Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)

1920-01-01 / nr. 1

A Hedactto sl biAAfeia tfewar M& 4 ©tel* crsr«a: 8^-î2 s». și 3~t p. Bl. wctwri șj fced­omc ft pare a#f«tc i Cs/'il I rs’AwKrsA.1’*“' s,bDMhj,.»»«*. /*■ n­iMția» de “e Keaac.La^ ^ j Momente istorice VOTAREA UNIREI In şedinţa solemnă, Camera şi Senatul au votat dri UNIREA Basarabiei, a Transilvaniei şi a Bucovinei cu vechiul Regat. A fost un moment istoric a cărui însemnătate Parlamentul în unanimitate a subliniat-o printr-o însufleţire generală. Actele votate pe rând la Chişinău, Cernăuţi şi Alba-Iula, au primit astfel consfinţirea votului cu care conştiinţa naţională a întărit Unirea definitivă a întregului neam românesc. Bucuria acestui ceas mare din istoria poporului român este umbrită de o durere ce nu poate—şi nu va putea fi vreodată — înăbuşită: când toate provinciile româneşti revin la sinul patri­ei mame, fraţii Bănăţeni plâng durerea calvarului neisprăvit, strânşi în lanţurile nedeslegate încă ale nedreptăţii istorice ce nu s’a putut repara. Dar dreptatea va trebui să strălucească şi pentru ei. In conştiinţa lor şi în conştiinţa noastră, în conştiinţa omeni­rii civilizate şi în spiritul îndreptător al vremurilor noui, vom găsi puterea biruinţei pe care fraţii bănăţeni o aşteaptă. Pănă atunci să fim vrednici de Unirea ce ne-a fost hărăzit să o înfăptuim şi s’o trăim. Să respectăm taina sfântă a datoriilor ce ni se impun, să fim înţelegători cuminţi ai vremurilor în care trăim, să facem ca din fiecare act, din fiecare vorbă, din fiecare pas şi din fiecare ma­nifestare a sufletelor noastre, să isvorască puterea de înălţare a conştiinţei naţionale şi de întărire a operei înfăptuite cu atâtea suferinţi şi cu atâtea jertfe. Fie, ca macar solemnitatea unor asemenea momente istorice, care nu luminează de două ori viaţa şi perspectivele unui neam, să desmeticească pe cei rătăciţi de patimi şi să le dea fiorul răspunderei adevărate pe care generaţiimea de astăzi o poartă în faţa viitorului poporului român şi a jertfelor făcute pentru înfăptuirea Unirei lui. Trăiască UNIREA—Unirea desăvârşită şi eternă ! Sirius lin gest sinistru — Socialiştii nu votează unirea cu Basarabia — Am fost denunţaţi cu duşmani ai so­cialismului, canibali şi asasini, atunci când am edificat opinia publici asupra intenţiunilor ce au şi scăpărilor ce ur­măresc aşa zişii socialişti, conduşi astăzi de la distanţi de Doctorul Racovsk. Este vorba de o asociaţie pur bolşe­vică, ca ramificaţi­i internaţionale, în­treţinută ca fondurile lui Lenin şi ale lui Bela­ Kahn care unelteşte împotriva si­­guranţei statului. De altfel ael la Iaşi, în pltna întru­nire publică şi în auzul a câtor­va sute de cetăţeni, representantul sindicatelor internaţionale a declarat formal că­­a­­ceste sindicate ca relaţia şi cu d-rul Ra­­covski şi recunosc şefia celui mai mare duşman al ţârii româneşti. Această declaraţie este suficienţă pen­tru a demasca intenţiunile socialiştilor internaţionali. Iată însă că un fapt extraordinar, pro­dus în şedinţa de ori a Camerei vine si complecteze trovezile de sentimentele ce le nutresc pretinşii socialişti pentru ţară. Era o şedinţă solemnă. Ministrul In­­culeţ a dat citire proectului de unire al Basarabiei. Toţi representanţii naţiunei fără deosebire de culoare poliţiei, într’o unanimă şi înălţătoare manifestaţie au aclamat şi votat proectul de unire. Dar în timp ce întreaga Cameră era în picioare şi aclama ca frenezie cel mai important act din istoria neamului nos­tru, singuri deputaţii socialişti ca o sfi­dare fârâ de cuvânt şi palmaiad senti­mentul naţional care se manifestă atit de grandios, nu s’au mişcat dela lucirile lor şi s’au abţinut de la vot. Gestul nu găseşte o calificare potri­viţi. Opinia publici românească va şti desigur să trateze în. consecinţi pe a­­ceşti duşmani pe odri îi mai adăpostește în ei pământul României Mari. Ecouri Societatea stmfonică „Enescu* procetează * organiza în cursul actualei stagiuni o se­rie de reprezentaţii de operă, cu concursul primelor elemente de la opera din Chişinău, în frunte ca d-na Ivoni, a orchestrei şi co­rului societăţii. Se­­vor cânta „Dama de pică“, „Demonul“, „Eugen Oneghin“, Mazeppa“ ş. a. * La 30 Decembrie stil vechiu, se împlinesc trei decenii de la moartea marelui prozator Ioan Creangă. Această dată va fi comemorată la Iaşi printr’un festival pe care-l organizează o seamă de profesori anivesitari, studenţi şi publicişti, admiratori ai marelui scriitor. COMSTATIHILE m INCULEŢ La Spaat I. P. S. S. Mitropolitul Piscon al Moldova şi la Cameră d-1 Inculeţ la maistrul Basarabiei, au ţinut cuvântări pe cari le-au t®r­­adn&t ea «n apai la «sire şi în­frăţiră. Şi unul şi aliii în cuvântările ros­tite au relevat în treacăt atmosfera f [renale, duşmănoasă, care n’ar fi robuit să se resintă în primul Par­lament al nonei României absinte prin atâtea jertfe şi după luptele şi suferiaţile întregei naţiuni. D-l Inculeţ a pus în discuţiune problema unirei Basarabiei, pentru a arăta, istoriceşte, cum a decurs acest act isteric. Dar în cursul vor­birii d­a a » făcut câte­va afîrma­­ţiuni cu sincerit.?rea-i caracteristică la arta vorbire! sale, afirmaţiuni pe cari Ie vom releva mai ree. Vorbind de partidele noastre poli­­tice, d. Inetd­eţ a remmrsat că: „Partidul liberal are marele merit de a se fi pus la curent cu sufletul vremurilor şi de a fi dat o reformă necesară înaintea altora.“ In chestiunea externă : „Un neam nu trebuie să deie spectacolul pe care l-am dat noi în politica externă, micşorând reven­dicările naţionale !“ In privinţa abţinerei de la alegeri: „Propaganda făcută în vederea abţinere­ de la alegeri m’a prins ln Basarabia. Şi-mi pare bine că gre­­şala pe care o consstitue această propagandă a fost recunoscută de socialişti.« Spunînd aceste adevăruri crude, d-l Inculeţ a insistat în partea finală asupra necesităţii imperioase de a se proceda la înfăptuirea reformelor pentru stabilirea armoniei sociale: „Să înlăturăm ura şi duşmănia. Opoziţia să rămână numai în cadrul ei şi numai în rolul ei. Şi preocupaţi faţă de marele interese ale neamului , să luptăm pentru aşezarea bazelor României Mari.“ O nouă fuziune politică — Demersurile d-lor F. Bujor şi Z. Arbore — Bucureşti.—„Viitorul“ anunţă câ d-nui Paul Bujor şi Zamfir Arbore au început a face demersuri pentru a realiza fuziunea grupului ţără­nist cu cel socialist. „PRIMARIATUL” LUI G­ USCAU Partea ocultă a acestei legende Cele ce am prevăzut s’au întâmplat întocmai. D-l G. Lascar care Sâmbătă a decla­rat prin „Opinia“ că refuză demnitatea de primar al Iaşului, a revenit după 24 ore, arătând tot prin „Opinia“ că „faţă de interesul suprem al oraşului“ nu poate „dezerta d® la datorie“ şi în consecinţă aşteaptă să se confirme numirea d-sale ca preşedinte al nouei comisiuni interi­mare. ’„Opinia“ î şi anunţă aseară la rubrica „telefonică“ — ştirea fiind auto­­telefonată de redactorul local care a a­­vut inspiraţiunea da a încerca o reîapire a „badaroaismului“ cum au comunicat caşul telegrafic ministrului de interne câţi­va cetăţeni cari au asistat la întru­nirea de Duminică. Ce e însă caracteristic în toată această afacere e încercarea ziarului „Opinia“ de a mistifica şi de a prezintă pe d-l Gh. Lascar ca un adevărat Deus ex machina care va salva Iaşul ! „Opinia“ afirmă că „zadarnic se în­cearcă unii să vadă un substrat personal şi politic în manifestaţia de ieri“. Prin numirea d-lui Gh. Lascar se câştigă „principiul“ independenţei censonale. Fals, fals cu desăvârşire. Lansarea d-lui Gh. Lascar porneşte din scopuri politice oculte, şi din dorinţa celor puţini rămaşi în jurul d-lui Bădărău cari în­cearcă să se arunce în viaţa publică a Iaşului de unde au fost eliminaţi aşa cum au fost... Instalarea d-lui Gh. Lascar ar avea o pronunţată tendinţă politică, însuşi din darea de seamă a „manifestaţiei cetăţe­neşti“ se vede că iniţiatorii principali sunt d-nii Ştefan Georgescu, dr. Tănă­­sescu, Dornescu şi redacţia „Opiniei“. Se ştie că d-l Gh. Lascar găsise sub ministeriatul d-lui Averescu o altă for­mulă : a cerut înscrierea în „Liga Popo­rului“ —* (sau a fost consiliat să ceară înscrierea) tot în acelaş scop. S’a întâm­plat însă ceea-ce s’a întâmplat şi.... s’a inventat „manifestaţia cetăţenească* de alaltăieri­­... Să nu mai afirme deci „Opinia* că la mijloc nu e nici un „substrat politic*. E ceva mai mult—e politicianism sadea şi încă unul care e de mult compromis şi apus... In ce priveşte legenda gospodărească a d-lui Gh. Lascar, sau concepţiile d-sale în materie de administraţie şi reorgani­zare, acestea rămân legende. Gândiţi-vă care a fost opera de renovare a d-lui Gh. Lascar ca parlamentar al Iaşului sau ca secretar general al ministerului de culte... Rămas-a ceva pe urma acelei ac­tivităţi din care să se vadă o competinţă de specialist, cum îl lansează cei intere­saţi ! Vremea legendelor a trecut,iar poli­ticianismul care a murit nu va putea re­învia !.... Note Politice In cuvântarea pe care a rostit-o la Cameră, d. Inculeţ a avut următoarea scăpare pe care a rectificat-o imediat. Vorbind cu deputatul socialist Cris­­tescu despre situaţia din Basarabia, d. Inculeţ i-a spus de la tribună : — „N’aveţi de­cât să veniţi în Basa­rabia... sau, mai bine să nu veniţi! Rectificarea ministrului basarabean a produs ilaritate generali. D-l Inculeţ vorbia doară către deputatul „socialist“ Cristescu.o Tot d. Inculeţ despre d. Take Ionescu, DD-l Take Ionescu spune tot ce gân­deşte, dar d-sa nu mai gândeşte mâine aşa cum a gândit azi . Iar ilaritate.* Deputatul basarabean Simbinski în cu­vântarea de la Cameră, de cum a înce­put: —E de când am venit aici nu facem decât că tot ascultăm menii la vorbe fără să lucram ceva. (ilaritate) Imi pare bine de râsete şi de aplauze, dar un ele să ştiţi că ţăranul nu se satură­­“ Citiți în Pagina a II-a Ultimele Știri Telefonie­ și Telegrafie. In afară de filialele înfiinţate în Tran­silvania şi Basarabia, Societatea „Reu­niunea Femeilor Române“ din Iaşi, a în­fiinţat o şcoală profesională de fete şi în Bucovina, la Cernăuţi. Iată textul procesului verbal de con­stituire a filialei de la Cernăuţi. „Astăzi anul 1919 ziua 21 Noembre, ne-am întrunit noi prezidenta Societăţii „Reuniunea Femeilor Române“ din Iaşi, d-na Zoe Mârzescu, d-na Alexandrina Praja, casiera numitei societăţi, d-na A­­lexandrina Gavrilescu, directoara şcolii profesionale de fete din Iaşi împreună cu d-nele : Elena de Popovici Logotheti, Virginia Nistor, Mar­ia da Niculitza-Po­­povici, Pulcheria Tarnovchi, Elena Szy­­monowicz, Olga Grigoroviţa, Finuţa Hae­­man, Maria Ţurcan şi d. Ministru de­legat al guvernului român la Cernăuţi d. Iancu Nistor, d. Gh. Mârzescu, d. in­spector general al învăţământului Con­stants Mandicevschi, d. ajutor de pri­mar N. Schiller, d. prefect Dimitrie Iliuţ, d. prof. dr. Marmeliuc şi d.prof. Vlonga, şi am hotărât: 1. Pentru răspândirea culturei naţio­nale economice în Bucovina dezrobită se înfiinţează la Cernăuţi o filială a „Reu­­niunei Femeilor Române“ din Iaşi, cu a­­celeaşi­ statute şi cu acelaş scop. 2. În­ consecinţă hotărâm înfiinţarea în capitala Bucovinei a unei şcoale profe­sionale de fete după tipul celei de la Iaşi. 3. Pentru conducerea societăţii se a­­lege un comitet provizoriu compus din d-na Elena Popovici Logotheti, prezi­­dentă de onoare, d-na Virginia Nistor, prezidentă activă, d-na M. Niculitza­ Po­­povici vice-prezidentă, d-na Elena Szy­­monovicz, casieră, d-na Pulcheria Tar­­novschi, secretară, d-nele Olga Grigoro­­vitza şi Pinuţa Hacman, membre. Acest comitet funcţionează până la a­­dunarea generală, în care se va alege comitetul conform statutelor. 4. Societatea „Reuniunea Femeilor Ro­mâne" din Iaşi, pune la dispoziţia filialei din Cernăuţi sum­a de 30.000 (treizeci mii) ca, fond iniţial care se încredinţează d-nei Elena Popovici-Logotheti. In afară de aceasta „Reuniunea Fe­meilor Române din Iaşi, se obligă prin noi să subvenţioneze şcoala cu 2.000 (două mii) lei anual şi să trimită per­sonal special pregătit dintre cele mai bune elemente ale şcoalei de la Iaşi şi donează totodată două maşini de cusut ■oui. 4. Pentru aceste frumoase fapte de cea mai mare însemnătate culturală pentru dezvoltarea viitoare a românilor din Bu­covina, noi, reprezentanţii din Cernăuţi ai filialei Societăţii „Reuniunea Femeilor Române“ din Iaşi exprimăm cea mai a­­dâncă recunoştinţă acestei societăţi care, prin reprezentantele sale, vine să con­­tribue la desrobirea şi progresul nostru cultural-economic, după ce prin jertfele nespuse ale României libere am fost des­­robiţi de sub stăpânire străină. Drept care s’a încheiat prezentul pro­­ces-verbal. (ss) Zoe Gh. Mârzescu, preşedinta „Şcoalei Profesionale Reuniunea Femei­lor Române“ din Iaşi, Alexandrina Pra­ja, casiera societăţei, Alexandrina Gavri­lescu, directoara şcoalei profesionale Reuniunea Femeilor Române „Elena Gh. Mârzescu“, Elena De Popovici preziden­­ta de onoare,, Maria De Neculitza, vice­­prezidenta, Pulcheria Tarnovschi, secre­tară, Elena Szymonovicz, casieră, Olga Grigorovitza, Finuţa Hacman, Maria Ţur­­can, Const. Mandicevschi, Dimitrie Iliuţ, prefect, prof. dr. D. Marmeliuc, Ioan Vlenga. Comitetul instituit la Cernăuţi a luat toate dispoziţiile în vederea deschiderea cursurilor şcoalei profesionale ce s-a în­fiinţat şi care se va face pe ziua de 20 Ianuarie. D-na Zoe Mârzescu a primit din par­tea comitetului de la Cernăuţi următoa­rea scrisoare : Stimată Doamnă, Comitetul activ al „Reuniunea Femeilor Române“ din Cer­năuţi pa cale de a înfăptui opara ce vă este atât de dragă: pregătirea de raese­riaşe române perfect cunoscătoare în specialitatea lor, înălţate printr’o educa­ţie sănătoasă morală şi naţională pe lân­gă o suficientă cultură generală, vă roa­gă să primiţi expresiunea sentimentelor de recunoştinţă ale populaţiei române din Bucovina pentru sprijinul ce le-aţi dat înlesnind mijloacele necesare deschi­­­­derii primei şcoale profesionale de aici, ce va avea întotdeauna ca model mult folositoarea şcoală din Iaşi „Şcoala pro­fesională Elena Gh. Mârzescu“. Buna voinţa Domniei Voastre pentru fiicele acestui colţ­ de pământ românesc ne­­ îndeamnă să vă rugăm a ne acorda învoirea d-stră ca prima şcoală profe­sională din Cernăuţi să poarte numele întemeietoarei ei, pentru a fi intitulată : „Şcoala profesională Z®e Gh. Mârzes­cu“. Primiţi, stimată Doamnă, încredinţarea deosebitei noastre consideraţiuni. Vice-preşedintă (ss) Marie Neculitză Secretară,­ (ss) Caterina dr. Marmeliuc Informaţii Suntem autorizaţi a desminţi categoric informaţunea dată de unele ziare cum că d. Gh. Gh. Mârzescu, fost ministru de in­terne, ar fi propus d-lui Lascar Antoniu sau alt­cuiva, de a trata o colaborare a partidului libe­ral cu marghilomaniștii. — Guvernul proectează realizarea ui­nui împrumut intern. — Dupâ­ cun ne comunică corespon­dentul nostru din București guvernul nu va ridica starea de asediu, cu toate că noul ministru de interne a anunţat că ea va fi „suspendaţi“. D-l Vaida a declarat că starea de a­­sediu va fi ridicată la timpul oportun . Se aduce la cunoştinţa publici ci, începând de la 1 Ianuarie 1920 st. n. se va face distribuţia zahărului rămas, în cantitate de 5 fum. vagoane. Distribuţia se va face prin bonuri co­lective eliberate de Serv. Aprovizaniiei Comunale diferitelor colectivităţi ale că­ror tablouri se găsesc depuse la acel serviciu, iar pentru populaţie prin bo­nuri eliberate la acele 5 Comisariate. Alte bonuri nu vor mai fi distribuite de Administraţia Comunală. Preţul va fi, de astă dată, de 9 kgr, socotindu-se toate cheltuelile ocazionate ca prima distribuire, şi care nu fuseseră prevăzute in preţul fixat cu acea oca­­ziune. — In Vatra-Dornei s’a înfiinţat de cu­rând un spital pentru bolile contagioase. Acesta se va deschide la 1 Ianuarie 1920. — începând cu ziua de 24 Decembrie a. c. s’a instituit între oficiile Cernăuţi şi Viena, peste Galiţia, un schimb zilnic de corespondenţă. Da la acest schimb se aşteaptă o ac­celerare însemnată în transmiterea şti­rilor. — In astă seară are loc la teatrul na­­ţional concertul dat de d-na Elena Ivoni prima­ dona operei din Moscova cu con­cursul baritonului Swanberger şi a d-lu prof. A. Ciolan. Programul cuprinde o selecţiune din cele mai frumoase opere muzicale.­­ Toate elevele şi toţi elevii pregătiţi în particular vor cumpăra urgent dela şosarele Unde s’au înscris programa a­­■aliticâ de materiile ce urmează a pre­găti pentru lucrările scrise dela 16—23 Februarie 1920 sosită dela Minister (pre­ţul 2 lei), iar pentru Caligrafie, Desemn, Muzică şi Gimnastică vor cumpăra CA­LENDARUL ŞCOLAR de la d. G. Nica, secretarul Liceului Naţional (preţul 2 lei 50 bani). Elevele şi elevii să se grăbească îasă când nu se vând toate exemplarele. Pentru cultura naţională ^rpTSCratmiMJUattaSKrmCaai aculitatea Societăţei „Reg­iunea Fostelor loiace“ la laşi ______ | — înfiinţarea filialei de la Cernăuţi —

Next