Mişcarea, octombrie 1919 (Anul 13, nr. 201-226)

1919-10-01 / nr. 201

ANUL XHÎ No, 201 fyf V CPallCFn iTl JL ui yAll hA m 4» & Satoepsi sl Ammefcse? si­­ttcfaine jms«s#Bîfw dtaef te AAd­­fesf'Ffe?» QMMi & MERCURI 1 OCTOMBRIE 1919 Apare rfhwc Sufe Direcţiunea mtri cab­aret de Redacţie 6 BIN­ Noul Guvern Guvernul prezidat de dl­­. I. C. Brătianu retrăgându-se din proprie iniţiativă, a făcut acest gest nu ca să înlesnească o altă îndrumare a politicei noastre externe, politică care azi ca şi eri nu putea fi decât ală­turi de aliaţi. Guvernul Brătianu dacă n’a înţeles un singur moment să indispună sau să se despartă de Aliaţi, a înţeles însă să facă o po­litică concordând cu interesele şi demnitatea noastră naţională, o po­litică de rezistenţă împotriva orică­rei încercări de ştirbire a demnită­­ţei şi intereselor superioare ale ţării. In acelaş timp e bine să ştie, mai ales străinătatea, că politica de re­zistenţă nu este politica unui om sau unui partid, ci politica unui neam întreg,conştient de drepturile sale. In această sublimă unitate de sim­ţire a întregei suflări româneşti, a răsunat un singur glas izolat, ecou sinistru al intereselor străine, glasul misitului negustorilor de petrol şi al amatorilor de acaparare a avuţiei noastre naţionale, al „marelui euro­pean Take Ionescu“. Şi el şi politica lui odioasă au căzut sub loviturile oprobiului pu­blic. Criza politică internă s-a ter­minat deci prin constituirea guver­nului de sub preşedinţia d-lui gene­ral Văitoianu. Menirea noului guvern este clar lămurită prin comunicatul ce l-a dat îndată după depunerea jurământului. Presenţa unor generali cari şi-au făcut cu vitejie datoria către Patrie, conducînd armatele la biruinţă, precum şi presenţa în­ guvern a reprezentamn­ţilor Ardealului, Bucovinei şi Basa­rabiei, sunt cea mai bună garanţie că noul guvern nu va lăsa să se ştirbească cu nimic interesele, drep­turile şi demnitatea noastră naţio­nală. Politica noului guvern va fi poli­tica de rezistenţă, politica demnităţii naţionale. In ceea ce priveşte politica internă, noul guvern fiind alcătuit din gene­rali şi funcţionari de carieră, nu pot fi bănuiţi de nici un fel de legătură cu partidele politice. Aşa fiind, garanţia cerută de o­­poziţie pentru libertatea alegerilor este complect asigurată. Întrunind aceste condiţiuni, noul guvern de sub preşedinţia d-lui ge­neral Văitoianu a fost întimpinat cu o unanimă satisfacţie de toţi bunii români, el represintând în actualele împrejurări voinţa şi năzuinţele în­tregului neam. Ecouri Societatea de editură „Cartea Româneas­că“ a instituit o serie de premii în bani pentru diverse lucrări, inedite, cu caracter literar, ştiinţific, social, istoric şi cultural. * La Bucureşti în actuala stagiune se va reprezenta pe una din scenele particulare, celebrul poem eroic „L'Aiglon“ al lui Ros­­tand in traducerea d-lui I. C. Aslan. La Budapesta s’a găsit o numeroasă se­rie de cărţi şi manuscrise pe care nemţii în timpul ocupaţiunei le-au furat la Bucureşti. Deasemene­a a fost găsită şi toată arhiva şi corespondenţa lui Makensen. Toate aceste cărţi şi documente vor fi a­­duse în ţară. Ucraina declară război lui Denikin Kamenetz-Podolsk, 27 Sep­tembrie 1919.— Ieri Ucraina a declarat războiu lui Denikin. Trupele Ucrainene au hiat o­­rnsîva contra armatelor lui De­nikin. Aci au avut loc mari mari manifestaţii. („Sfatul Ţării“) ! INVALIZII DIN RĂZBOI diri d-l­. I. C. Brătianu Societatea invalizilor de război a tri­mes d-lui Ion I. C. Brătianu, fost prim­­­ministru următoarea telegramă: Asociaţia invalizilor din război în­trunită în şedinţa extraordinară exprimă celui dintâi bărbat al României Mari, deosebita şi neţărmata dragoste. Ea ad­miră înaltul D-voastră patriotism şi demnitatea cu care aţi apărat interesele superioare ale României întregite pen­tru care a curs atâta sînge vitejesc s’au stins atâtea vieţi şi trupurile noastre au fost fărâmiţite. Tari în credinţa D-voastră în care se reflectă virtutea neamului nostru, noi invalizii din război vă depunem din nou vieţile noastre pentru ca repetând gloria Mârăşeştilor şi Mărăştilor, neamul nos­tru românesc să iasă plin de demnitate, neştirbit în graniţele şi interesele lui de viaţă din acest război, în care persoana D-voastră a avut un aşa de covârşi­tor rol. Cu această ocazie ne permitem a vă face cunoscut că Asociaţia noastră a invalizilor din război v-a proclamat pre­şedintele său de onoare. Preşedintele activ al asociaţiei invalizilor din război CONST. G. GEORGESCU-Goeşti. Str. Ion Mihăescu No. 18 Buc. BEOII ŞI ORFANII LOR De ziua Crucei, zi mare şi sfântă pen­tru toţi creştinii, s’a oficiat de cătră I., P. S. Mitropolitul un parastas pentru sufletele miilor de ostaşi căzuţi pe câm­pul de luptă şi onoare; o rugăciune pentru odihna celor ce nu au stat o cli­pă la îndoială, când a fost vorba de des­­robirea fraţilor şi reîntregirea pământu­lui strămoşesc. Cine a luat parte la această slujbă, cine a ascultat cu luare aminte cuvân­tarea spusă cu atâta temeinicie şi însu­fleţire de cătră I. P. S. S. Mitropolitul, nu se poate să fi ramas nepătruns de sentimentele de recunoştinţă ce trebue să le avem pentru cei­­ce nu mai sunt şi de datorie faţă de micuţii nevinovaţi pe cari vitejii ni i-au lăsat în pază şi de care cu toţii suntem răspunzători a­­­tât în faţa lor, cât şi înaintea lui Dum­nezeu. Ascultând darea de seamă făcută la Universitate, de cătră comitet, asupra mersului Societăţei „Ocrotirea Orfanilor din Rasboi“ se poate vedea munca des­făşurată chiar­­de la înfiinţarea acestei societăţi, muncă nemăsurată şi neîntre­cută de care cu atâta prisos ’şi energie s’a aratat vrednică, cea dintă’i şi fără păreche, cu drept chemată, Mama Or­fanilor Principesa Olga Sturza. Toţi cei ce au avut prilejul şi acei ce au vizitat în această zi Orfelinatul „Re­gina Maria“ au rămas cu sufletul plin de duioşie la vederea micilor orfani ca­ri au primit în cântece de slavă pe ma­ma lor sufletească. „Bine ai venit. Bine ai venit mamă iubită; mamă iubită, fii fericită, fii fericită !“, repetau glasurile argintii, şi cred că nu poate fi o mul­ţumire mai mare pentru acest nobil su­flet de­cât cântările şi urările pe care le aude zilnic de la micii ei orfani. Visita ce s’a făcut acestui orfelinat model, a pus în uimire pe toţi acei ce au cercetat cu deamănuntul toate încă­perile. Curăţenia şi ordinea domneşte peste tot, iar copilaşi cu obrăjei rumeni şi plini de sanatate fac dovada cea mai vie de buna întreţinere şi perfecta îngrijire pe care o primesc de la d-na Kiru Na­­nov directoarea acestei instituţiuni care s’a devotat cu totul acestei grele şi sfinte însărcinări. Nu putem aduce de cât cele mai sin­cere laude întregului Comitet care ştie atât de bine să aleagă personalul con­ştiincios şi de încredere fără de care nu s’ar putea înfăptui această mare operă de datorie şi bine­facere. Dar noi, răştilanţi, fi-vom noi, la înăl­ţimea jertfelor făcute de părinţii acestor mici victime ? Ce măreaţă şi sfântă da­torie ne-a ramas­­ datorie­i la care cu toţi trebue, necurmat, să contribuim şi să stăruim din toate puterile pentru adu­narea a cât mai multor fonduri, care sunt atât de necesare creşterei şi învă­­ţăturei a mai bine de una sută mii or­fani ! Ori când vom da ochii cu aceşti nevinovaţi, să nu ne rămâie în sufletul nostru, nici o umbră de mustrare că nu am fi lucrat şi contribuit îndestul, pen­tru a-i reda Patriei cu aceleaşi credinţi, cu aceleaşi avânturi de care­­erau însu­fleţiţi părinţii, bunii şi străbunii lor! Maria Dr. Gavrilescu 14 Sept. s. v. 1919 risîe Ultimul räsbom O caricatură în „Le progrés civique“ : doi buni burghezi la sfat, comentând pacea. Unul din ei: „încă nu războiţi? Hm, poate! —Dar, în orice caz, va fi ultimul!... Ironia e cană şi arată perfect starea de spirit în care se găsesc popoarele după un an de tratative ale Conferinţei. Dar de un­de provine acest pesimism ce face să se prevadă într’un foarte apropiat viitor un nou cataclism ? Vina e a d-lui Wilson. Vina e a ace­luia care primul a crezut că poate sus­ţine nepedepsit că principiile de­ morală şi dreptate pot învinge interesul şi egoismul po­­poarelor. Roadele se văd acum în această nenorocită stare de spirit, care azi are con­­secinţi funeste asupra moralului naţiunilor, iar mâine le-ar putea conduce într’un nou măcel. Fi-va acesta ultimul războiu pentrucă o­­menirea s’a ridicat la acea înălţime sufle­tească în cât să aşeze principiile morale mai sus de interesul imediat al popoarelor ce o compun? De sigur că nu! Acesta ar fi cel din urmă răsboiu doar atunci când po­poarele s’ar convinge că interesele lor sunt contrare oricărui răsboiu, oricărei distrugeri ! Şi, de fapt, acesta e adevărul, iar necunoaş­terea lui a dus Germania în mizeria de azi. Căci dacă e adevărat că în lumea veche is­­vorul principal al bogăţiilor era în cucerirea şi prădarea vecinilor—e tot atât de adevă­rat că în zilele noastre de interdependenţă a popoarelor vechile idei asupra utilitărei cuceririlor trebue să dispară. Numeroase fapte probează că naţiunile câştigă mult mai mult prin schimbul produ­selor obţinute de fiecare dintre ele,­de­cât prin încercările de a se distruge. Statistici­le arată pe deplin că pentru a creia debu­­şeuri economice cu o naţiune e inutil de a o cuceri. Şi Germania chiar trebuia să înţelea­gă aceasta,cea care făcea cel mai produc­tiv comerţ cu America, asupra căreia nici odată­ n’a sperat să-şi întindă dominaţia. Iată adevăruri evidente cari totuşi n’a’u îm­piedecat recentul răsboiu de cucerire. Im­­pulsiunile sentimentale sau mistice, gelozia, ura, nevoia de hegemonie au dus popoarele la ruină, învingători şi învinşi, trebue să recu­noască însă azi, în faţa dezastrului, că pes­te acest adevăr nu se poate trece. Juriştii şi filosofii n’au putut împiedeca răsboaiele,—acum e rândul economiştilor. E­­ rândul statisticilor zdrobitoare de pierderi­­ în oameni şi avuţii, e rândul privaţiunilor şi a muncei necurmate. Şi cu cât nenorocirile sunt azi mai mari, —cu atât ne apropiem de ultimul războiu... V. Pav. Amiralul Capri la Fiume Saint Paulo.—Amiralul Cagui a sosit la Fiume. Nip BHin­ Sim cum s’a alcătuit Primul comunicat. Primele măsuri. După cum am anunţat de alal­­taeri, M. S. Regele a însărcinat pe dl. general Văitoianu, ministru de războiu, să formeze noul cabinet, care s’a constituit astfel: DL General Văitoianu, preşe­dintele consiliului şi ministru de in­terne. Dl Mişu, ministrul nostru la Lon­dra, ministru de externe. Dl. General­­I. Popovici, co­mandantul trupelor din Basarabia, ministru de domenii. DL General Popescu, ministru de industrie şi comerţ. DL General Mihail, ministrul lucrărilor publice. DL General Lupescu, ministru al cultelor şi instricţiunei. Dl. General Râşcanu, ministru de războiu. DL Miclescu, consilier la înalta Curte de Casaţie, ministru de jus­tiţie. Miniştri fără portofoliu d-nii Vaida Voevod, Ştefan Popp, Vasile Goldiş, I. Nistor, I. Incu­­leţ şi D. Ciuhureanu, reprezen­tând Ardealul, Bucovina şi Basa­rabia. * Toţi miniştrii au depus jurămân­tul în faţa M. S. Regelui. Pănă la sosirea în Bucureşti a d-lui Missi, primul ministru va ţine interimatul departamentului de ex­terne, iar pănă la numirea titula­rului interimatul ministerului de fi­nanţe va fi­ ţinut de către dl Gene­ral Popescu, ministrul de industrie şi comerţ. După depunerea jurământului primul ministru, dl general Văi­toianu, a dat presei următorul comunicat care apare şi în „Mo­nitorul Oficial“: „însărcinat de M. S. Regele cu formarea guvernului, am pri­mit această grea misiune ca o datorie către Ţară şi Coroană. „Menirea noastră este ca menţinând legăturile cele mai strânse cu Aliaţii, să asigurăm drepturile şi demnitatea Statu­lui. „înăuntru, acest guvern—stră­in de luptele politice— va pre­zida alegerile pentru Constitu­antă într-un spirit de libertate, de nepărtinire şi de ordine, pentru ca rezultatul lor să ex­prime întreagă, liberă şi nesi­lită voinţa ţărei“. * După cum se anunţă, noul gu­vern va proceda la amânarea ale­gerilor pentru un timp oarecare, la ridicarea starei de asediu şi la schimbarea cenzurei presei din pre­ventivă cum e acum in represivă. CANDIDAŢII Partidului naţional-liberalpentru alegerile ctombree. generale de la 5,6, 7,10 şi 1 rea D pen­tra Adunar­­aţî­lor 1. G. G. MARZESCU, ministru de interne. 2. Preotul L GOTCU, prof. ,la Seminar. 3. TH. VĂSILIU, prof., fost deputat. 4. I. DORRU­ învăţător. 5. E. HERO VANU­, decimal baroului de a­vocațî, fost deputat. 6. V. MATEI, sătean. 7. CONST. G. TOM.4, avocat, fost prim­arator de primar. K­. Bir . îlentru Senat 1. C. B. PENNESCU, avocat, fost senator și deputait 2. Dr. M. MANICAT1DE, prof. universitar. 3. ATH. ATH. GHEOHGHIU, avocat, fost Semnul nostra esteb|p§ deputat. PAB3PI SI PAPTE ARTA SI PATRIOTISM Este în bună parte cunoscut de publicul nostru programul cultural al revistei pa­­risiene „Les Annales“ care a organizat conferinţele ce se ţin în căpitana franţei de către „Universitatea Analelor“. Academiciani şi scriitori francezi ca Ma­urice Donnay, Richepin, Masson, oameni politici reputaţi ca Barthou, Herriot, ar­tişti dramatici ca Réjane, Silvain, sau alte personalităţi distincte, desvoltă de pe ca­tedra acestei Universităţi publice, diverse probleme de ordin cultural, social sau ar­tistic, care contribuie la o mai bună cu­noaştere a chestiunelor t­raate. Printre aceşti conferinţiari am avut zi­lele aceste pe compatrioata noastră d-ra Elena Văcărescu care­ a dizertat despre „Poveştile şi cântecele româneşti“. Cunoscută ca şi la noi în cercurile lite­rare ale Parisului, d-ra Văcărescu a vor­bit francezilor despre frumuseţa nemărgi­nită a basmelor şi cântecelor noastre po­pulare, făcând să se cunoască mai bine de către parisieni spiritul şi fantezia popo­rului nostru. D-ra Văcărescu a evocat chipuri din mi­tologia noastră populară vorbind parisie­­nilor despre Făt Frumos şi Ileana Cosîn­­zeana şi despre alte figuri din basmele noastre. Dar mai mult de­cât partea poetică în sine, compatrioata noastră în desvoltarea dizertaţiunei a atins puncte culminante a­­tuncea când într’o formă aleasă a pus chestiunea revendicărilor naţionale ale po­porului român, atingând chestiunea Basa­rabiei şi aceia a desrobirei Ardealului, în legătură directă cu însuşi subiectul con­ferinţei ce a desvoltat. La succesul acestei conferinţe patriotice a contribuit şi marea noastră tragediană d-ra Marioara Ventură, care după confe­rinţă, a recitat versuri cu caracter naţi­onal. Ast­fel artiştii noştri fac dovadă patri­otismului cald şi luminat de care sunt în­sufleţiţi atunci când sunt chemaţi să şi-l manifeste în faţa prietenilor noştri străini. ARALD — Ministerul de finanţe a acordat su­ma de 300.000 lei subvenţiune datorită Comunei Iaşi pentru alimentarea cu apa. — Dl. N. Maxim şi-a înaintat ieri telegrafic demisiunea din demnitatea de prefect al oraşului Iaşi. — Dl. G. G Mărzescu a sosit astăzi în localitate. — D. colonel I. Manolescu a fost nu­mit secretar general la ministerul de interne. — Eri, 28 a lunei, ora 5 seara, a a­­vut loc în casele doamnei şi d-lui Şte­fan Sion, botezul copilului lor care a pri­mit numele de Horia-Dan, naş fiind d-na şi d. P. Sion. — Mercuri 1 Octombrie, începe con­cursul de bursă la şcoala normală „Va­sile Lupu“. „ Mâine Marţi, are loc începerea cur­surilor la liceul militar. Deschiderea va fi precedată de obicinuită solemnitate religioasă.

Next