82 elevi şi 61 eleve. Congresul şi Expoziţia Apicolă din Iaşi. Intre 15-25 Septembrie odată cu adu­narea Generală a Soc. Naţională de A­­picultură, va avea loc la Iaşi al II Con­gres al tuturor apicultorilor din România Mare şi „Prima Expoziţie de Apicultură“. Rugăm pe toţi D-nii cultivatori de al­bine din Basarabia, Moldova, Bucovina, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Transilva­nia şi Banat să ia parte la acest cogres unde se vor discuta şi lua măsuri pentru o cât mai grabnică reînviere şi desvol­­tare apiculturei pentru obţinerea tuturor avantagiilor şi încurajărilor cerute­­de apicultori. Societatea de Apicultură care a veghiat pururi la bunul mers al api­­culturei şi a intervenit pentru satisfacerea cererilor apicultorilor roagă deasemenea pe Domnii apicultori de a participa la expoziţie cu ori­ce vor crede de cuviinţă , stupi sistematici şi primitivi, produse miere şi ceară (faguri), produse indus­triale, maşini şi ori­ce fel referitor la cultura albinelor. Pentru expoziţie vor fi mai multe premii, din partea Societăţi şi din partea Statului. Transportul pe C. F. R. pentru pa­sageri va fi gratuit sau cu o reducere de 75 la sută ,­tot astfel şi transportul de stupi şi material apicol. Toţi acei ce vor participa la Congres şi Expoziţie sunt rugaţi a înştiinţa Societatea la timp a­­nunţând cu’ce vor participa la expoziţie precum şi cei ce s’ar înscri pentru cu­vântări la congres pentru a li se rezer­va locul şi pentru a fi trecuţi pe listă în ordine. , Pentru ori­ce alte desluşiri se va a­­dresa la Iaşi str. Păcurari 18 Centrala Societăți. ’ Comitetul á L

Next