Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)
1920-01-05 / nr. 5
" V" ANUL XIV Mo, 5 ’ V lyrvEi pABPft FitiluAXIhA Sub Direcjhunea unui comitet de Fredadle LJ --■-"^05E555 "Bani AboacMDenfet: Red#cțfc* ff ferahtfartrtfta AmtftetoH și Hectarne Apare zilnice r Bani fen ...................... I»» îmi ... ............ Twrite*....................26 at Sei «je*rafietiA.« 3-6 p. m. Se prfasea® iss oßwifpu» tanrnts false direct la AAssttadStudO zfânstw, httf jPfct* Unirsi S. Dea»e«wr *• prin toata agmț&fe de puteîHrttate. Ul MINIE 11 ? Criza politică care se resimte atât de puternic în viaţa politică a nouei Românii care începe, ne îndeamnă să facem o mică statistică a partidelor noastre politice vechi şi noui. O facem,fără a o însoţi de reflecţiile cari le sugerează însuşi enumeraţiunea lor, lăsând aceasta în seama opiniei publice, pe care o presupunem capabilă de a aprecia la punct valoarea reală a fiecărui partid sau grupări politice care se consideră ca atare. Trecem deci la înşirarea tuturor curentelor politice. Avem, în cuprinsul vechiului regat: a) Partidul naţional-liberal,pe care-l punem întăi nu ca ziar liberal dar pentru că este singurul partid strâns unit în jurul unui program şi care nu are fracţiuni. b) Partidul „democrat“ al d-lui T. Ionescu. c) Partidul conservator-progresist de sub conducerea d-lui Al. Marghiloman. d) Partidul naţionalist-democrat de sub şefia d-lui N. Iorga. e) idem, de sub şefia d-lui A. C. Cuza. f) Partidul socialist de sub conducerea doctorului Rakowski. g) Partidul „ţărănist“ de sub conducerea—?—nu ştim cui. Sunt două nuanţe : una a d-lor Mihalache-Berbecaru şi alta a d-lor P. Bujor—Borcea. h) Partidul „Ligei Poporului“ de sub conducerea d-lui Averescu—cu anumite nuanţe conservatoare şi... independente. i) Partidul vechilor conservatori cari nu urmează nici pe dl. Take Ionescu nici pe d. Marghiloman. j) Partidul vechilor socialişti cari desavurază politica socialistă de azi, alcătuit din elemente răzleţe, cari de fapt nu sunt organizate. 1) Partidul „oamenilor „noui" cari apar la anumite împrejurări pentru a umplea vre-un gol acolo unde se resimte,—sau mai exact partizanii sistemului „reprezentărei proporţionale“... Dacă la toate aceste partide mari şi mici, reale sau fictive, am mai alătura diversele partide politice pe care ni le-au dat nouile ţări româneşti alipite, precum şi diversele grupări şi grupuleţe strânse în jurul unor persoane care ţin să-şi impute individualitatea nu principiile—alcătuim atuncea o statistică politică atât de bogată cum nu s’ar mai putea găsi vre o alta în Europa sau în America. încheiem statistica aceasta cu o scurtă reflecţie: Atâtea partide—şi totuşi o criză politică atât de pronunţată! Dacă faptul e adevărat, constatăm deci amestecul a două formaţiuni politice într’o acţiune care nu e de cât comercială şi industrială, cum e acela pe care o au comercianţii pentru alegerea nouei Camere. Ori făcuta-s’a cartelut politic între gruparea d-lui Meisner şi aceia a „Uniaţiei Pământene“ pe motivul că ambele aceste formaţiuni au mai fost de acord şi în chestiunea politicei noastre externe ? Oricum, semnalăm cu interes protestul care l-au ridicat comercianţii evrei împotriva acestui cartel care e eminamente politic şi care nu poate avantaja întru nimic marile probleme economice, speciale pentru Iași. Asupra acestei chestiuni vom reveni. Alegerea Camerei fie EoserţIE VOR COMERCIANŢII IAŞULUI Am publicat ieri darea de seamă despre întrunirea ce a avut loc în sala „Bejan“ unde an mare numit de fruntaşi ai comerţului şi industriei din Iaşi s’au adunat pentru a discuta cum trebue alcătuită noua Cameră de comerţ. Reproducând numai cele ce s’au discutat în acea consfătuire, am înţeles a lăsa toată libertatea de acţiune comercianţilor, cari, numai ei, trebuie să-şi formeze Camera de comerţ competentă şi cu autoritate care să facă faţă împrejurărilor de azi. Alegerea Camerei de comerţ nu poate fi privită decât numai prin prisma nevoilor comerciale şi industriale, această instituţiune neputind avea nici un rol în politica propriu-zisă, în politica de partide. . Subliniem acest fapt pentru a evidenţia concepţiunea altora în această privinţă. In primul rând relevăm sforţările supra-omeneşti ale d-lui N. V. Ştefăniu, căruia clubul progresist din localitate îi cere cu insistenţă să se realeagă în fruntea Camerei de comerţ de care s’au servit politiceşte în timpul campaniei electorale. Nu noi, ci comercianţii in consfătuirile avute, au pus chestiunea valoarei şi competenţei personale a d-lui Ştefăniu, care ales de 26 patentări, a fost pus în fruntea Camerei ieşene! Ceea ce semnalăm noi, în inexplicabilele sforţări pe care d-l Ştefăniu le face ca să fie reales, este tocmai partea politică a chestiunei pe care comercianţii nu o acceptă a fi amestecată în treburile comerciale. In aceiaşi direcţiune vedem că intervine şi societatea „Evreilor Pământeni" care vrea să se afirme ca un partid politic. Indiferent de programul pe care l’ar mai putea avea astăzi o societate a evreilor pământeni după ce problema israelită a fost soluţionată prin împământenirea acestei populaţia şi — ne întrebăm ce caută această societate în alegerea unei Camere de comerţ? Această întrebare şi-au pus-o însuşi comercianţii evrei la consfătuirea ce au avut-o în sala „Bejan“ unde s’a protestat împotriva acestei intervenţiuni. Protestul a fost formulat de patentării evrei , astfel că el va fi ajuns la cunoştinţa societăţi cu care d. Ştefăniu anunţăă că a făcut cartel. I in pericol permanent Ţinem să atragem serioasa atenţiune direcţiunei C. F. R. asupra condiţiunilor în cari trenurile coboară una dintre cele mai mari şi mai periculoase pante din ţară. Este vorba de panta dintre staţiile Cuza-Vodă (Ruginoasa) şi Tg. Frumos. Foarte deseori trenurile fie din cauza unei supraîncărcări, fie din cauza defectuosităţii frânelor, sau a lipsei de personal nu pot fi reţinute şi dacă până acum n’am avut de înregistrat o catastrofă este o adevărată minune. Aşa, trenul care venea alalteri dinspre Paşcani a fost scapat la vale şi cu mare anevoinţă a putut fi oprit la un kilometru după intrarea in staţia Tg. Frumos. Panica printre călători a fost de nedescris. La auzirea semnalelor de alarmă, din viteza nebună a trenului, înspăimîntaţi de groaza unei catastrofe, au sărit din vagoane rânindu-se destul de serios. Şi după cum am spus lucrul acesta nu se întâmplă întâia oară. Aşa fiind, rugăm cu toată insistenţa direcţia C. F. R. să ia măsurile de rigoare pentru a evita o mare catastrofă din staţia Cuza-Vodă, înainte de plecarea trenului, să se verifice cu minuţiozitate frânele, să se dea personal suficient şi numai după ce se vor lua toate garanţiile unei bune funcţionări să se dea drumul trenului la vale. Apoi şi viteza, ar trebui redusă la minimum posibil, căci călătorul care parcurge distanţa de la Bucureşti în 25 şi 30 ore, nu-şi va pierde rabdarea dacă ar coborî câteva minute mai mult aceasta periculoasă pantă. UM GUVERN CONDAMNAT Nicî nu a’au împlinit cela patruzeci zile reglementare de când a luat fiinţă actualul guvern şi te vorbeşte de căderea lui iminentă, ba chiar ne găsim în acest moment în plină criză ministerială. Un bastard in şapte luni era menit petrei. intr’adevăr şi guvern şi parlament se sbuciumă în mijlocul unui haos. Situaţiunea aceasta nu mai poate dăinui uta singur moment. De o lună şi mai bine, şi guvern şi parlament n’au de cât o singură preocupare: pericolul liberal... S’au cheltuit câteva milioane pentru a deveni ţării că singura forţă organizată, singurul partid viabil care poate purta pe umerii săi povoara unei răspunderi, este partidul naţional-liberal. Nu era nevoe de atâtea sacrificii pentru a face această dovadă. Ţara are alte nevoi urgente de satisfăcut, are totul de refăcut după un război distrugător, iar actualul guvern într’o lună şi jumătate de activitate, având şi parlamentul la îndemână, n’a isbutit să treacă vre-un alt proect de lege, de cât acel privitor la diurnele deputaţilor şi senatorilor. Neputinţa şi lipsa de coheziune pe de o parte, lipsa de experienţă şi de pregătire politică pe de altă parte, condamnă actualul guvern la o complectă inacţiune. Sunt anomalii pe cari situaţia şi vremurile nu le pot îngădui. la primul guvern al României Mari, ori-ce s’ar spune şi ori-ce s’ar face, nu se pot concepe miniştri de talia d-lor Vlad, Borcea şi Mihalache. Nu este vreme de experimentat şi de aceia pentru liniştea ţării se impune un guvern tare şi conştient de gravitatea situaţiei. REPAOSUL GAZETARULUI El nu poate beneficia de repausul duminical Ziariştii din Bucureşti în acord cu directorii de gazete au hotărât a aplica legea repaosului duminical şi pentru ei. Era într’adevăr inexplicabil că tocmai această categorie profesională care a agitat şi susţinut prin presă lupta pentru realizarea repaosului duminical, să nu beneficieze de el, ştiut fiind că munca excesivă a ziaristului profesionist reclamă în mod imperios un repaos săptămânal. La Iaşi repaosul săptămânal a fost respectat de ziarişti prin tradiţie. Astăzi ziariştii din Bucureşti îl vor avea aplicând textul legii. In realitate—cum se va vedea—ziariştii nu vor putea beneficia de repaosul de care beneficiază toţi ceilalţi profesionişti. Faptul că ziarele nu apar în zilele prevăzute de legea repaosului, nu însamnă că ziaristul e întradevăr în... repaos. Căci ,se ştie că de obiceiu în zilele de sărbători au loc întrunirile publice, conferinţele, meetingurile, alegerile, în sfârşit fapte mai importante ca în cursul zilelor obicinuite pe care ziaristul nu le poate trece prin... repaos. El trebue deci să-şi exercite activitatea în permanenţă, iar ziua în care nu e obligat să vie la ziar cu materialul necesar, trebue s’o întrebuinţeze tocmai în scopul ca să deie cetitorului surplusul pe care nu l’a avut în ziua când ziarul nu a apărut. Astfel, gazetarul aplicând legea repaosului duminical, nu-şi poate întrerupe activitatea profesională. Se poate întâmpla că tocmai în zilele aceste de repaos să decurgă fapte mai multe şi mai importante—şi atuncea ce te faci cu repaosul ?! De sigur că ziarele vor trebui să găsească şi soluţiunea ca repaosul duminical să fie într’adevăr un beneficia moral pentru ziarişti—şi în cazul acesta vor găsi soluţiunea necesară. Făcând aceste reflecţii am ţinut a arăta că dintre toţi profesioniştii, singuri ziariştii sunt aceia cari nu-şi pot permite luxul repaosului duminical. LUNI 5 IANUARE 1920 _____**«4. Nouile numiri în Iaşi — Lupta dintre elementul naţionalist şi cel ţărănist a triumfat prin biruinţa naţionaliştilor — După lungi desbateri între naţionalişti şi ţărănişti, chestiunea numirilor în administraţia Iaşului a fost tranşată, pe ziua de ieri. Nu s’au făcut decât numirea preşedintelui comisiunei interimare ai oraşului şi a prefecţilor. Tratativele continuă pentru alcătuirea restului membrilor din comisiunea interimară şi pentru locurile vacante în Eforie. Prefect de judeţ şi de poliţie a fost dată în seama naţionaliştilor. Primăria are în fruntea ei un ţărănist, el e secundat de naţionalişti. Elementul ţărănist din Iaşi—cu toate că d-l Borcea, membru al guvernului şi d-l P. Bujor preşedinte al Senatului, represintă în localitate această grupare—a fost pus de către naţionalişti în complectă minoritate, cu numirile făcute ieri. Rămâne să vedem cum se vor face restul numirilor pentru a putea deduce cum va decurge armonia viitoare dintre cele două grupări politice din Iași. lgi pile inimi ! — Sosirea generalului Pétin — « D-l S. Mehedinţi—în urma succesului oratoriu al d-lui Al. Marghiloman care se consideră reabilitat în politica naţională-la început iar tratative de a intre ca şef în partidul ţărănist..... Un confrate afirmă că ziarul „ Avîntul“ este un organ care susţine interesele streine. Confratele nostru greşeşte fundamental Acest ziar „independent“ îşi susţine interesele proprii la orice împrejurare. Acesta e adevărul—şi în sens figurat.... Căci „Avântul“ este doară o emanaţiune a şcoalei politice din Sărindar! — Suverani au subscris suma de 150.000 lei pentru înfiinţarea operei române la Bucureşti. Comitetul societăţii pentru profilaxia tuberculozei filiala Iaşi, întrunindu-se în ziua de 1 ianuarie a. c. şi încheind socotelile Conferinţei ţinute de d. Profesor Dr. Manieatide, a găsit că beneficiul net al acestei prime Conferinţe e de 1551 lei. Aduce mulţumiri şi pe această cale d-lui dr. Manieatide pentru osteneala depusă, d-lui rector al Universităţi,care a pus la dispoziţia Societăţei Aula pentru întreaga serie de zece conferinţe, precum şi presei care-i dă neîncetat concursul. Mulţumeşte cu recunoştinţă numerosului public care s’a grăbit a lua bilete şi-l îndeamnă să asiste la a doua conferinţă care va fi ţinută de d. profesor I. Simionescu. Duminică 11 a. c. ora 5 p. m., asigurându-l că va petrece o oră dintre cele mai plăcute contribuind prin aceasta la înfăptuirea scopului propus: înfiinţarea unui sanatoriu. — Azi a sosit ordinul ministerului, prin care se acordă funcţionarilor o gratificaţie, echivalentă cu salarul, indemnizaţia de scumpete şi de chirie, de o lună de zile, brutto, adică fără nici un fel de reţinere. — Membrii comisiunei interimare se întrunesc astăzi Sâmbătă la ora 5 p. m. în sesiune ordinară. — In strada Cogălniceanu s’au găsit ori mai multe lucruri, aparţinând probabil unui elev. Păgubaşul se poate adresa în strada Cogălniceanu la casa n-l 17 bis. — Eri s’a semnat la Tribunal actul constitutiv şi statutele societăţii „Viaţa Românească“ pentru întreprinderi grafice, papetărie şi librărie. Aflăm că generalul Petin, ataşatul militar al Legaţiei franceze în România, este aşteptat pe Luni 5 Ianuarie în localitate. Amintim că generalul, Petin, a stat în oraşul nostru de la Ianuarie 1917 până la Martie 1918 in care timp şi-a atras toate simpatiile. Generalul vine în oraşul nostru pentru a revedea numeroşii săi prieteni precum şi a vizita mormintele francezilor eroi din cimitirul nostru. In amintirea acestor morţi va avea loc la biserica catolică şi la Cimitir, ceremonii, a căror dată vom indica la timp. — Alegerea pentru Camera de Comerţ.—Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Tufli întrunirea comitetului delegat al comercianţilor din Iaşi pentru constituirea Camerei de Comerţ din Iaşi. Se procedează la stabilirea branşelor din sânul cărora să se aleagă delegaţi pentru constituirea viitorului consiliu al Camerei de Comerţ. Manufactură şi postavuri. Galanterie, încălţăminte, confecţiuni, clănari, pălărieri. Coloniale, droguişti, cofetari. Negoţ de vin şi alesei, cârciumari, restaurante, hoteluri. Comerţul şi industria metalului, ferărie, bijuterie. Comerţ de sticlărie, mobile Farmacişti, industria chimică, case de schimb. Industria ţesutului şi orice altă ramură de fabricaţie. Industria morăritului, a pastelor făinoase, brutari. Librari, tipografi, confecţiuni de hârtie, cartonage. Fabricanţi de orice fel. Fabricanţi de conserve, mezeluri, măcelari, zarzavagii. Brânzeturi şi micul comerţ. Se hotărăşte ca prin publicaţii în ziare să se aducă la cunoştinţa d-lor negustori şi industriaşi să se grupeze încă de pe acum în jurul branşelor desemnate mai sus pentru a se consfătui ,şi desemna persoana care doreşte să o propună a represinta acel grup în viitorul Consiliu al Camerei de Comerţ, la Adunarea generalăce va avea loc in ziua ziua şi localul ce se va anunţa din timp. — 1. P. S. S. Mitropolitului Pime» care s’aînapoiat azi în localitate, va convoca zilele acestea comitetul judeţian al „Familiei Luptătorilor“, în vederea distribuirei ajutoarelor pentru serbători. — Astăzi a început la despărţiri distribuirea bonurilor de zahar şi făină. — Toate elevele şi toţi elevii pregătiţi în particular vor cumpăra urgent dela şcoalele unde s’au înscris programa analiticâ de materiile ce urmează a pregăti pentru lucrările scrise dela 16 28 Februarie 1920 sosită dela Minister (preţul 2 lei), iar pentru Caligrafie, Desemn, Muzică şi Gimnastică vor cumpăra CALENDARUL ŞCOLAR de la d. G. Nica, secretarul Liceului Naţional (preţul 2 lei 50 bani). Elevele şi elevii să se grăbească până când nu se vând toate exemplarele.