Mişcarea, septembrie 1920 (Anul 14, nr. 188-213)
1920-09-01 / nr. 188
mw.umx* UNWCS' ' IA 5^ STUŢII IEŞENI LASTENA un drum spre Grenoble, în capitala Greciei. în articolul d-nei A. Coîîta-Kernbach. Excursiunea Universităţii din Iaşi a fost întâmpinată în tot lungul drumului cu o simpatie, cu o dragoste şi un entuziasm neaşteptat. Toată această căldură se adresa netăgăduit Ţarei şi nu focarului de modestă lumină din Iaşi. In special Atena şi oraşele italiene Roma, Neapel, Messina şi ’ Genua, au făcut Românilor o primire măreaţă. Amănuntele se vor arata într’o cronică anumită în cursul acestei vacanţii. Cu acest prilej d-na Conta Kernbach care întovărăşeşte pe fiica sa în această excursiune a publicat în ziarul „Le Progres," din Atena, următorul articolaş: „Câţiva profesori şi studenţi români, porniţi în călătorie de studii, vin astăzi la Atena să strângă mâta colegilor, care ca şi dânşii luptă, pe front cu aratele, pe catedră cu creionii şi cu vorba, împotriva puternicului duşman comun, a sălmâtăciei şi îndurate, care ameninţă idealitatea cu puţinul cucerit de dâasa în ultimele, veacuri ; vin să strângă mâna acelora care ca şi dânşii luptă pentru dreptul de a crede încă în dreptate şi ideal. lufrâţirea Grecilor, urmaşi ai unei civilizaţiuni neîntrecute, cu Românii, moştenitori aienergiei romane neînfrânte, este, pare-se, o necesitate istorică. Această înfrăţire, odată îndeplinită, va rămânea definitivă, căci ea nu se întemeiază pe nevoi economice nestatorgice şi şovăitoare, ci la însăşi dreptul de a trăi al acestor două popoare cu rădăcini în antichitatea cea mai vrednică de slavă. Profesorii şi studenţii romani mai vin la Atena să-şi plece genunchii pe pământul cetaţiei Acropolis, acolo unde vreme de veacuri s’au adăpostit şi ideia creatoare şi frumosul nestrămutat şi arta desăvârşită , vin în ţara clasică a cugetărei, unde fiece linie este armonie şi fiece ruină o bogăţie, acolo unde s’a născut ştiinţa, s’au desăvârşit arta şi poezia, ’ s’a adâncit filozofia. Ei vin să depue un gând de evlavie în amintirea celei mai nobile victime a ignoranţei, a lui Socrat, vin să-şi înveselească privirea din atingerea cu civilizaţiunea senină şi binefăcătoare a vedrei Eiade şi să-şi adâncească conştiinţa sub înrâurirea marilor iniţiaţi în tainele existenţei, Pitagora şi Platon, iar după ce vor fi adus şi prinosul lor de admiraţiepatriotismului Heieniior moderni, mândrii urmaşi şi depozitari ai unei culturi rămasă neîntrecută, Românii vor păşi mai departe, întăriţi sufleteşte şi la rândul lor hotărâţi să fie vrednici de gloria antică a propriilor lor strămoşi. Pentru d. Prefect de judeţ Facem prefectului de judeţ următoarele întrebări la care este dator să răspundă : 1) Este adevărat că bttdgde comunelor rurale au fost făcute de prefect, sterdar, administratori de plasă şi notar, iar delegaţia judeţeană, căr îi revine după art. 86 şi 87 din legea cons, jad. această îndatorire, a fost înlăturată din voinţa prefectului? 2) Este adevărat că, ddtgapa judeţană a fost convocată incomplect— un consilier care făcea parte, de drept din delegaţie, d. Vasiliu Voina, n’a fost chemat — şi este adevărat că i -a cerut delegatul numai să semneze budgetele pe can nici nu le alcătuise cum cerea legea şi nici nu o cunoştea? 3) Este adevărat că d.Pogonat a ştirbit, în chp permanent, demnatea şi autoritatea consilierilor judeţeni din delegaţiune pe care i-a considerat ca nişte simpli funcţionaţi puşi la ordinile sale ? 4) Este adevărat că în budget fie comandor rurale sau tncui la venituri, rămăşiţe întregi -can nu se încasează de ani de zile—şi aceasta numai pentru a se umfla veniturile în scopuri străine de interesele comunelor ? 5) E de adevărat că s’au trecut în budgetele comunelor rurale câte 200—250 lei drept abonamente la ziarul „Îndreptare®.“ și larevista „România Administrativă ? 6) E de edevărat că, deși Ministerul la aprobarea budgetului i-a suprimat Directorului de prefectură diurna de deplasare — întrucât nu se deplasează niciodată — totuşi d. Prefect, din propria sa voinţă şi putere, i-a fixat diurnă de 400 lei lunar peste leafă, chirie şi spor de scumpete ? 7) E de adevărat că la plasa B.,hlui (10 comuni) pentru a-şi satisface anumite intense personale n’a Introdus în budgetele respective subvenţiile întregi ce urmeaza a se vărsa la stat, deşi statul a dat surplusuri de venituri de troi ori zecimile la fondar şi jam, la fond comunal, totuşi a redus subvenţiile la jumătete pe când la toate celalte plăşi (38 comune) a introdus subvenţiile întregi ? Ar mai fi şi alte întrebări pe cand le-am putea pune d-lui Prefect de judeţ. Ne oprim, deocamdatâ, numai la acestea aşteptând din partea d-lul Pogonul răspunsurile pe care este obligat să le dea pentru a se limpezi o situaţiune de o ex opţională gravitate, pentru un prefect de jude.. ANUL XIV No. 188 ■ * «.•«»««•«»■ « C~B '':$& ^ few* &W-t tel war Sssffls............................. X9 e» M I Pis** mm» «an §. IM» m st. n. fi 3—fe $. »». 11—um mil’ MlIiTTilff» I kmmG&ml s! Heetafrie 1 Ss fsbasae te 97*1*7$»..»» ctfeeei te Aass?»tete«?« asitaariL &$* Ffcfs tîtjw« *. Dmmtmmt pite toate agestsfe ie ttmrtade. MERCURI 1 SEPTEMBRIE 1920 */!v (■ )š r:0zi srwm fii 'lSll Pipám atffolt Btés Dbee$m*!s& tmai «srw&rt éc Raáscji* Báni Parlamentul s’a închis... La București, așa dar, va fi liniște... rămâând guvernului sarcina de a dispune în voie, până la 15 Noembrie, de puterea sa conducătoare... Decretele legi constituie, negreşit faţă de un parlament obstrucţionist şi... obscurantist, mijloace de guvernare mai comode şi, câteodată, chiar mai utile. Dar după două luni de funcţionare, o recapitulare a activităţii acestei parlament este necesară, pentru a se vedea valoarea constructivă a actualelor corpuri legiuitoare şi pentru a se trage consecinţele fireşti asupra viitorului. * * * * Activitatea actualelor corpuri legiuitoare... O lună jumătate au ţinut validările şi discuţia la mesaj. Ce nu s’a petrecut în acest interval ? !... Scandaluri, înjurături, violenţe, apostrofe, bătaie, acuzaţiuni de necinste,— şi peste tot s’a făcut dovada peremptorie a unei complecte nepregătiri politice şi intelectuale,—fără precedent în cele şase decenii de viaţă parlamentară ale României noastre... Membrii majorităţei,—oameni veniţi din toate partidele, fără a fi prin ei înşişi capabili să înţeleagă rolul pe care trebuie să îndeplinească, lipsiţi de orientare şi de orice însuşiri mai alese—au căzut de la început în cursa întinsă de opoziţie, care era pornită spre scandal şi au făcut imposibilă o activitate rodnică atât de necesară pentru refacerea ţărei. Guvernul nu s’a putut sprijini în mod necondiţionat pe majorităţi şi, de multe ori, dificultăţile trebuia să le întimpine tocmai din partea lor. Datoria guvernului şi a majorităţilor era ca, din primul moment, să înceapă să legifereze, să aducă proectete urgente, iar faţă de opoziţie să păstreze cea mai indiferentă atitudine singurul mijloc prin care i se putea neutraliza orice încercare de obstrucţie şi de violenţă. Dar pentru aceasta se cerea ca majorităţile să fie pregătite politiceşte, să reprezinte adevărate valori intelectuale şi sa aibă, acea stăpânire de sine—care poate înfrunta orice provocare... Opoziţia—reprezentată prin N. Iarga, Mihalache, dr. Lupu, Vaida şi Maniu n’a fost în stare sa probeze decât demagogie, porniri puţin ordonate şi n’a adus nici o contribuţie pozitivă de pe urma căreia să se poată trage foloase pentru opera de legiferare pe care o aşteaptă ţara. Dealtfel, unitatea de acţiune a opoziţiei a fost păstrată. Trebuie să recunoaştem însă că această unitate de acţiune a fost numai destructivă şi date fiind grupările care alcătuiesc federaţia este absolut imposibil să se realizeze şi o unitate constructivă sprijinită pe aceiaşi doctrină şi acelaşi program politic. * Dar parlamentul în sesiunea aceasta, după ce s’a sfârşit validările şi mesajul, a votat şi câteva legi care însă nu pot da regimului actual autoritatea de care are nevoie pentru a se impune opiniei publice. S’a votat legea care reglementează conflictele de muncă... S’a văzut că prin această lege nu se rezolvă nici problema muncitorească şi nu se apără nici prestigiul actualei forme de stat împotriva căreia socialiştii luptă cu atâta înverşunare. Autorul legei d, Trancu-Iaşi nu putea să facă altceva mai bun. Forţa şi pregătirea sa politică sunt atât de relative, încât nici jovialitatea sa plină de o cordialitate perpetuă nu le poate face mai impunătoare... Legea islazurilor, un fel de introducere în reforma agrară, este atât de puţin opera guvernului şi a parlamentului actual, încât efectele bune ale votărei ei nu pot mări, nici într-un caz, meritele partidului poporului. Budgetul anormal, sălbatec şi inacceptabil al d-lui Take Ionescu, legea exportului a d-lui Tăzlâuanu prin care se favorizează interesele străinilor în dauna ţărei—aceste legi pot fi ele un titlu de glorie pentru parlamentul care le-a votat şi pentru guvernul care le-a propus ? Ne dispensăm de a mai răspunde. Şi s’au mai votat ratificările tratatelor cu Austria, Germania, Bulgaria şi Ungaria... Discursurile d-lui Take Ionescu prin care se proslăveşte nedreptatea ce ni s’a făcut de cătră aliaţi, nu pot contribui la înavuţirea patrimoniului politic a regimului actual. * ❖ Două luni de funcţionare a parlamentului, n’au însemnat aproape nimic, faţă de gravitatea situaţiei de astăzi care necesitează sforţări supraomeneşti pentru a fi ameliorată. Ce vor putea face aceste adunări legiuitoare, când va fi vorba să se tranşeze reforma agrară în complectul ei, să se facă unificarea şi să se revizuiască Constituţia — nu este greu de prevăzut, când încercările de până acum au arătat precis care este limita capacitaţei politice şi sociale a parlamentului care a intrat în vacanţă. Chiar dacă parlamentul va mai funcţiona şi după 15 Noembrie—sfârşitul lui nu va întârzia multă vreme... — Cortegiul care a condus reigvele lui Mhai Viteazul Va oprit şi la Mirceşti. l. P. S. S. Mitropolitul Primat şi a Valei cari-l insopau au vizitat mormântul lui Vasile Alexandri. In urmă Mitropolitul Primat a vizitat pe d-na Paulina Alexandri văduva marelui poet. CH SE FINE EDU GAMJATIMUL. N’avem intenţii de polemică şi nici nu credem că putem schimba atitudini care, de fapt, condiţionează însăşi existenţa unor ziare. Voim numai să semnălăm cazuri concrete pe care indiferenţa publicului şi supraproducţia gazetăreasca de astăzi le trece cu vederea. * Acum cîteva zile s’a transportat la Mănăstirea Dealului capul lui Mihai Viteazul pe care împrejurării războiului îl adusese islaşi. S’a crezut că era o datorie naţională, pentru ceasul de faţa cîtd unitatea întregului popor românesc este realizată, să se dea acestui, fapt caracterul unei grandioase sărbătoriri naţionale pe care, fără îndoială, nimeni nu-l merită mai mult decât acela care acum trei sute de ani, a simbolizat cea dintâi unire a provinciilor româneşti. Ce prilej mai bun pentru o înălţare sufletească a tuturora, ce ocazie mai nimerită pentru a se arata valoarea morală a acestui mare exemplu istoric. ? Este imposibil de a se refuza unui asemenea moment importanţa decizivă pe care o reprezintă în viaţa unui neam. Ce se întîmplă ? Ziarul „Opinia*—care se pretinde a avea totuşi o direcţiune şi a înfăţişa o concepţia serioasă—publică, un articol da o trivialitate revoltătoare asupra acestei serbătoriri, batjocorindu-se, fără ruşine, nu numai memoria Voevodului simbolic, ci însăşi conştiinţa naţională a poporului nostru. . Crede „Opinia“ că semnătură unui articol poate înlătura răspunderea morală a ziarului care adăposteşte josnicia de suflet şi de gîndire a acelora care în chip permanent caută să arate că n-au nici o legătură cu interesele şi cu ţara aceasta ? Am îi curioşi să cunoaştem părerea „opiniei" în această privinţă — pentru a vedea cum îşi înţelege datoria sa faţă de educaţia naţională şi faţă de trecutul acestui popor pe care nimeni nu are dreptul să-l acopere cu insulte şi trivalităţi. in lui imite mii ? i .......................! Chestiunea Faunei Oraşul în întuneric. Chestiunea lemnelor. Indulgenţa de care se bucură din partea populaţiei cât şi din partea presei locale, nu poate fi un motiv pentru d. M. Negruzzi să rămâie în total indiferent faţă de cele mai însemnate probleme edilitare. De aceea, convinşi că nicicetăţenii şi nici edilii noştri nu vor putea considera relevările noastre ca o campanie de opoziţie împotriva admnistraţiei liberale, cu aceele campanii atât de nedrepte duse de ziarele „Opinia“, „Evenimentul“, „Lumea“ şi alte ziare locale — întrebăm pe d. Negruţi. Nu crede d-sa că a venit timpul să curme odată specula morarilor şi brutarilor cari se fac milionari pe spitele publicului, dându-l pănea cea mai detestabilă ce se fabrică în ţară ? Nu poate lua comuna nici o măsură ca pâinea ce se fabrică la Iaşi să nu fie cea mai rea din toată ţara? Nu vede d-sa că pâinea așa zisă de lux nu este măcar de calitatea panei excelente pe care ieșenii au avut-o sub primariatul d-lui C. Crâpenschi și numai cu 1 leu 50 bani? Oricât de indoleant ar fi d. Negruzzi, d-sa — ca unul care percepe o diurnă din budgetul serviciului de aprovizionare, pe lângă onorarul de primar — nu aru datoria ca macar pntru benii ce-i primeşte sâ se achte de ctr.buţiunea ce are, dacă nu din obligaţiunea morală faţă dt întregul oraş ?# Tot pentru d. Negricţs: De' Ioni de zile sub pretext de reparaţîuni, oraşul rămâne prin întuneric iar la Primărie — ss şi la Uzină — domneşte o tăcere fenomenală — ca şi cum nimic nu a-ar fi întâmpat! Când se va pune capăt acestei stări ? Cine se gândeşte la nevoile populaţiei şi la greutăţile ce le întimplau din cauza permanentei întunecimi. Asta-i celebra reorganizare a uzinei electrica ?* Deşi sezonul e înaintat, depozitele comunale de lemne stau goala de luni de zile. Timpul favorabil pentru transportul lemnelor e pe isprăvite—dar lemne nu s’au adus. Am atras din timp atenţiunea d-lui Negruţi asupra acestui fapt—dar d-sa e preocupat de alte probleme —care depăşesc nevoile Iaşului!—pentru a se gândi că iarna se apropie şi cetăţenii rămân iar în seama speculatorilor! * Dar străzile ? Să mai vorbim şi de rrperfeţiunea străzilor? II invităm pe d. Negruţi Să-şi înliftim s lectiem şi să facă o preumblare pe etroziie Păcurari, Lăpuşrscieni (care dragă doamne e în repar«,ţie), Br&tism, Unii ei, Ştefan cel Mare, C. Negri, An stese Panu, Elena Doamn®, Palat—pentru a vor- - bi numai de centrul oraşului—şi dacă se va întoarce mulţumit, s’o spuie singur. Şi asta când suma de 4 miRoâns destinată, de guvernul liberal zace îa tauft comunei de atâta vreme şi când lucrările de refacere a străzilor s’au daat în antrepriză fără licitaţie—numai pentru a se accelera lucrările. * E satisfăcut. Negriuzzi de acest sistem de gospodărie comunală ? * Chestia străzilor. Poetul Nichifor Crainic publică în „Lamura“ preţioase amintiri despre Al. Vlăhuţă pe care o evocă ca un „vorbitor“ magic. Un pasaj din această interesantă caracterizare a poetului „Iubirei* : „..Şi în această magie de cuvinte se desvălea din umbra înserărei un Eminescu palid de dureri şi supraomenesc, un Caragiale caustic, sentimental, teribil, naiv şi prăpăstios, un Haşdeu multiplu şi de o infinită bunăcredinţă exploatată de sateliţi, un Delayran cea tănăr, întors de la Paris, focos şi adorabil declamator“. In editura revistei „Ramuri“ din Craiova au apărut „Baladele“ lui Al. Iacobescu. # D. Radu Demetrescu va interpreta în cursul stagiunei teatrale, pe „Samson“ din piesa lui Bernstein ca acelaș titlu. * Ca ultimul număr din „Convorbiri literare“ d. Iacob Negruzzi și-a terminat ori „Amintirilor din Junimea, pe care le-a scris acum trei-zececi de ani. „Amintirile“ de Iacob Negruzzi — fără a avea nota critică a lui Gh. Panu — sunt extrem de interesante prin aceia că dau o serie de fapte precise din epoca faimosului cenaclu literar de la Iași. Terminată această serie, a d-lui. Negruzzi, — „Convorbirile Literare“ rămân să-şi continue apariţia cu acelaş program inodor şi incolor cu care s’a ilustrat de când se află sub direcţiunea d-lui. Mehedinţi... — Contrar celor ce s’au anunţat prin ziarele locas, d. Matei Cantacuzino, rămâne definitiv demisionat din guvern. Toate inzistenţele ce s’au pus de a se riveii asupra acestoi demisii, au rămas zadarnice. D. Matei Cantacuzino prin demisia dată părăseşte nu numai guvernul, dar şi viaţa politică din care se retrage definitiv. Şcoala normală „Vasile Lupu“ din Iaşi face cunoscut ca examenul de admitere, va începe în ziua de 15 Septembrie a. c. Trecem peste alte diverse chestiuni edilitare şi cerem dlui Negruţi să răspundă la toate ■ întrebările noastre. Să răspundă mai cu seamă în chestiunea pâinei, pentru a curma din timp o discuţiurse publică ce nu-i va face plăcere nici într’un caz, oricât de obiectivă ar urma această discuţiune. Şi până atuncea ne întrebăm: ce fac domnii cari formează comiunea interimară? Mai există comisiunea interimară? — Viza livretelor mlînare la Iaş?. In conformitate cu ordinul Marelui Stat Major No. 5091 din 1920, urmând ca de la 1 Septembrie la 15 Octombrie 1920 să se facă viza livretelor a oamenilor de la vetre aşa după cum prevede art. 47 şi 48 din regulament. In acest scop se aduce la cunoştinţa „categoriilor de oameni ce urmează a se prezenta la viză şi anume: Miliţienii, rezerviştii, complectaşii, dispensaţii ca susţinători de familie precum şi scutiţii, reformaţii şi dispensaţii medicali revizuiţi în anul 1917 şi de diferite comisiuni medicale şi găsiţi bani pentru servit după cum urmează: 1) Miliţienii de la comigentele 1896 la 1901 ; 2) Rezerviştii şi complectaşii de la comigentele 1902—1916 inclusiv; 3) Dispensaţii ca susţinători de familie de la conigentele 1895 la 1916 inclusiv. 4) Revizuiţii clasaţi buni da orice serviciu de la contigentul 1899 la 1916 inclusiv. Viza se va face de personalul destinat de Cercul de Recrutare, la centrele şi subcentrele arătate mai jos, unde urmează a se prezenta toţi acei supuşi vizei, având asupra livretele Md. E, ordinul de demobilizare şi orice alt act militar pe care se va pune viza. In oraşul Iaşi viza se va face la reşedinţa Ia Cercului de Recrutare, după cum urmează: 1) Circumscripţia I în zilele de 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 şi 8 Septembrie 1920. 2) Circumscripţia II în zilele de 9, 10 11, 12, 13, 14, 15 şi 16 Septemb. 1920. 3) Circumscripţa III în zilele de 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23 şi 24 Sept. 1920. 4) Circ. IV în zilele de 25, 26, 27, 28 29, 30 Sept. 1 şi 2 Oct. 1920. 5) Circ. V Tv zilele de 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10 Oct. 1920. Centre’s şi subcentrete unde se vor face viza îa j cd. sunt următoarele comuni: Bivolari, Munteni, Vlădeni, Ungheni, Tomeşti, Voineşti, Galata şi Buciumi în zileie stabilite prin itinerar. — Ştirea despre plecarea d-lui Radu Demetrescu dat teatrul naţional din Iaşi nu corespunde adevărului. Noul an judiciar se va deschide la 15 Septembrie stil nou. _ ___