Mişcarea, ianuarie 1920 (Anul 14, nr. 1-14)

1920-01-05 / nr. 5

" V" ANUL XIV Mo, 5 ’ V lyrvEi pABPft Fitil­uAXIhA Sub Direcjhunea unui comitet de Fredadle LJ --■-"^05E555 "Bani AboacMDenfet: Red#cțfc* ff f­erahtfartrtfta AmtftetoH și Hectarne Apare zilnice r Bani fen ...................... I»» îmi­ ... ............ Twri­te*....................26 at Sei «je*rafietiA.« 3-6 p. m. Se prfasea® iss oßwifpu» tanrnts false direct la AAsst­­tadStudO zfânstw, httf jPfct* Unirsi S. Dea»e«wr *• prin toata agmț&fe de puteîHrttate. Ul MI­NIE 11 ? Criza politică care se resimte a­­tât de puternic în viaţa politică a nouei Românii care începe, ne în­deamnă să facem o mică statistică a partidelor noastre politice vechi şi noui. O facem,fără a o însoţi de re­flecţiile cari le sugerează însuşi e­­numeraţiunea lor, lăsând­ aceasta în seama opiniei publice, pe care o presupunem capabilă de a aprecia la punct valoarea reală a fie­cărui partid sau grupări politice care se consideră ca atare. Trecem deci la înşirarea tuturor curentelor politice. Avem, în cuprinsul vechiului re­gat: a) Partidul naţional-liberal,­­pe care-l punem întăi nu ca ziar libe­ral dar pentru că este singurul par­tid strâns unit în jurul unui pro­gram şi care nu are fracţiuni. b) Partidul „democrat“ al d-lui T. Ionescu. c) Partidul conservator-progresist de sub conducerea d-lui Al. Mar­ghiloman. d)­­ Partidul naţionalist-democrat de sub şefia d-lui N. Iorga. e) idem, de sub şefia d-lui A. C. Cuza. f) Partidul socialist de sub con­ducerea doctorului Rakowski. g) Partidul „ţărănist“ de sub con­ducerea—?—nu ştim cui. Sunt două nuanţe : una a d-lor Mihalache-Ber­­becaru şi alta a d-lor P. Bujor—­­Borcea. h) Partidul „Ligei Poporului“ de sub conducerea d-lui Averescu—cu anumite nuanţe conservatoare şi... independente. i) Partidul vechilor conservatori cari nu urmează nici pe dl. Take Ionescu nici pe d. Marghiloman. j) Partidul vechilor socialişti cari desavurază politica socialistă de azi, alcătuit din elemente răzleţe, cari de fapt nu sunt organizate. 1) Partidul „oamenilor „noui" ca­ri apar la anumite împrejurări pen­tru a umplea vre-un gol acolo unde se resimte,—sau mai exact parti­zanii sistemului „reprezentărei pro­porţionale“... Dacă la toate aceste partide mari şi mici, reale sau fictive, am mai alătura diversele partide politice pe care ni le-au dat nouile ţări româ­neşti alipite, precum şi di­versele grupări şi grupuleţe strânse în jurul unor persoane care ţin să-şi impute individualitatea nu principiile—alcătuim atuncea o sta­tistică politică atât de bogată cum nu s’ar mai putea găsi vre o alta în Europa sau în America. încheiem statistica aceasta cu o scurtă reflecţie: Atâtea partide—şi totuşi o criză politică atât de pronunţată! Dacă faptul e adevărat, constatăm deci amestecul a două formaţiuni politice în­­tr’o acţiune care nu e de cât comercială şi industrială, cum e acela pe care o au comercianţii pentru alegerea nouei Ca­mere. Ori făcuta-s’a cartelut politic între gru­parea d-lui Meisner şi aceia a „Uniaţiei Pământene“ pe motivul că ambele aceste formaţiuni au mai fost de acord şi în chestiunea politicei noastre externe ? Ori­cum, semnalăm cu interes protes­tul care l-au ridicat comercianţii evrei îm­potriva acestui cartel care e eminamente politic şi care nu poate avantaja întru nimic marile probleme economice, spe­ciale pentru Iași. Asupra acestei chestiuni vom reveni. Alegerea Camerei fie Eoserţ­IE VOR COMERCIANŢII IAŞULUI Am publicat ieri darea de seamă des­pre întrunirea ce a avut loc în sala „Bejan“ unde an mare numit de frun­taşi ai comerţului şi industriei din Iaşi s’au adunat pentru a discuta cum trebue alcătuită noua Cameră de comerţ. Reproducând numai cele ce s’au dis­cutat în acea consfătuire, am înţeles a lăsa toată libertatea de acţiune comer­cianţilor, cari, numai ei, trebuie să-şi formeze Camera de comerţ competentă şi cu autoritate care să facă faţă îm­prejurărilor de azi. Alegerea Camerei de comerţ nu poate fi privită de­cât numai prin prisma ne­voilor comerciale şi industriale, această instituţiune neputind avea nici un rol în politica propriu-zisă, în politica de par­tide. . Subliniem acest fapt pentru a eviden­ţia concepţiunea altora în această pri­vinţă. In primul rând relevăm sforţările su­­pra-omeneşti ale d-lui N. V. Ştefăniu, căruia clubul progresist din localitate îi cere cu insistenţă să se realeagă în frun­tea Camerei de comerţ de care s’au ser­vit politiceşte în timpul campaniei elec­torale. Nu noi, ci comercianţii in consfătui­rile avute, au pus chestiunea valoarei şi competenţei personale a d-lui Ştefăniu, care ales de 26 patentări, a fost pus în fruntea Camerei ieşene! Ceea­ ce semnalăm noi, în inexplicabi­lele sforţări pe care d-l Ştefăniu le face ca să fie reales, este tocmai partea po­litică a chestiunei pe care comercianţii nu o acceptă a fi amestecată în trebu­rile comerciale. In aceiaşi direcţiune vedem că intervine şi societatea „Evreilor Pământeni" care vrea să se afirme ca un partid politic. Indiferent de programul pe care l’ar mai putea avea astăzi o societate a e­­vreilor pământeni după­ ce problema is­­raelită a fost soluţionată prin împămân­tenirea acestei populaţia şi — ne între­băm ce caută această societate în ale­gerea unei Camere de comerţ? Această întrebare şi-au pus-o însuşi comercianţii evrei la consfătuirea ce au avut-o în sala „Bejan“ unde s’a protes­tat împotriva acestei intervenţiuni. Pro­testul a fost formulat de patentării evrei , astfel că el va fi ajuns la cu­noştinţa societăţi cu care d. Ştefăniu a­­nunţăă că a făcut cartel. I ­in pericol permanent Ţinem să atragem serioasa atenţiune direcţiunei C. F. R. asupra condiţiunilor în cari trenurile coboară una dintre cele mai mari şi mai periculoase pante din ţară. Este vorba de panta dintre staţiile Cuza-Vodă (Ruginoasa) şi Tg. Frumos. Foarte deseori trenurile fie din cauza unei supra­încărcări, fie din cauza de­­fectuosităţii frânelor, sau a lipsei de per­sonal nu pot fi reţinute şi dacă până a­­cum n’am avut de înregistrat o catas­trofă este o adevărată minune. Aşa, trenul care venea alalt­eri din­spre Paşcani a fost scapat la vale şi cu mare anevoinţă a putut fi oprit la un kilometru după intrarea in staţia Tg. Frumos. Panica printre călători a fost de ne­­descris. La auzirea semnalelor de alarmă, din viteza nebună a trenului, înspăimîn­­taţi de groaza unei catastrofe, au sărit din vagoane rânindu-se destul de serios. Şi după cum am spus lucrul acesta nu se întâmplă întâia oară. Aşa fiind, rugăm cu toată insistenţa direcţia C. F. R. să ia măsurile de ri­goare pentru a evita o mare catastrofă d­in staţia Cuza-Vodă, înainte de ple­carea trenului, să se verifice cu minu­ţiozitate frânele, să se dea personal su­­ficient şi numai după ce se vor lua toa­te garanţiile unei bune funcţionări să se dea drumul trenului la vale. Apoi şi viteza, ar trebui redusă la mi­nimum posibil, căci călătorul care par­curge distanţa de la Bucureşti în 25 şi 30 ore, nu-şi va pierde rabdarea dacă ar coborî câte­va minute mai mult a­­ceasta periculoasă pantă. UM GUVERN CONDAMNAT Nicî nu a’au împlinit cela patru­zeci zile reglementare de când a luat fiinţă actualul guvern şi te vorbeşte de căderea lui iminentă, ba chiar ne găsim în acest moment în plină criză ministerială. Un bas­tard in şapte luni era menit petrei. intr’adevăr şi guvern şi parla­ment se sbuciumă în mijlocul unui haos. Situaţiunea aceasta nu mai poate dăinui uta singur moment. De o lună şi mai bine, şi guvern şi parlament n’au de cât o singură preocupare: pericolul liberal... S’au cheltuit câte­va milioane pentru a deveni ţării că singura forţă organizată, singurul partid viabil care poate purta pe umerii săi povoara unei răspunderi, este partidul naţional-liberal. Nu era nevoe de atâtea sacrificii pentru a face această dovadă. Ţara are alte nevoi urgente de satisfăcut, are totul de refăcut după un război distrugător, iar actualul guvern într’o lună şi jumătate de activitate, având şi parlamentul la îndemână, n’a isbutit să treacă vre-un alt proect de lege, de cât acel privitor la diurnele deputaţilor şi senatorilor. Neputinţa şi lipsa de coheziune pe de o parte, lipsa de experienţă şi de pregătire politică pe de altă parte, condamnă actualul guvern la o complectă inacţiune. Sunt anomalii pe cari situaţia şi vremurile nu le pot îngădui. la primul guvern al României Mari, ori-ce s’ar spune şi ori-ce s’ar face, nu se pot concepe miniş­tri de talia d-lor Vlad, Borcea şi Mihalache. Nu este vreme de experimentat şi de aceia pentru liniştea ţării se impune un guvern tare şi conştient de gravitatea situaţiei. REPAOSUL GAZETARULUI El nu poate beneficia de repau­sul duminical Ziariştii din Bucureşti în acord cu di­rectorii de gazete au hotărât a aplica le­gea repaosului duminical şi pentru ei. Era într’adevăr inexplicabil că tocmai această categorie profesională care a a­­gitat şi susţinut prin presă lupta pentru realizarea repaosului duminical, să nu be­neficieze de el, ştiut fiind că munca ex­cesivă a ziaristului profesionist reclamă în mod imperios un repaos săptămânal. La Iaşi repaosul săptămânal a fost res­pectat de ziarişti prin tradiţie. Astăzi zia­riştii din Bucureşti îl vor avea aplicând textul legii. In realitate—cum se va vedea—ziariş­tii nu vor putea beneficia de repaosul de care beneficiază toţi ceilalţi profesionişti. Faptul că ziarele nu apar în zilele pre­văzute de legea repaosului, nu însamnă că ziaristul e întradevăr în... repaos. Căci ,se ştie că de obiceiu în zilele de sărbă­tori au loc întrunirile publice, conferin­ţele, meetingurile, alegerile, în sfârşit fapte mai importante ca în cursul zile­lor obicinuite pe care ziaristul nu le poate trece prin... repaos. El trebue deci să-şi exercite activitatea în permanenţă, iar ziua în care nu e obligat să vie la ziar cu materialul necesar, trebue s’o între­buinţeze tocmai în scopul ca să deie ce­titorului surplusul pe care nu l’a avut în ziua când ziarul nu a apărut. Astfel, gazetarul aplicând legea repa­osului duminical, nu-şi poate întrerupe activitatea profesională. Se poate întâmpla că tocmai în zilele aceste de repaos să decurgă fapte mai multe şi mai importante—şi atuncea ce te faci cu repaosul ?! De sigur că ziarele vor trebui să gă­sească şi soluţiunea ca repaosul dumini­cal să fie într’adevăr un beneficia mo­ral pentru ziarişti—şi în cazul acesta vor găsi soluţiunea necesară. Făcând aceste reflecţii am ţinut a a­­răta că dintre toţi profesioniştii, singuri ziariştii sunt aceia cari nu-şi pot permi­te luxul repaosului duminical. LUNI 5 IANUAR­E 1920 _____**«4. Nouile numiri în Iaşi — Lupta dintre elementul naţionalist şi cel ţărănist a triumfat prin biruinţa naţionaliştilor — După lungi desbateri între naţionalişti şi ţărănişti, chestiunea numirilor în administraţia Iaşului a fost tranşată, pe ziua de ieri. Nu s’au făcut de­cât numirea preşedintelui comisiunei inte­rimare ai oraşului şi a prefecţilor. Tratativele continuă pentru alcătuirea restului membrilor din comisiunea interimară şi pentru locurile vacante în Eforie. Prefect de judeţ şi de poliţie a fost dată în seama naţiona­liştilor. Primăria are în fruntea­ ei un ţărănist, el e secundat de naţionalişti. Elementul ţărănist din Iaşi—cu toate că d-l Borcea, mem­bru al guvernului şi d-l P. Bujor preşedinte al Senatului, repre­­sintă în localitate această grupare—a fost pus de către naţio­nalişti în complectă minoritate, cu numirile făcute ieri. Rămâne să vedem cum se vor face restul numirilor pentru a putea deduce cum va decurge armonia viitoare dintre cele două grupări politice din Iași. lg­i pile inim­­i !­ — Sosirea generalului Pétin — « D-l S. Mehedinţi—în urma succesului oratoriu al d-lui Al. Marghiloman care se consideră reabilitat în politica na­­ţională-l­a început iar tratative de a intre ca şef în partidul ţărănist..... Un confrate afirmă că ziarul „ Avîntul“ este un organ care susţine interesele streine. Confratele nostru greşeşte fundamental Acest ziar „independent“ îşi susţine in­teresele proprii la ori­ce împrejurare. Acesta e adevărul—şi în sens figurat.... Căci „Avântul“ este doară o emana­­ţiune a şcoalei politice din Sărindar! — Suverani au subscris suma de 150.000 lei pentru înfiinţarea operei române la Bucureşti.­­ Comitetul societăţii pentru profi­laxia tuberculozei filiala Iaşi, întrunin­­du-se în ziua de 1 ianuarie a. c. şi în­cheind socotelile Conferinţei ţinute de d. Profesor Dr. Manieatide, a găsit că beneficiul net al acestei prime Confe­rinţe e de 1551 lei. Aduce mulţumiri şi pe această cale d-lui dr. Manieatide pentru osteneala depusă, d-lui rector al Universităţi,care a pus la dispoziţia Societăţei Aula pen­tru întreaga serie de zece conferinţe, pre­cum şi presei care-i dă neîncetat con­cursul. Mulţumeşte cu recunoştinţă numerosu­lui public care s’a grăbit a lua bilete şi-l îndeamnă să asiste la a doua con­ferinţă care va fi ţinută de d. profesor I. Simionescu. Duminică 11 a. c. ora 5 p. m., asigurându-l că va petrece o oră dintre cele mai plăcute contribuind prin aceasta la înfăptuirea scopului propus: înfiinţarea unui sanatoriu. — Azi a sosit ordinul ministerului, prin care se acordă funcţionarilor o gratifi­­caţie, echivalentă cu salarul, indemniza­ţia de scumpete şi de chirie, de o lună de zile, brutto, adică fără nici un fel de reţinere. — Membrii comisiunei interimare se întrunesc astăzi Sâmbătă la ora 5 p. m. în sesiune ordinară. — In strada Cogălniceanu s’au găsit ori mai multe lucruri, aparţinând pro­babil unui elev. Păgubaşul se poate adresa în strada Cogălniceanu la casa n-l 17 bis. — Eri s’a semnat la Tribunal actul constitutiv şi statutele societăţii „Viaţa Românească“ pentru întreprinderi gra­fice, papetărie şi librărie.­­ Aflăm că generalul Petin, ataşatul militar al­ Legaţ­iei franceze în România, este aşteptat pe Luni 5 Ianuarie în localitate. Amintim că generalul, Petin, a stat în oraşul nostru de la Ianuarie 1917 până la Martie 1918 in care timp şi-a atras toate simpatiile. Generalul vine în oraşul nostru pentru a revedea numeroşii săi prieteni precum şi a vizita mormintele francezilor eroi din cimitirul nostru. In amintirea acestor morţi va avea loc la biserica catolică şi la Cimitir, ceremonii, a căror dată vom indica la timp. — Alegerea pentru Camera de Comerţ.—Aseară a avut loc la locuinţa d-lui Tufli întrunirea comitetului delegat al comercianţilor din Iaşi pentru consti­tuirea Camerei de Comerţ din Iaşi. Se procedează la stabilirea branşelor din sânul cărora să se aleagă delegaţi pentru constituirea viitorului consiliu al Camerei de Comerţ. Manufactură şi postavuri. Galanterie, încălţăminte, confecţiuni, clănari, pălărieri. Coloniale, droguişti, cofetari. Negoţ de vin şi alesei, cârciumari, restaurante, hoteluri. Comerţul şi industria metalului, feră­­rie, bijuterie. Comerţ de sticlărie, mobile Farmacişti, industria chimică, case de schimb. Industria ţesutului şi orice altă ramu­ră de fabricaţie. Industria morăritului, a pastelor făi­noase, brutari. Librari, tipografi, confecţiuni de hâr­tie, cartonage. Fabricanţi de orice fel. Fabricanţi de conserve, mezeluri, mă­celari, zarzavagii. Brânzeturi şi micul comerţ. Se hotărăşte ca prin publicaţii în zia­re să se aducă la cunoştinţa d-lor ne­gustori şi industriaşi să se grupeze încă de pe acum în jurul branşelor desem­nate mai sus pentru a se consfătui ,şi desemna persoana care doreşte­ să o propună a represinta acel grup în vii­torul Consiliu al Camerei de Comerţ, la Adunarea generală­­ce va avea l­oc in ziua ziua şi localul ce se va anunţa din timp. — 1. P. S. S. Mitropolitului Pime» care s’a­­înapoiat azi în localitate, va convoca zilele acestea comitetul judeţian al „Familiei Luptătorilor“, în vederea distribuirei ajutoarelor pentru serbători. — Astăzi a început la despărţiri dis­tribuirea bonurilor de zahar şi făină. — Toate elevele şi toţi elevii pregătiţi în particular vor cumpăra urgent dela şcoalele unde s’au înscris programa a­­naliticâ de materiile ce urmează a pre­găti pentru lucrările scrise dela 16 28 Februarie 1920 sosită dela Minister (pre­ţul 2 lei), iar pentru Caligrafie, Desemn, Muzică şi Gimnastică vor cumpăra CA­LENDARUL ŞCOLAR de la d. G. Nica, secretarul Liceului Naţional (preţul 2 lei 50 bani). Elevele şi elevii să se grăbească până când nu se vând toate exemplarele.

Next