Mişcarea, iunie 1920 (Anul 14, nr. 114-137)

1920-06-04 / nr. 115

ANUL XIV No. 115 VINERI 4 IUNIE 1920 50 Bani Abonamente: m fie w «âeld 2« de iei iedscţia şi Administraţia tEjd, Piaţa lîKârţin Nou 6. Ore's fie Marcat: g— 12 a. m şi 3-6 p. v. Anti riduri şi Reclame Ss primesc In coRjtiţhMi arstitajo­m direct la Adwi­rrâtraţia K­arufcri, Iaşi Piaţa Unirei 6. Deasemenea prin toate agenţiile de publicitate. Apare zilnic Sub­iecţiunea unui comitet de Redacţie 50 Bani Situaţia politică în ajunul remanierei (Din Bucureşti, de la corespondentul nostru). Alegerile fiind terminate, guvernul şi-a alcătuit majorităţile conside­rabile de care va dispune în noul Parlament. Actualmente guvernul este preocupat de alegerile care încep mâine în Ardeal. D. general Averescu, care a făcut un turneu electoral în Transil­vania, a putut constata că întâmpină o opoziţie crâncenă din partea par­tidului naţional din Ardeal. In consecinţă, d. Averescu, de când s-a întors în Capitală, a avut­ dese consfătuiri cu d-nii C. Argetoianu, ministru de finanţe şi I. C. Ata­­nasiu secretar general la interne, cari conduc operaţiunile alegerilor. Guvernul a luat cele mai drastice măsuri împotriva funcţionarilor su­periori din Ardeal, cari secondează acţiunea partidului naţional împotriva guvernului. Numeroşi funcţionari de ai guvernului, din Bucureşti, au fost trimişi în Ardeal pentru a întreţiune campania electorală aşa cum guvernul a în­ţeles să o ducă în vechiul regat, în Basarabia şi Bucovina. * De­şi guvernul dispune de o majoritate parlamentară care i-ar în­lesni guvernarea, d. general Averescu este preocupat de ideia de a-şi spori forţa în guvern. Primul ministru speră că va putea forma un guvern de concentrare iar în cazul cel mai rău, tinde a face o largă remaniere ministerială. D. Matei Cantacuzino ministrul de justiţie, are motive să nu fie mulţumit de situaţiunea guvernului şi de modul de condu­cere al d-lui, C. Argetoianu. D. Matei Cantacuzino a anunţat că se va retrage din gu­vern, fără a preciza motivele.* In remaniarea ministerială, d. I. C. Atanasiu— cum v’am mai co­municat—va întră în guvern luând departamentul internelor, ca o ur­mare a chipului în care a condus alegerile actuale. D. Atanasiu demisionează în acest scop din demnitatea de secre­tar general pentru a se alege ca senator. * D. Duiliu Zamfirescu va trebui să părăsească departamentul ex­ternelor. Pentru a-l împăca, d. general Averescu i-a propus preşidenţia Camerei. Chestiunea e în curs de tratative. * Situaţiunea delicată în ce priveşte remaniarea guvernului constă în faptul că primul ministru nu găseşte în jurul său, în partidul poporului“ elemente cari să fie la înălţimea situaţiunei şi cari să poată să fi „mini­­steriabile“. De aceia d. general Averescu ţine cu ori­ce preţ să realizeze un guvern de concentrare, pentru a-şi putea apropia forţe pe care nu le gă­seşte în rândurile partizanilor săi. Bulgari revoluţionari . in parlamentul nostru In­ actualele alegeri, în afară de a­­genţii cunoscuţi ai comunismului revolu­ţionar, s’au mai ales trei deputaţi fraţi de sânge cu doctorul bulgar Rakovski. Sunt cei trei socialişti „sui generis“ Boris Ştefanof, Costea Stoef şi Evan­­ghele Stanei cari s’au ales în Dobro­­gea şi care sunt bulgari veritabili, fă­când parte din organizaţia comunistă­­revoluţionară de sub conducerea d-ruluî Rakovski. Ziarul „România Nouă“ din Bucureşti după ce insistă asupra primejdiei ce o prezintă aceşti trei deputaţi bulgari, a­­genţi direcţi ai­­ bol­tvreilor ruşi şi bul­gari, presintă primejdia şi din următo­rul punct de vedere. După nume se vede că toţi aceştia sunt de origină bulgară. Dacă ţinem seama şi de faptul că d­­rul Rakovsky, el însuşi bulgar, îşi des­­făşurase acţiunea politică locală în ve­chea şi noua Dobroge, înainte de răs­­boi, suntem înclinaţi să credem că po­pulaţia de origină bulgară din acea parte a ţarei urmăreşte tendinţe speciale bulgăreşti sub masca socialismului in­ternaţional. Această credinţă a noastră se verifică şi prin următoarele fapte : 1) Listele de candidaţi socialişti din judeţele dobrogene unde au fost aleşi cei trei deputaţi numiţi, nu conţin de­cât două nume româneşti, ale socialiş­tilor din stânga Dunărei; ceilalţi can­didaţi sunt toţii de origine bulgară. 2) Majoritatea voturilor au fost date candidaţilor de acea origine, dintre cari au şi fost aleşi cei trei. Se vede clar că alegătorii socialişti I sui generis din Quidrilater şi Tulcea au ţinut să trimeată In Cameră pe oamenii cu adevărat de încredere ai lor. Astfel, ne aflăm în forma unei ade­vărate manifestări a tendinţelor naţio­nale bulgare, sub firma socialistă. Faptul acesta nu trebue să scape din vedere oamenilor de guvernământ. Da­toria lor e să fie cu ochii mereu aţintiţi asupra minorităţii bulgare din Dobro­­gea veche şi nouă. Elementul românesc, cu idei şi tendinţe sănătoase trebue să fie intări în acea parte a ţării, iar mi­noritatea să fie atrasă printr’o admi­nistraţie model şi printr’o supraveghere de fiece moment a instigatorilor bul­gari cari întreţin aprinsă ura neamului lor contra noastră, în sufletele celor de o origină cu ei, cari sunt cetăţeni români. ­ DATORIILE foştilor noştri inamici --Un comunicat al guvernului— Guvernul a dat următorul comu­nicat: Se atrage atenţiunea celor inte­resaţi—bănci şi particulari—asupra faptului că ori­ce plăţi datorite foş­tilor noştri inamici, sunt interzise prin disposiţiunile tratatului de la Versailles. Cei cari fac asemenea plăţi se expun a fi siliţi să plătească a doua oară statului sumele în chestiune. Ecouri Comunicarea făcută de d. St. Ciobanu la Academia Română, a apărut în broşură, scrisă în limba franceză. Broşura e întitulată: „Con­tinuitatea României în Basarabia D. Ciobanu face o expunere a stărei cul­turale din Basarabia, înşirând pe toţi scrii­torii basarabeni cari de la sfârşitul secolu­lui al 18-lea au ţinut aprinsă facla culturii româneşti, până în zilele noastre. Asupra lucrărei d-lui Ciobanu vom reveni. # Volumul de critică dramatică a d-lui Cor­­neliu Moldovanu întitulat „Autori şi Actori“, cuprinde între altele, studii critico-literare despre teatrul lui Delavrancea, A. Davilla, Ronetti-Roman, G. Diamandi, Duiliu Zamfi­rescu, Herz, Angliei şi Iosif, Eftimiu, Minu­­lescu, Al. G. Florescu, Motru, Sadoveanu, Caton Teodorian, Polizu-Micşuneşti, Z. Bâr­san, şi în genere despre tot ce a produs re­pertoru­l nostru original în ultimul deceniu— în afară de alte studii asupra pieselor străine. * Mâine se va oficia la Bucureşte un pa­rastas pentru pomenirea tuturor artiştilor morţi în timpul campaniei. Vor asista toţi artiştii din Capitală. * Un comitet instituit la Sibiu a luat iniţia­tiva de a ridica o statuie lui Andrei Mure­­şeanu, cântăreţul înflăcărat al deşteptărei naţionale. Comitetul a lansat un inimos apel apărut in ziarele de peste munţi. * Maxim Gorki însoţit de o misiune a cru­­cei roşie d­e Rusia, va face o vizită d-lui Mazaryk, preşedintele republicei ceho-slova­­ce, cu care e în strânse raporturi priete­nești.* \ ' D’Annunzio a ocupat satul sârbesc Kave­­let—cu intențiunea de a ocupa regiunea Sus­sak. Comuniştii din Iaşi şi campania lor electorală Cu banii muncitorilor şi cu fonda­­durile trimise de Rakowski. Co­muniştii au susţinut lupta elec­torală. Acţiunea disperată pe care d-rul Gheierter şi Tanasă au desfăşurat-o în tot timpul campaniai electorale a fost susţinută de un fond electo­ral care reprezintă o sumă mult mai misre de­cât aceea pe care au chelîat-o toate partidele şi grupă­­rile cari au luptat în f aceste ale­geri. Ieşenii cari au văzut risipa de manifeste, broşuri revoluţionare, placarde şi numeroasele inscrip­ţioni făcute de agenţii organizaţiei comunist-revoluţionare; ieşenii cari au văzut pe candidaţii acestei gru­­pări cutreerând oraşul şi judeţul în automobile, camioane şi trăsuri „burgheze“ sau pe alţii ca bicicle­te şi motociclete; ieşenii cari au văz­u întreaga risipă făcută de a­­genţii lui Gheierter şi Tanasă, se pot întrebareu drept cuvânt: de un­de atâta bănărit şi de unde atâtea fonduri?* Socialiştii revoluţionari au epui­zat în campania electorală tot fon­dul ce l-au adunat din cotizaţiile tuturor muncitorilor din sindicatele roşii şi toate cotele pe cari le-au perceput de la grevele organizate de ei, în Iaşi. Dar aceste laolaltă încă nu re­­presintă suma ce au cheltuit-o în alegeri şi cari reprezintă câte­va sute de mii de lei. Organizaţia centrală a venit în ajutorul sucursalei din Iaşi. Din fondurile ce au fost trimise la Bucureşti de către­­Rakowski, s-a susţinut, în parte, şi campania electorală din Iaşi. Gurii astăzi cassa clubului din Ghicie-Vodă e golită—s’a recurs la vechiul mijloc de a se crea un ve­nit nou: comuniştii au hotărât­ să reînceapă sistemul grevelor pentru a putea percepe alte cote din sa­lariile lucrătorilor. Se şi anunţă de pe acum—din pri­ma zi a căderea lui Gheierter la Ca­meră—o grevă a unei categorii de lucrători care cu 2—3 luni în urmă au fost siliţi să declare greva. O denunţăm de pe acum şi vom reveni de îndată ce ea se va de­clara oficial—pentru a dovedi ceia ce se unelteşte în casa doctorului Gheierter și în urmă în sindicatele roșii. PĂRERI ŞI FAPTE - s? Amintiri nouă despre Stârnesc» Tot ce s’a scris despre genialul autor al „Sermanului Dionis“ şi tot ce se va mai scrie încă, institue o lectură intere­santă,­­pentru cunoaşterea cât mai pro­fundă a operei şi a vieţii sale. In noul număr al „Curentului Nou“ d. Alphonse L. Brociner stabilit de multă vreme la Paris, unde a fost „şef de lu­crări practice de Chimie“ şi unde este actualmente directorul unui laborator chimic,­publică câte­va note biografice despre Hâjdău, Alexandri şi Eminescu pentru a da câte­va contribuţii la ori­gina şi numele lor. ‘­­ Reţinând, în ce priveşte pe Hajdeu, faptul că d. A. Brociner susţine că nu­mele acesta purcede de la cuvântul e­­braic „hasdoi“ care însamnă „justiţie“ şi care se găseşte în versul profetului Isaia care sună: „Et le d­îoni hasdoi“ şi amănuntul ce-i mai dă d-sa arătând că ceauşul şcoalei evreieşti de rugăciuni din Pisa (Italia) este un evreu căruia îi zice Hajdeu, pentru a susţine origina e­­vreiască a savantului B. P. Hajdeu—ne vom opri mai mult asupra indicaţiunilor ce le dă cu privire la Emincicu. Iată ce scrie d. Al. Brociner în acea­stă privinţă: „Man le poet avea doi fraţi : d lul E­­minescu mort tânăr de tuberculoză şi Militarul. Fraţii lui Eminescu se turuiau şi iscăleau Eminovici. Mai mult, între Mihai şi doctorul era vrajbă mare şi una din pricinele vrajbei era tocmai schimbarea numelui pe care doctorul n’a vrut s’o ierte şi care făcu ori­ce împăcare imposibilă, cu toată in­sistenţa fratelui meu, doctorul I. Broci­ner, prieten intim al amândurora. Doctorul Eminovici, îmi spune fratele meu, era­ un barbat de o rară inteligen­ţă— şi de o remarcabilă cultură—cu mult mai vastă de­cât aceea a fratelui său Mihail. Doctorul Eminovici greu bolnav şi­­mţindu-şi sfârşitul aproape, a rugat pe­ratele meu să vie a doua zi, în spe­­anţă că va fi ceva m­ai bine, pentru a-i iita istoria familiei sale la care ţinea parte mult. Din nefericire fratele meu­­a putut accepta sarcina,—plecă chiar­­ ziua aceea la Berlin. În Berlin fraţii Eminescu şi fratele meu fondară împreună cu ceilalţi stu­­enţi români o societate literară : „Fa­­milia“. Mihai era preşedintele şi fratele meu ecretarul societăţii“. Aceste scurte dar interesante n­minis­­enţe despre poetul Eminescu le publică I. Brociner în revista bucureşteană. Ele trebuiesc reţinute de cătră aceia ari se gândesc să adune la­olaltă tot e s’a scris şi s’a adăugit la biografia genialului poet. Racovski­i falsifică bancnote româneşti la Kiev Banca Naţională ne comunică urmă­toarele : „In Noembrie 1919 prin diverse ziare din Capitală s’au făcut cunoscute serii­le şi alfabetele biletelor de 2 lei furate dela Moscova, luăndu-se măsurile nece­sare pentru confiscarea lor. Astăzi, siguranţa din Basarabia ne comunică cum că în Kiev funcţionează de mai mult timp o tipografie, unde Ra­covski tipăreşte bilete româneşti de 2 lei şi cari se introduc în ţară prin in­formatorii trimişi de dânsul. Deşi falsificarea biletului de 2 lei constitue prima tentativă, totuşi după informaţiunile primite, ele sunt prost ti­părite, mărginite albe şi tăiate neregu­lat, unde mai late, altele mai înguste, deci falsul se recunoaşte de la prima vedere. Aducând aceasta la cunoştinţa publi­cului şi administraţiunei financiare, le atragem atenţiunea asupra acestui nou gen de falsificare pentru a fi mai cu băgare de seamă la primirea biletelor denunţând cazul autorităţilor în drept“. . Rectorul universităţii din Cer­năuţi a comunicat colegiului uni­versitar din Iaşi un protest care a fost adresat M. S. Regelui, prin care arată că la întocmirea listei electorale a colegiului universitar din Cernăuţi ars foit impuşi ei pro­fesori alegători mai mulţi profesori cari nu îndeplinesc condiţiunile ce­rute de lege pentru a participa la al­berea sen­so­ului universitâţei. Senatul universit din Iaşi fiind convocat de urgenţă a adresat umi­­versităţei din Cluj o telegramă prin care vestejeşte procedeul inaugu­rat la Cernăuţi. „ Corespondentul nostru din Bu­cureşti ne comunică că d. Matei Cantacuzino ministrul justiţiei a de­clarat că se va retrage din guvern. Ministrul Justiţiei a făcut şi la Iaşi o asemenea declaraţia de unuia dintre prietenii săi intimi. „ După cum arată şi comunica­tul Băncei Naţionale pe care-l pu­blicăm astăzi în corpul ziarului, Rakowski tipăreşte la Kiev bilete româneşti de 2 lei false, care au fost trimise la ţară. Ieşenii trebuie să controleze banii pe cari îi pun în circulaţie socialiştii­­revoluţiari ai lui Ghelerter-Tanasă, întreţinut de fondurile trimise de Rakowski la Iaşi. — Intre 10—15 iunie c., va pleca la Cluj o delegaţie a Colegiului universitar din Iaşi, care va duce tabloul cu execu­tarea lui Harta, datorită d­­- profesor Popovici, tablou care se ştie a fost cedat acelei Universităţi. — Persoane din anturajul guvernului sosite astăzi în Iaşi, asigură că sporu­rile de scumpete pentru funcţionari vor fi reduse cu 30 la sută pe ziua de 1 Iu­nie­­. De fapt reducerea aceastor sporuri va fi socotită de la 1 April, statul având să acopere diferite plăţi la funcţionari pentru regularea bugetului.­­ Senatul universitar din Bucureşti, în unire cu consiliul Facultăţii de litere, a acceptat în unanimitate transferarea d-lui D. Gusti de la Universitatea diin Iaşi la cea din Bucureşti. Pentru a se pronunţa la rândul lui a­­supra acestei transferări, se întruneşte azi senatul universitar din localitate.­­ Autorităţile locale au fost înştiin­ţaţi de ministerul de resort din Capitală că atât particularii cât şi diferite case şi societăţi care au de făcut plăţi foştilor noştri inamici, să nu facă asemenea plăţi, pentru a nu fi expuşi să plătească a doua oară statului român. — Distribuţia zahărului primăriei va începe de Vineri 5 iunie. Distribuţia se va face pe la şcoli în ordinea care va fi anunţată prin afişe de primărie. Fie­care cetăţean va primi o cotă de 300 gr. după fişele aflate la primărie.­­ Până la 15 iunie Curţile Marţiale din Iaşi vor fi desfiinţate prefăcându-se în consilii de răsboi. — Luni 31 Mai s’a serbat cu mare solemnitate patronul societăţii de bine­facere „Moldova“. Dimineaţa s’a oficiat un serviciu reli­gios la biserica Sf. Treime. Au rostit cuvântări, d-nii C. Ionescu, preşedintele societăţei, Moldoveanu ş. a. iar după prânz a avut loc o serbare la sediul societăţii. — Universitatea va lua vacanţă la 1 Iulie. — D. Scutaru a plecat ori la Cernă­uţi unde va rămăne câteva zile, în inte­resul căilor ferate. — Comisiunea care lucrează la Cer­năuţi pentru unificarea serviciilor de poştă şi telegraf îşi dă toate silinţele pentru ca opera să fie cât mai repede terminate. Descentralizarea se introduce în Bu­covina după aceleaşi norme ca şi în vechiul regat, in fruntea comisiunei se găsesc d-nii inspectori Marini şi Motic. — In astă seară are loc obicinuita şedinţă la Cercul didactic. — D. I. Simionescu profesor univer­sitar, a plecat aseară la București.

Next