Mişcarea, aprilie 1920 (Anul 14, nr. 72-89)

1920-04-09 / nr. 72

Amanete»!­fi f&td&SMwe BfNHf« jtftei­ Dfaxfcwnwi mm csmitici at VINERI 9 APRILIE 1920 K feni kJ «jtfh­ilflffi UM I Există pe lângă celelalte partide po­litice — daitre care unele sânt legate de dezvoltarea noastră istorică, iar altele sânt produsul unor calcule şi ambiţiuni de moment — în viaţa publică a ţarei, şi o grupare care se numeşte social de­mocrată. Fără a contesta valoarea teoretică a a unei părţi din doctrina socialistă şi fără a nega necesitatea şi rolul sociail­­democraţiei în vremurile actuale,­­ re­fuzăm de a recunoaşte mişcărei socialiste din România caracterul unei acţiuni or­donate, inspirată din nevoile reale ale muncitorimei, stăpânită de disciplina mo­rală a unei directive sănătoase şi pon­derată. Socialismul român spre deosebire de socialismul francez de astăzi, în dezacord cu social-democraţia germană şi engleză , este, pur şi simplu, o prelungire a bolşevismului rusesc, întrebuinţând, în practica de fiecare zi a activităţei sale, toate mijloacele revoluţionarismului de peste Nistru! De aceia organizaţiunea socialistă din Bucureşti, îndepărtându-se de doctrina ştiinţifica tălmăcită în ţara noastră de Dobrogeanu Gherea, şi-a însuşit tactica de luptă a sindicalismului revoluţionar, în floare în Franţa, înnainte de războiu, încercând să producă revoluţia socială, prin violenţa unei acţiuni anarhice cu scopul bine mărturisit de a întrona dic­­tature proletariatului, urmând exemplul Rusiei tiranizate astăzi de Lenin şi Troski. Evident însă că socialismul român, oricât de zgomotoasă şi brutală ar fi acţiunea sa, nu poate masca lipsa ace­lui complex de realităţi sociale care în­treţin şi justifică, în ţările apusului exis­tenţa partidelor socialiste. Dezvoltarea vieţei economice a ţărei noastre n’a ajuns încă în acel stadiu în care industria să aibă rolul de că­petenie în regularea raporturilor mate­riale dintre clasele sociale. Şi multă vreme, toată economia ţărei va fi stăpânită de agricultură, principa­lul izvor de bogăţie în exploatare, şi a cărei perfecţionare e abia la început. In afară de aceasta, populaţia ţărei fiind departe de a da acel surplus pe care, în ţările apusului, îl întrebuinţează viaţa industrială , se poate spune că la noi nu există nici o condiţie care să jus­tifice existenţa mişcărei socialiste şi care, îmi cu seamă, să­ îndreptăţească agita­ţiile revoluţionare pe care le întreţin as­tăzi conducătorii eş- zisei social-demo­­craţii române. Exemplul Rusiei, unde deocamdată există un comunism social, constitue toc­mai o dovadă contrară de ceia ce ar tre­bui să însemneze întemeierea unei socie­tăţi socialiste. Care era mediul vieţei ru­seşti ? Ce fel de pregătire aveau pătu­rile muncitoare? Ce atitudine au astăzi­ ţăranii ruşi? Republica sovietistă nu este ea oare tocmai produsul specific al sim­plismului vieţei ruseşti ? Viitorul apropiat va arăta ce valoare reprezintă bolşevismul rusesc în direc­ţiunea constructivă a statului şi cât de temeinică este organizaţiunea sa de as­tăzi. •Deocamdată, constatăm că nici în Ger­mania, nici în Franţa, nici în Belgia n’a fost cu putinţa măcar să se încerce în­temeierea statului socialist. Şi, desigur, că acolo condiţiunile erau cu­­totul altele ca în Rusia şi ca la noi. Social-democraţia română — este o organizaţiune de conspiratori,­­o înjghe­bare revoluţionară străină de intensele ţârei şi ale muncitorimei, un focar de anarhie. Un pericol al ordinei publice, împotriva acţiunei sale dizolvante,­­ opinii publică trebut să se ridice cu e­­nergic şi la viitoarele alegeri să ştie să­­şi facă datonă cătră ţară şi către neam, iar dacă este vorba de un răspuns pe care partidele politice de ordine sânt da­toare să-l dea comuniştilor revoluţionari din ţara noastră—acel răspuns nu poate fi decât unul singur : reacţîunea. O Z­I PIOASĂ Comemorarea Eroilor — Programul comemorării din Iaşi — In ziua de 20 Mai a. c. va avea loc în toată ţara, comemorarea eroilor cari au murit pentru înfăptuirea visului na­ţional de secole. Ziua aceasta de 20 Mai a rem­as con­sacrată acestei pioase comemorări, pen­tru ca neamul întreg să-şi aducă aminte de acei cari au murit glorioşi pentru patrie. Programul acestei comemorări va cu­prinde 2 părţi: a) Procesiunea religioasă, care se va oficia dimineaţa. b) Sărbătoarea culturală, care se va organiza după amiază şi seara. In ziua Eroilor instituţiunile publice şi particulare nu lucrează, prăvăliile sunt închise, oraşul va fi pavozat. La Iaşi această comemorare se va face cu toată pietatea. Vor lua parte : Toate corpurile de trupă cu efectivul pe cât va fi posibil complect şi întreg corpul ofiţeresc. Toate autorităţile civile şi tot corpul funcţionarilor publici. Autorităţile bisericeşti cu întregul cler în odăjdii. Corpul profesorilor universitari. Toate societăţile studenţeşti. Baroul. Magistratura. Societăţile corale şi culturale. Liceele şi toate şcolile secundare de stat sau particulare, fără diferenţă de confesiune sau naţionalitate cu toţi pro­fesorii. Şcoalele primare şi orfelinatele cu pro­fesorii respectivi. Societăţile de veterani, invalizii de răs­­boi, ofiţeri sau grade inferioare, cu dra­pelele şi toţi membrii. Toate societăţile existente şi comuni­tăţile de ori­ce soi, cu toţi membrii, a­­vând steagul Societăţei şi insignele ei. O delegaţie a instituţiunilor parculare de cultură şi economice. Toate corporaţiunile şi Societăţile de meseriaşi existente în oraş. Programul în întregime va fi lansat în curând de organele superioare adminis­trative din Iași. INTRE RIISI SI GERMSS Corespondentul diplomatic al ziarului englez „Evening Sun“ comunică ur­mătoarele : • „Sunt in măsură de a declara din cursă absolut demnă de credinţă. Ca’n cursul acestor din urmă zece zile, par­­tidele din dreapta şi din stânga din Berlin, au fost în comunicaţie că repre­zentanţii guvernului Sovietelor din Rusia! Cercurile oficiale din Londra şi din Paris sunt în ■curent cu aceste fapte“. Pe de altă parte o telegramă din Zurich spune că la Berlin, încă cu două zile înainte de lovitura de Stat a­ lui Kapp—Luttowitz monarhiştii ruşi în frunte ca Gutsh­of, prinţul Wolk­ensky şi Bem­ondt, au avut la Berlin o confe­rinţă secretă. In unanimitate, ei au hotărât să se ralieze cu guvernul care a dat lovitura de Stat în speranţă că aceasta îi va ajuta să poată restabili în Rusia vechiul regim. Organul rus „Prizyw" care apare la Berlin a salutat venirea lui von Kapp prin un entuziast articol sub titlu de: „Zorile se ridică­­“ Rezultatul se cunoaşte ! O bancă franceză in Japonia „Banca industrială de China“ a deschis o agenţie în Japonia, la Yokohama. A­­ceasta e prima bancă franceză instalată în acest port unde de mult timp băncile engleze şi americane sânt instalate. Deschiderea acestei agenţii vine după aceiea din Lyon şi New-York, şi este o complectare a lor. Relaţiunile Yokohamei cu cele două oraşe, sânt, prin urmare, foarte importante, mai ales în ce pri­veşte comerţul cu matasa. In ceea ce priveşte Lyonul, această ramură de afaceri a fost până în pre­zent monopolul băncilor străine, unicul intermediar prin care acest centru al in­dustriei franceze de matasă, era pus în raporturi cu țările producătoare din Ex­tremul Orient. Citiţi in pagina a n-a ULTIMILE ŞTIRI TELE­GRAFICE POLITIC­A „Untai Evreilor Pământeni“ —Scrisoarea d-lui S. Goldenthal— Din partea d-lu­i S. Galdenthal, av­ocat din Iaşi, primim u­rmătoarea scrisoare: Domnule Director, „Mişcarea“ de astăzi, 7 Aprilie, se o­­cupă de mine, cerându-mi anumite lămu­riri. Mă grăbesc a vi le da pe scurt. Am citit în „Evenimentul“ şi „Opinia“ de Duminică că Voi face parte din Co­­m­isiunea Interimară, lucru care, în trea­căt fie zis, nu are mare importanţă. Văzând însă că „Opinia“ îmi dă şi ca­litatea de reprezentant al „Uniunei E­­vreilor Pământeni“, am ţinut să rectific această eroare, căci nu pot reprezenta un grup din care nu fac parte. In ce priveşte aceea ce cred despre activitatea şi acţiunea „Uniunii Evreilor Pământeni“, după ce conaţionalii mei au fost încetăţeniţi, ţin­ să ştiţi: Cuvântul de „conaţional“ este impro­priu ; el trebue să fie înlocuit prin cu­vântul de „coreligionar“ pentru simplu motiv că din copilăria mea în casa pă­rintească m’am­ considerat „conaţional“ cu toţi românii şi numai religia ne deo­­sebia. Aceasta spre ştiinţa autorului in­telectual al notiţei din „Mişcarea“. „Uniunea Evreilor Pământeni“ s’a năs­cut dintr’o necesitate a timpurilor; ea a avut de luptat în contra legilor restric­tive şi apăsătoare a unuia din partidele de guvernământ şi a avut marele merit de a interveni pentru toate nenorocitele victime ale administraţiei. Negreşit că, odată dreptatea obţinută prin recunoaşterea drepturilor contestate în mod injust unei populaţiuni autohtone care-şi îndepliniau toate îndatoririle, ati­tudinea U. E. P. de a se erija în repre­zentanţa populaţiei curteşti nu mai are raţiunea de a fi. luternicul tutu­ror e­ yfPî contopirea po­pulaţiei fără deosebire de credinţa reli­gioasă, unirea sufletească şi armonizarea tuturor claselor pentru folosul ţării. A­­ceasta trebue să fie s­igurul scop al tu­turor cetăţenilor României Mari. Neputănd­ deci admite formarea unui bloc separatist pe baza credinţei religi­oase, fie de o parte fie de cealaltă, cu tot cu regret sa fiu de acord cu gtitu­­linea actuală a „Uniunei Evreilor Pâ­­nântaii“. Primiţi salutările mele S. Goldental — Comisiunea agrară care va pro­ceda la predarea pământurilor expro­­piate în proprietatea ţăranilor, se com­pune din d-nii C. Garoflid, ministru, preşedintele comitetului şi d-nii general­­. Gârleşteanu, M. Borlesen, Emil Ma­rian, I. Răducanu, D. Şerpeanu, V. Bon­­tescu, I. Stârcea, Ion Cor­­in și C. Ha­b­a­anu. Membrii partidului naţional-liberal din oraşul şi din judeţul Iaşi, atât acei din organizaţia centrală cât şi acei din organiza­ţiile comunale rurale şi urbane nereşedinţe, sunt convocaţi în Con­gres judeţean, la localul clubului naţional-liberal din Iaşi, Piaţa U­­nirei No. 5, în ziua de Duminică 5 - 18 Aprilie a. c., ora 3 după amiază, fiind la ordinea zilei: 1. Discutarea şi votarea Statutelor organizaţiilor judeţene şi comunale. 2. Alegerea Comitetului judeţean. 3. Constituirea Comitetelor regionale şi a comitetelor comu­nale. 4. Organizarea electorală şi stabilrea Candidaturilor pentru alegerile parlamentare de la 25 Mai a. c. Preşedinte, G. G. MĂRZESCU Socialiştii italieni şi d’Annunzio Ziarul „Avanti“ publică trei documen­te pentru a întări campania pe care a­­cest ziar o duce contra lui d’Anunzio. Primul din aceste documente este un apel adresat de socialiştii din Fiume cătră muncitorii din lumea întreagă pen­tru „ca să se elibereze oraşul de des­potismul lui d’Anunzio“. Al doilea document este un raport a­­dresat partidului socialist cu privire la perscuţiunile exercitate de dictator con­tra tuturor socialiştilor din Fiume. Ra­portul acesta invită partidul socialist I­­talian ca să intervină energic pe lângă guvernul italian „care să facă să înce­teze o stare de lucruri intolerabilă“. Al treilea document, în sfârşit, este­ o scrisoare deschisă adresată Italienilor de către primarele din Fiume, care cere ca voluntarii lui d’Anunzio să fie înlo­cuiţi prin trupe regulate italiene. Revelațiunile ziarului “Avanti„ nu sunt primite în cercurile din Roma de­cât cu cea mai mare rezervă. Constituirea Sindidicatelor Naţionale de la R. M. S. Luni seara lucrătorii şi funcţio­narii de la fabrica de chibrituri şi de la R. Ai. S. s’au constituit în sin­dicat naţional. In urma constituirei s’au trimis telegrame de salut frăţesc iniţiato­rilor din sindicatul naţional al Re­giei din Iaşi. Telegrame din Bucureşti De la Conferinţa Păcei Pacea cu Ungaria. Contra-propi­erile Roma­niei. Clauzele militare şi teritoriale. „Viitori" publică astăzi următoarele despre ultimele hotă­râri luate în Conferinţa Păcei: „Ştiri din Paris sosite la Bucureşti anunţă că Conferinţa pă­cei a acceptat obiecţiunile delegatului tehnic a! României făcute contra­ propunerilor Ungariei asupra clauzelor militare.­­ * In chestiunea clauzelor teritoriale se aşteaptă răspunsul A­mericei, pentru hotărârea definitivă. * Italia a declarat că-şi menţine punctul de vedere. Gravele tulburări din Irlanda Telegrame din Londra şi Paris anunţă că în ultimele zile au avut loc grave tulburări în Irlanda. S-au săvârşit numeroase atentate contra clădirilor publice. * La Dublin au avut loc opt mari incendii, în Incendii identice au avut loc la Belfort. * Comunicația telegrafică și telefonică cu Anglia a fost întreruptă. Parte din clădiri au fost distruse cu bombe, scop de a se nimici unele documente. * Informat­ ii- Am fost cei dintâi cari am anun­ţat faptul că d. Matei Cantacuzino ţine cu orice preţ—împotriva voinţă exprese a întregului comitet al secţiei locale a „ligei poporului“—ca în fruntea Primă­riei să fie pus d. Gh. Crîstofor. Ştirea noastră este pe deplin confir­mată în chiar cercurile „ligiste“ din lo­calitate. Aceasta explică şi întârzierea ce­­s-a pus în a se numi noua comisiune inte­rimară din Iaşi. Acelaş fapt a determinat pe d. Gh. Lascar să-şi retragă cererea de înscrie­re în „liga poporului“ întru cât de d-sa nici nu a fost vorba un singur moment ca să fie adus la Primărie, după cum d-sa condiţionase înscrierea.­­ O doamnă din Iaşi a predat as­tăzi prefectură de­ poliţie iataganul doc­torului Clunet, medicul francez care a încetat din viaţă la Iaşi, în timpul răs­­boiului. Acest iatagan a fost cerut de către familia medicului francez căruia Iaşul în deosebi îi păstrează o pioasă amin­tire. — Ziarul „Evenimentul“,—organ al unui partid care nu are nici un nume şi al unor convingeri mereu­ schimbătoare,— în numărul său de aseară, se ocupă de reorganizarea partidului liberal, îngă­­duindu-şi un limbaj şi o atitudini a că­ror explicaţie n’o putem găsi decât in curioasa mentalitate care diriguleşte a­­ceasta gazt­ţă politică. Semnalăm violenţa şi reaua credinţă a „evenimentului“, pentru a se învede­ra mai bine chipul în care gruparea d-lui Greceanu înţelege să servească in îm­prejurările de astăzi, ordinea socială şi democraţia naţională pe ’fiare partidele istorice au imperioasa datorie de a te reprezenta cu demnitate şi hotărâre. . — Au fost numiţi efori ai Casei Sf. Spiridon d-nii Gh. Sturdza, avocat C. Simionescu şi dr. A. Dobrovici. — Programul Inviere.—In vederea serbărei sfintelor Paşti, s’a întocmit de Sf. Mitropolie următorul program : Vineri 9 Aprilie st. n. 1920, la ora 7 jum. seara, în catedrala sfintei Mitro­polii, se va începe slujba „Prohodului Domnului“, de I. P. S. Mitropolit, acom­paniat de cler şi de corul vocal al ca­tedralei. In piaţa din faţa bisericei, se va afla câte un detaşament din fiecare corp de trupă, din garnizoana oraşului. In timpul când se va încunjura bise­rica cu sfântul Epitaf, trupele se vor descoperi, corniştii şi muzica vor cânta­­rugăciunea. La serviciu vor asista autorităţile ci­vile şi militare A doua zi Sâmbătă la slujba Sfintei învieri, care va avea loc la or­a 12 noap­tea, vor asista autentaţile civile şi mi­litare. O companie de onoare cu drapelul şi muzica, se va afla în faţa bisericei. In momentul când I. P. S. S. Mitro­polit va rosti imnul Hristos a Înviat mu­zica va cânta „Rugăciunea“ şi apoi „Im­nul Regal“. După aceia se va începe slujba sfin­tei liturghii.­­ In ultimele 2 zile inspectorul din ministerul muncii sosit la Iaşi pentru anchetarea faptelor capilor greviştilor de la fabrica de tutun, a verificat actele aflate la parchet, în care sunt consu­mate faptele la care s’au dedat unii din­tre greviști. Întocmind un memoriu, inspectorul de­legat s’a înapoiat azi la București. & # 1»­­2

Next