Mişcarea, februarie 1920 (Anul 14, nr. 18-38)
1920-02-25 / nr. 34
AfUL XIV No. 33 »Sil 1M 9IMIÎSD Declara imnele d-luiVasida— Guvernul, Blocul și Străinătatea.—Activitatea parlamentului.—Ce-a făcut primul ministru în străinătate. Eirid la Paris, primul-ministru, dr .Vaida, a acordat un interview corespondentului ziarului „Dacia“ din București, asupra situaţiunei politice generale a ţărei. Primul-Ministru, rechemat de atâtea ori în ţară, tocmai din cauza crizei politice a guvernului, a atins chestiunile politice interne, pentru a aminti doară în treacăt—cum se va vedea—de acţiunea infructuoasă pe care a dus-o la Paris şi la Londra, numai ca să acentueze asupra solidităţei, solidarităţei şi directivei armonioase a cabinetului actual. D-l Vaida s’a pronunţat împotriva dizolvărei corpurilor legiuitoare şi aceasta „cât timp majoritatea parlamentară satisface într’un grad aşa de înalt datoriile sale legislative“. D. Vaida înţelege prin această declaraţiune că parlamentul „satisface în grad aşa de înalt“ o operă legislativă care trăeşte undeva în aer, şi care în realitate nu se rezumă decât în nenumăratele comunicări şi chestiuni personale cari au degenerat de atâtea ori în scandaluri obicinuite doar în parlamentul maghiar. * Rezultatul alegerilor parţiale din ţară este considerat de către primul-ministru ca un succes, ci nu ca o înfrângere al blocului parlamentar. De acest succes desigur, nu se felicită nici d. Iorga şi nici d-nii Mihalache, Borcea şi P. Bujor cari în urma alegerilor acestora au putut constata reacţiunea puternică ce s’a produs în ţară împotriva politicei ţărăniştilor. ❖ Mai interesant devine primulministru în destăinuirile pe care le face în legătură cu acţiunea d-sare diplomatică din străinătate. D. Vaida declară că a fost întâmpinat pretutindeni cu simpatie şi încredere de cercurile politice şi financiare din străinătate , dar nu spune un cuvânt despre rezultatul tratativelor d-sale şi despre insuccesul pe care l-a avut în chestiunea împrumutului extern. Vorbind în aceiaşi ordine de idei, d. Vaida afirmă că „guvernul ieşit din blocul parlamentar, introduce prin obiceiuri noul o atmomosferă proaspătă în politica internă, al cărei ecou s’ar îi resimţit... în străinătate. D. Vaida, în restul interviewului arată că guvernul d-sale şi-a consolidat situaţiunea prin rezultatul... alegerilor parţiale şi că a izbutit să convingă străinătatea de acest lucru. Primul-ministru şi-a încheiat declaraţiunea cu următoarea : „NU FAC DIPLOMATIE SECRETA“. Şi astfel, pe urma acestei activităţi diplomatice deschisă, ţara are durerea de a vedea că după semnarea pacet, valuta noastră a fost din ce în ce mai apreciată. Că, deşi într’o situaţiune economică mult mai bună şi cu o bogăţie incomparabil mai mare ca "celelalte state, primul-ministru, cu toată „simpatia şi încrederea“ cu care a fost primit în străinătate nu a putut contracta nu împrumutul extern, dar nici macar micul împrumut de câteva milioane, pentru schimbul necesar studenţimei noastre aflate în străinătate. Că restabilirea raporturilor normale, economice şi financiare, cu ţările Aliate, încă nu s’au făcut. Că situaţiunea noastră, după semnarea tratatului de pace, este aceiaşi,—şi din multe privinţi şi mai rea, ca înainte. Că, în fine, nu avem nici un concurs din partea Aliaţilor în nevoile noastre imediate—şi că singuri prin noi înşine, trebue să realizăm opera noastră de refacere economică şi industrială. Iar primul-ministru, evitând cu tot dinadinsul a aminti ceva despre acţiunea ce a dus-o în străinătate se felicită de diplomaţia d-sale pe care o recomandă că nu e secretă. Intr'adevăr, d. Vaida are dreptate: rezultatul nenorocit al acestei diplomații nu instituie un secret. Ţara îndurerată o resimte în fiece zi... MERCUR! 25 FEBRUARIE 1920 șt fltatedtorați» tommtAwi $ Lterfaf®-* zilnic Cft 3—# p. se, St juta**« îs ai ivraaäEjB'aw «äiessl is AdsoJ- aStâmS'b sAmM, iași Pbte 6. Mfwa—iy» prte tasfc es snAMsti»te. S«b Direcțiunea vmai comitet de Redacție/ Jm&i ^ CAMPANIE DE REA CREDINŢA Cititorii noştri îşi amintesc de campania pătimaşă şi de rea credinţă pe care fostul ziar personal al D-lui Lascar Antoniu „Presa“, a dus-o contra prietenului nostru D-l Avocat Const. Ch. Manela—pe atunci ajutor de primar—în chestia confiscărei unei cantităţi de zahăr de la comerciantul Beri Frucht. Dl Manciu era acuzat că a muşamalizat afacerea şi se cerea intervenţia autorităţilor judiciare. Iată ce citim în „Monitorul Oficial“ No. 227 din 4 Febr. 1920 : „Noi, ministru secretar de stat la departamentul Industriei şi Comerţului. Luând in cercetare actele înaintate de primăria Comunei Iaşi, privitoare pe Beri Frucht din Iaşi str. Unirei No. 4. Considerând că din procesul verbal din 28 Iunie 1919, încheiat de d-l Ajutor de primar C. Manciu, se constată următoarele: Beri Frucht a acaparat o cantitate de 150 kgr. zahăr pe care şi-l procurase cu complicitatea unor băeţi ce lucrau la serviciul aprovizionărei al comunei Iaşi. Considerând că însuşi Beri Frucht mărturisindu-şi fapta declară că voia să plece cu zahărul la Bucureşti pentru a-l specula....• Decidem Se condamnă Beri Fruct din Iaşi str. Unirei No. la o amenda de 5000 lei. Ordonăm agenţilor fiscului să dea curs deciziunei de față .... etc. Dată la 13 Oct. 1919 No. 315. Fără alte comentarii...... Ecouri Premiul Nobel a rămas anul acesta nedistribuit. Se anunțase că el a fost acordat romancierului norvegian Knut Hamson—dar în realitate el a fost acordat poetului Karlfeld, secretarul Academiei Suedeze. Acesta însă la refuzat. # Pierre Louys intrun recent studiu afirmă că „Mizantropul“ „Tartuffe“ „Amphitryon“ şi că nu aparţin lui Moliere ci lui Corneille.* „Luceafărul“ intrînd în al douilea an al existenţi sale s’a reorganizat, în sensul că şi-a sporit numărul colaboratorilor variănd materia. in al doilea număr „Luceafărul publică o interesantă „scrisoare a d-lui Brătescu-Voineşti dintr’un volum pus sub presă şi întitulat „In slujba Păcii“ în care eminentul prozator expune o serie de sugestive reflecţii filozofico-sociale provocate de conflagraţiunea europeană. Din forturile Germanilor — Cum se vând la smtiguarii din Berlin obiectele de artă furate din Franţa — Odată cu încetarea ostilităţilor, guvernul francez trimise în Germania diferite misiuni însărcinate de a supraveghea interesele franceze. Un important serviciu s’a instalat la Wiesbaden pentru a se putea redobândi lucrurile de artă. Scopul acestui serviciu era bine definit: trebuia să caute obiectele de artă furate în timpul răsboiului şi să asigure restituirea lor. După unsprezece luni de la semnarea armistiţiului, misiunea nu părăsise încă Wiesbadenul, nici unul din membrii misiunei nu opera la Berlin. Era lesne de prevăzut, cu toate acestea, că în capitala Germaniei se afla acumulată o mare parte din bogăţiile artistice luate în timpul ocupaţiunii provinciilor franceze de cătră nemţi. Magaziile de antichităţi expuneau cu neruşinare în vitrinele lor cele mai delicate tablouri a pictorilor vechi francezi. Valoarea incontestabilă a acestor opere de artă, micimea preţului de vânzare, graba cu care germanii căutau să scape de aceste obiecte de artă, permiteau presupunerile cele mai grave asupra provenienţei acestor admirabile picturi. Nimeni la Berlin nu era oficial însărcinat ca să se opună ca tablourile acestea să treacă la neutri sau chiar la aliaţii noştri. Sub aparenţa de comerciant spanioli, ne-am prezentat la principalii antiquari din Berlin. Ei ne-au primit la început fără entuziasm, apoi, încetul cu încetul, încurajaţi de prima cumpărătură, comercianţii berlineji desgropară din fundul beciurilor lor şi dădură la iveală o întreagă serie de curiozităţi rare: tablouri, bibelouri,Wateau-Boucher, Isabey, Horace- Vernet, Daumier, Gobelinuri etc. deveneau proprietatea celui dintâi cumpărător. interesul general părea deci ameninţat prin insuficienţa unei organizaţiuni administrative. Dacă nu se grăbiau să intervină, străinii ar fi acaparat capodoperile furate de germani. Franţa prin înstrăinarea corecţiunei sale particulare s’ar fi fost lipsiită de o parte interesantă a patrimoniului său artistic. După sfaturile d-lui Aubrun, însărcinat de afaceri francez, ne-am dat pe lângă şeful serviciilor restituirei industriale pentru a-i supune lista operilor ce ni s’au părut suspecte. Generalul Sylvestre ascultă raportul nostru cu cea mai mare luare aminte, şi la sfârşit zice : • — Redobândirea artistică după cum , ştiţi, nu face parte din misiunea cu care sunt învestit. Rolul meu şi acela al colaboratorilor mei se mărgineşte la restituirea industrială. Ancheta voastră, însă, este de-o aşa importanţă încât n’avem dreptul de a ne desinteresa de dânsa. Voiu face, dacă-mi daţi voie, să se transmită la Wiesbaden primele rânduri din enumerarea voastră: cincisprezece tablouri, descripţiunea lor, numele pictorilor şi adresa actualilor lor posesori. Câteva zile mai târziu, suntem convocaţi în cabinetul generalului Sylvestre. I Misiunea din Wiesbaden răspunsese, trimiţând la Berlin pe unul din funcţionarii săi. Din cele cinsprezece picturi care au fost semnalate, una a fost formal recunoscută ca aparţinând ducelui de C..., alte patru trebuiau să pară a fi cuprinse între operile cu care noi suntem oficial reclamaţi. « De un an şi mai bine stau tablourile furate din Franţa, expuse în prăvăliile din Wiesbaden, Berlin etc. fără ca pănă acum să se fi intervenit energic pentru ca aceste cape d’opere să fie restituite Franţei, spune Maxime Baze în „Le Matin“. AMERICA . UIDL Bolşevismul a căutat să pătrundă şi în America, dar cum Americanii sunt nişte oameni practici, imediat au căutat să pună capăt acestui curent anarhic, prin votarea unei legi drastice care cuprinde pedeapsa cu moarte. O telegramă din Washington anunţă votarea acestei legi care este opera ministrului de justiţie Palmer. Tot prin această lege se mai prevede şi alte pedepse ca închisoarea şi amendă după cum e şi fapta celui vinovat. Legea prevede pedeapsa cu moarte pentru : „ori cari aţâţă la răscoală sau ia parte la rebeliune contra Statelor Unite, contra legilor din această ţară, sau prin forţă caută să răstoarne guvernul. Asemenea legea mai interzice oricărei persoane de a întrebuinţa şi distribui prin scris apeluri, semne, fotografii, desenuri şi caricaturi, cu scop ca să răstoarne guvernul ţării. Mai sunt interzise organizaţiile cari agită contra statului său cari propagă forţa contra guvernului. Este interzis apoi de a contribui cu bani pentru astfel de organizaţii şi chiar închirierea localurilor pentru a-şi desvolta activitatea în această direcţiune, este interzisă. SITUAŢIA POLITICĂ Ce lui ştie d. Vaida... Criza guvernului. -Demisia d-lui d-l N. Lupu.-D. Mihalache şi reforma agrară.—Situaţia d-lui Vlad.—Cum se va rezolva criza. ' 6 Criza politică provocată de miniştrii demisionaţi şi de miniştriii cari aşteaptă să-şi înainteze demisiunea în mâinele primului ministru, perzistă. După intervenţiuni înalte ministrul de răsboi şi-a remis demisiunea, iar soluţionarea crizei a rămas să se facă în cursul sătămânei, în care scop d. Vaida a fost rechemat din nou. Se pare însă că primul ministru nu a fost pus în cunoştinţă de cauză cu toate faptele ce s’a produs în răstâmpul absenţei sale din ţară, căci altfel nu se poate explica cum în toiul crizei d. Vaida a putut face declaraţni ca acele despre cari vorbim întrevista noastră de azi— şi în care arată că guvernul şi blocul parlamentar s’au consolidat şi mai mult şi că în ţară a început operă de legiferare. Când primul-ministru se va întoarce in Bucureşti, va vedea ce departe e adevărul şi realitatea faţă de situaţiunea actuală a crizei politice şi morale în cari se afla şi guvernul şi blocul. * După relatările corespondentului nostru din Capitală, d. dr. Lupu ministrul de interne, şi-a înaintat demisiunea din cauza dificultăţilor ce se întimpină în chiar sinul guvernului, cu proectul său pentru desfiinţarea jandarmeriei. Demisiunea d-lor Bontescu, Nistor şi Inculeţ vor surprinde de asemenea pe primul-ministru. Concepţia d-lui Mihalache, ministrul de domenii, în ce priveşte reforma agrară pe care vrea s’o modifice cu extensiunea terenului de expropiere fără a fi luat vreo măsură pentru apropiata epocă a muncei agricole, complică situaţiunea cabinetului actual. Conflictul provocat de cătră d. Vlad, cu Marele Cartier General, şi attacuriste îndreptate împotriva înaltei organizaţiuni militare instituie o situaţiune de care guvernul trebue să răspundă şi pe care trebuie s’o clarifice. In afară de toate chestiunile mari cari aşteaptă soluţii—şi la care nici miniştrii şi nici blocul nu a avut încă răgazul să se gândească— primul ministru va găsi la întoarcerea d-sale o stare de spirit şi o serie de neînţelegeri în sânul cabinetului care i-au fost tăinuite. Sindicatul General al personalului C. F. R. prin filiala Regională Iaşi a luat, frumoasa hotărâre de a interveni pe lângă personalul din Direcţiunea II-a Regională să acorde fără a cere plată pentru ore suplimentare, încă două ore după amiază, adică de la 16 jumătate la 18 jumătate, pe lângă orariul de dimineaţă 8 13 fixat de Direcţiunea Generală, întreg personal«! călăuzit de cele mari frumoase sentimente pentru administraţie şi ţară eu primit în unanimitate, cu mult avânt să facă acest sacrificiu până când lucrările vor ajunge la curent. Direcţiunea Ki-a Regională luînd cunoştinţă de aceasta a lăudat şi mulţumit personalului pentru frumoasa Iniţiativă luată, arătându-şi chiar dorinţa că ar fi bucuros să vadă gesturi de aşa natură şi din partea lucrătorilor a căror importanţă în Administraţie se ştie că este la fel. — Autorităţile noastre au fost înfiinţate că din Reşiţa-Transilvania, a dispărut, amploiatul Alexandru Alfred, delapidând suma de 2 milioane, 301000 coroane, leafa muncitorilor din minele şi uzinele din Reşiţa. f Se aminteşte acţionarilor „Societăţei Anonime de Locuinţe efrine şi Constracţiuni din Iaşi“, că întrucât la25 Februarie ch. expiră termenul fixat pentru efectuarea vărsămăntului al 11-a de 30 la sută asupra capitalului subscris, pentru orice întârziere pe acest termen, D-lor vor pluti de drept o dobândă de 90 la sută, potrivit art. 7 dinastatule. O comisiune delegată de ministerul de domenii, sub preşidenţia d-lui Agricola Cardaş inspector agricol din Moldova, a reînceput examinarea consilierilor agricoli din Moldova. Majoritatea fiind numiţi în timpul răsboiului fără titlurile necesare, acei cari la aceste examene vor fi găsiţi neapţi, vor fi înlocuiţi. — Toate căruţele şi cotiugarele din Iaşi, au plecat astăzi la Galaţi pentru a transporta la Iaşi mărfuri de manufactură şi coloniale. — Dările în restanţă pe care le are de încasat primăria se ridică la 3 milioane juni. — Transitu de vite prin Iaşi pentru Bucureşti şi restul ţărei a fost oprit. — Administraţia comunală a suspendat autorizaţiunele de făină în afară de judeţ şi oraş. Lucrătorii atelierelor c. f. de la Frumoasa au refuzat să repare maşinele destinate primăriei, în ore suplimentare. Primăria a început repararea a 2 maşini în depoul garei, cu echipe particulare de lucrători, plătiţi pe sama sa. — De astăzi primăria a dat în lucru biletele de identitate pentru familii. Biletele se vor distribui probabil dela 15 Martie a. c. — In urma ordinului dat de d. Scutaru directorul regional al c. f. din Iaşi, cele 3 vagoane cu zahăr pentru primărie, vor sosi probabil mâine. — Dl ing. Mandrea a fost numit directorul Tramvaiului electric din Iaşi. Vineri seara se va reprezenta pe scena teatrului „Sidoli“ drama „MANASSE“ cu artiştii Gh. Cârjă, C. Momuteanu şi comicul Askenasy în rolurile principale. — D. E. Miclescu subdirectorul regional a c. f. din Iaşi au cerut să i se acorde aula universităţei din Iaşi pentru a ţine o conferinţă în folosul„Bisericei Neamului", ce se va ridica la Mărăşi în amintirea eroilor căzuţi pentru patrie. D-sa va vorbi despre lupte de la Marăşeşti la care a participat.’’ Conferinţa va avea loc în ziua de 7 Martie ora 4 p. m. — Membrii comisiei interimare, sunt convocaţi în şedinţa extraordinară pentru mâine, la ora 4 după prânz. — Senatul universitar a respins cererea d-lui prof. I. Bobulescu de a fi transferat la Cluj. Se aduce la cunoştinţa tuturor invalizilor din Război 1916-1918 de la oraşe şi sate din raza Cercului de Recrutare „Ştefan cel Mare“ Iaşi, că cei care doresc să fie primiţi la Căminul Reg. 53 Inf. să se prezinte imediat la sus zisul Regiment, unde vor avea mâncare, lumină, încălzit şi locuinţă în mod absolut gratuit.