Mişcarea, ianuarie 1922 (Anul 16, nr. 1-21)
1922-01-01 / nr. 1
ANUL XVI No. 1 PUctfMtts $$ ádBsmís&ralia Bpant Elte«: Mmxrn’i gi RccUmr« 'S» £*emm » cMMSgfiwf wwssagptoeaee <®r«f At aftwíteí» £*$& .«Sffi?» (itesí d ^aeasémtáaa gaam 4» fmttlUtßs^ i „ ^glwf^ **y»<*a««j^** -j; DUMINICA 1 IANUARIE I« Soli Arasem matti eom&et de radicţîe mammm SITUITIft POLITICA I mi fiii Situaţiunea politică din ultimele zile este de aşa natură Încât s’ar putea pune întrebarea: are ţara sau nu un guvern care s’o cârmuiască ? • Schimbarea de regim n’a adus un regim nou. înlocuirea unor prefecţi sau primari în unele localităţi n’a schimbat în mod radical situaţiunea ,cum trebuie săse întâmple în adevăr, dacă după nefasta guvernare a d-lui Averescu ar fi venit un guvern care să fi avut un program şi mijloacele necesare pentru reagrarea lui. Noul guvern al d-lui Tache Ionesscu este efemer prin însuşi „intenţiunele“ ce le-a enunţat şi cărora nu li s’a dat ra acar autoritatea unor declaraţiuni,precum a unui program efectiv. Această efemeritate care poate înceta în chip subit la cea dintâi ciocnire neprevăzută, a dus întreaga formaţiune ministerială într’un adevărat impas. Lucrările consiliului de miniştri Ca şi lucrărIe fiecărui ministru In parte la departamentul său, arată In chip hotărât acest impas. La drept vorbind nici consiliul de miniștri in plemul său, nici fiecare ministru In parte, nu lucrează în chip pozitiv. Consiliile prezidate de d. Tache Ionesco sunt simple formalităţi In care cel mult se conferă asupra unor chestiuni la ordinea zilei, spre a se da impresiunea că guvernul lucrează. In realitate insă guvernul, neavând siguranţa necesară de a putea decreta o hotărâre definitivă, din cauza situaţiunei politice generale,nu se angajază faţa ţarei cu nici o măsură, spre a se degaja astfel de orice răspundere. Am exagera sau am nega realitatea dacă am afirma că guvernul nu este profund preocupat de nici o problemă. Cea mai mare dar şi cea mai dificilă problemă a guvernului,— care-i paralizează orice acţiune—este grija de a-şi putea alcătui o majoritate care sa-i serviască de sprijinul mare ce-i poate da unui guvern un partid serios, organizat şi unitar. Şeful guvernului nu are partid şi una nu mai risează a şi-l alcătui. Dar nevoia guvernărei, în situaţiunea critică în care se afla, îi impune să-şi adune elemente în jurul său, — şi singurul teren prielnic în acest scop l-a găsit în tabăra averescană. Elementele regimului de ieri sunt... forţele politice pe care guvernul cată să şi le apropie. Unii dintre averescani au fost convinşi mai lesne, alpi se vor convinge poate şi ei spre a trece alăturea de cei dintâi, — dar guvernul nu încetează a târgui „conştiinţele“ spre a-şi forma numărul necesar pe care, orice sar întâmpla, nu-l va putea realiza niciodată. De aceea guvernul dlui Tike Ionescu este un guvern prizonier. Prizonier al situţiei politice, prizonier al „conştiinţelor“ din majoritatea averescană, prizonier al tuturor acecelora cari se oferă a intra în blocul guvernamental. Chestiunea aceasta este limpede. La Bucureşti se ştie că parlamentarii averescani au astăzi mai mare trecere pe lângă guvernul d-lui Take Ionescu de căi cum au avut-o în timpul d-lor Averescu-Argetoianu- Tăzlăuanu... Guvernul înconjoară pe un parlamentarii averescani cu o deosebită bunăvoinţă, care uneori revoltă pe „democraţi“—pentru că „târgul conştiinţor“ cum ţipă d-nui Averescu şi Aiţetoianu, este în toiu... Totuşi nu este un om politic serios, cunoscător al situaţii u nei, care să nu recunoască imposibilitatea realizări acelei „majoritâţi“ pe care guvernul d-lui Take Ionescu să se poată sprijini într’adevăr — excepţie făcând asupra faptului că an căzui de necrezut al deschidere! Parlamentului la 17 Ianuarie, opoziţia constitutional nu va reintra. In această situaţie, penibilă într’adevăr, guvernul dlul Take Ionescu nu guvernează, pentru că este un guvern prizonier... PIEIVESESCANILOR DIN IAŞI Un bilanţ politic comercial-offtat Lichidarea regimului averescan, prezintă pentru Iaşi un bilanţ caracteristic. Fără a trece în revistă foaie actale arbitrare şi ilegalităţile şi diversele combinaţiuni ceroase ce s’au practicat de către „corifeii“ averescan şi care au fost expuse zi cu zi în coloanele ziarului nostru, prezintâm cetitorilor următorul bilanţ sumar: Dl P. Dragomnirseu a căzut de la putere şi în ochii cetăţenilor cu faimosul monopol al societăţii „Marfa“ şi cu alte combinaţiuni comerciale hsî-Bertin. D-l H. Suţu pleacă şi el cu diversele... tipuri... de fâine, şi cu numeroasele-i permise nepermise cari au avut ecouri până şi în întrunirîl publice. D-l P. Pogana a a lisat prefectura de fideţ cu cunoscutele-i manopere de la aprovizionare, iar in cassa Phnâriei lasă un deficit de peste 2.000.000 lei. D-sa nai pleacă cu decretul No. Bis. din JiOnitorul Oficial“ referitor la umirea sa ca profesor al facultăţi de drept, ceea ce a determinat reacfiunea universitarilor, iar pe d-l Iogonat să ceară Cassa fiel să-l men fie Bis-ul din decret ! D-l Didacfin pleacă de la poliţie (după ce a fost mai întâi istonit de krimdrie), spre marea satisfacfiate a corpului poliţienesc care a fost terorizat şi din cari unii vechi funcţionari de carieră, au fost stţi sa se retragă. D-sa are pe conştiinţă şi sinuciderea subcomisarului Conduraie. De favoitismul politic practicat de d-l Chiidachi ie tot timpul poliţismului seu, e de prisos să mai vorbim ! D-a MihCit pleacă de la primârie trecând deadreptul la ancheta judecătorului de instrucfie, Gngoriu'Csogalli, Costrîş şi alţii de teapa acestora, au plecat de mult... Ducă-se pe pustii.! — Conferinţa Td-lui prof. I. D. Ştefănescu, dv Duminică 1 Ianuarie 194 L, în folosul Societăţii Studenţitar In Litere şi Fotrotk, vatâ\fc» ioc la ora 6 p, ta. * AFACERILE AVERESCIANE Manoperele foştilor primari şi prefecţi averescani. Partidul averescan în nefasta lui guvernare a lăsat urme adânci în toate administraţiile publice din ţară. După cum ne relatează corespondentul nostru din Bucureşti, comisiunea superioară ce funcţionează pe lângă ministerul de interne a anulat ieri pernisele eliberate comunelor şi judeţelor din ţară pen- tru aprovizionarea cu grâul necesar consumaţiei interne Comisiunea superioară a constatat că s'au făcut abuzuri enorme obţinându se pe numele comunelor şi judeţelor permise pentru cantităţi fantastice, cari se deplasau în comerţ spre a fi speculate. Este de prisos a arăta că aceste abuzuri au fost practicate degenţii averescani cu concursul filmărilor şi prefactor cari s'au pretat la acest frăţie pentru a satisface interesele personale ale partizanilor. Comisiunea superioară a anulat toate permisele obţinute de averescani, dar credent că aceasta nu e suficient Datoria autontăţilor superioare e să cerceteze cazurile îndeaproape şi să dea in vilecg pe aceia cari au speculat permisele, in dauna intereselor generale. Se impune o revizuire a tuturor administraţiilor cari au fost conduse de „conştiinţele“ şi „caracterele“ ce alcătuiesc imoralul partid al poporului averescan. , M ■■■„.. ... . In jurul conflictului de la Secţia IlI-a întrunirea avocaţilor din Bucureşti Bucureşti, 29 Decembrie Avocaţii din Bucureşti, după convocarea d-lui decan D. Dobrescu, s’au întrunit în cina de 28 Decembrie la orele 5 p. m., în sala Cartel ca juraţi din palatul de Justiţie, sală in care actualminte funcţionează Secţia I-a a Curţei de apel. Au luat parte la consfătuire în număr de peste 300 avocaţi. întrunirea s’a deschis sub preşedinţia decanului baroului de Iaşi din Herovana. Acesta aduce salutar confraţilor ‘din Iaşi şi arată nedreptatea ce s’a făcut d-lui avocat Gheorghiadi explicând ilegalitatea măsurei luate de judecătorul Stănescu. D-l Lascar Antonia, delegatul Baroului de laşi, explicând conflictul în fapt, cere Baroului de Ilfov solidarizarea cu mişcara pornită din Iaşi. In urmă luînd cuvântul D-l avocat N. Gheorghiadi, este primit cu aplauze şi ovaţiun. D-sa cere ca avocaţii să fie trataţi în mod civilizat când îşi fac datoria la bară şi arată că a socotit din primul moment ofensa ce i s’s adus de judecătorul Stănescu, ca depăşind cadrul unui incident între două persoane şi că în forma gravă sub care s’a produs, ca atingând demnitatea Însăşi a corpului de avocaţi. 1-2 C. Panaitescu avocat, directorul „Creditului Urban“ din Bucureşti luînd cuvântul din partea Baroului de Ilfov, susţie că deşi a cântat să-i găsească o scuză d-lui Srânescu, cu toată munca d-sale, se găseşte în. Imposibilitate de a-i face o aparare oncât de slabă. Cetindu-se ordonanţa se constată vina judecătorulu. care a vroit sâ-şi justifice un act abuziv, îmbrăcând aşa zisa vină a d-lui avocat Gheorghidi în termeni generali Gestul d-l Stănescu nu atinge demnitatea sau onoarea d-lui avocat Gheorghiadici diminuează prestigiul raagistraturei „care este mai presus de orice critică şi nu poate fi socotită solidara cu actul nechibzuit al unuia din membrii ”. Cere ca decanul baroului de Ilfov să se prezinte d-lui ministru al Justiţiei şi să ceară izolarea cazului de la Iaşi, pedepsirea magistratului vinovat precum şi a organelor de execuţiune care s’au pus la dispoziţia resentimentului din prima furie a judecătorului Stiuetca. ■"*" isu cuvăntul. Înfierând actul, d-nii aveţi: Eiefterla, Onescu, R*du Rosei Trembiţîschi, Ovsaid Teodorestt, Popescu Tudor, V*sile*eu- Notara, Take Polierat și Vasile Tömesen. In urmă , decan D. Dobrescu, luând cuvântul arată că în această chestiune nu trebue solidarizată întreaga magistratură pe care avocaţii o stimează şi o socotesc ca factorul cel mai necesar şi mai sănătos in organizarea statului nostru, însă că în conflictul de la Iaşi e necesar a se cere 1i sancţiuni severe pentru apărarea însăşi a justiţiei şi a nor uei de drept şi dreptate. In urmă, ca’ multă însufleţire şi în enrtusiasm general se votează următoarea M C T I a N IS Corpul avocaţilor din judeţul Ilfov, întru an îa ziua de 28 Decembrie 1921. In sala de şedinţe a curţei de apel Secţia 1 din Bucureşti, subpreşidenţie d-lui D. Dobre, eu, decan al baroului de Ilfov. După ce a ascultat pe d. Eugen Herovanu decanul baroului de Iaşi, şi pe ceilalţi confraţi, Hotărăşte: Corpul avocaţilor r’in juteţul Ilfov, se solidarisează din toată inima cu avocaţii din Iaşi, cere o satisfacţie deplină pentru măsura abuzivă luată contra confraterii N. Gheorghisde şi «olicîtă trimiterea în judestă şi pedepsirea exemplară a judecătorului vinovat . Este încredinţat că magistratura nu se solîclansează ca asemenea abuzuri şi că bunele raporturi tradiţionale între barou şi magistratură n’auputut fi intra nimic tulburate.Declară că orice conlucrare între avocaţi şi acest magistrat este exclusă pe viitor, şi exprimă dorinţa ca această hotărâre să fie acceptată de toate barourile din ţară. Pentru a garanta în viitor profesiunea de avocat de abuzuri similare, crede că este inecerată introducerea în proiectul de lege peana organizarea corpului de avocaţi a unei dipoziţiuni care să asigure,pe deplin demnitatea şi libertatea avocaţilor în şedinţă. Deleagă pe decanul baroului de Ilfov să aducă la îndeplinire această moţune. I. P. Preia germană conacră cronici elogioase d-rei Anna Volleanu din Cluj, o virtuoșii a pianului, car a obpint frumoase succese artistice în concertae ce le a dat la Bertin. # D. Duiliu Zamfiresai — care se prepară pentru etera opoziţie, in urma apropiatei disolvari a portamenului-anunţă un volUn de amintiri din mCariera dtp.omatrct.'’. ■ # Revista mDreptulm din Bucureşti împlineşte 40 ani de existenţii. i Primul număr a apărut la 16 Decembrie 1671 U Bucureşti, sub direcţiunea lui Grigore C. Pâncescu. Aciua mea c „Dreptul* apare sub direcţiuni a d-lui C. Dissescu. i Umoristul Al Cazeban a pus sub tipar un nou volum de şarje intitu.ac .Intre frac şi i cojoc“. I Aviz .ţărăniştilor' ! * ' Se anunţă apropiata reapariţie la Arad a narului .Rumânul“. * I „Lamura* No. 1 şi 2 pe Octombrie şi No- ; j embrie a c. cuprind: proză şi versa i sem- * ! n*te de l. Brătescu-Vonești, Nichifor Crainic, M. Lunganu, Al. Busuioceanu, V. Voiculescu, tip Culec, T. Pamfile, I. Simionescu, Isabela Sadoieanu, ș. a. * La Baia Mare și a serbat aniversarea de un an socritu la „Reuniunea Femeilor Române“. Societatea corală „Ciprian Porumbescu‘ din Suceava, a luat inita Ba de a infama un conservator de muzică vocală și instru- mental din Bucovina. ; * Scriitorul L Rebreanu lucrează, la traducerea povestilor a abc cunoscute sub titlul , ,0 me si una dejiopfi* care vor apare infascicule sunare. ^ Biblioteca din Upsa'a serbătorește 300 de ani de la infidrarea ei de caltă Regele Gustav Adolf al Suediei. Citiţi ziarul «Mişcarea» ! înmormântarea Anei Conta- Kernbach — Azistenţa. Cuvântării rostite — Ieri după amiază a avut loc ceremonia înmormântări! mult regretatei Annei Conta Kernbach. La o a 2 p. m. «’au adunat la locuinţa defunctei, doamnele şi domnişoarele profesoare, numeroşi profesori, reprezentanţii autritîţ lor, Şcoalele cu drapelele Îndoliate şi numeroase persoane din elita culturală a Iaşului. Din terminarea serviciului religios, preotul V.silovEchi a rostit o scurtă cuvântare in care a evidenţiat meltele defunctei. D-l P. FootAnam, din partea profesorilor secundari, a rostit următoare cuvinte : Petrecem la locuinţa de rea pe mare româncă Este un obicei, îndurerată adunare, ca din cuvântările roste in asemenea împrejurare să nu lipsească vorbele ce românii le spun de 18 secole celor care se desprind pentru totdeauna din lurma celor vii. Nu se cade însă să spunem neuitate românce, sa-i fie tăr&fia uşoară, pentru că aceste cuvinte sunt o rugăminte, pe care o îndreptăm către Divinitate ca să uşureze pacatele celui decedat. Nu se cade să-i spunem aşa, pentru că marea dispărută nu a făcut păcate. In adevăr nu e un păcat că a muncit zeci de ani şi a dăruit patriei atâtea generaţii de educătoare, cari, urmând pilda îndrumăoarei lor, au muncit şi muncesc cu râvni pentru lumea luminei în masele profunde ale poporului şi cari, ca mame, şi-au crescut odraslele aşa fel încât si fie elemente,folositoare naţiune!. Nu e un păcat apoi că a pus miniştrilor reformatori la îndămână observaţi judicioase isvorâte din mintea ei aât de sclipitoare sau inspirate din organizaţia invăţâmântului din ţările cu o cultură mult mai veche şi mai înaintată ca a noastră, ţări pe cari le a cutreerat nu pe socoteala statului ci ctituind economiile mancei ştie oneste şi trudnice. Nu e un păcat nici că a reprezentat cu vrednicie patria noastră la congresul şcolar din Nürnberg, unde comunicarea ce a făcut a atras aprecierile reprezentanţilor celorlalte sate, aprecieri elogioase şi pentru ţară şi pentru reprezenanta ei. Ia sfârşit eu este un pacat că a fost puternic însufleţită de sentimental iubire de ţară, că, ascultând popnca acestui sentiment, în ajunul războiului care avea să ne ducă la reîntregirea naţiunei, a mat 1- »ifiativa ca laşul să înzestreze oştirea noastră cu un aeroplan, iniţiativă ce a fost dusă la sfârşit fericit, şi că îndemnată tot de acest nobil sendment a întreprins şi ea cu doi ani în urmă, obositoarea călătorie,a cărei ţintă ca Franţa, isbutind ca atât în ţara aceasta ca şi in Grecia şi Italia, unde s’au oprit excursiunea, să câştie, prin tot ce a scris şi prin tot ce a vorbit, numai sipaţii pentru români. Dar, dacă nu putem să-i spunem: să-i fie ţărâna uşoară, nu trebue să-i spunem nici vorbele luate din rugăciunele pe care biserica le face pentru cei trecuţi din viaţă. Nu-i vom spune ; să-i fie eternă memoria, pentru că marea dispărută a lăsat o operă scrisă. Opera ei este variată, pentru că vestă şi variată a fost şi cultura ei. Opera scrisă a surorei unicului filosof creator al nostru se prezintă cu toate fieestea unitară prin o personalitate care o domină, prin zugenre. Această operă iî va perpetua amintirea. Ni putem insă nici rupe în totul cu obceiul. De acea îmi voi încheia cuvântarea tot cu o rugăciune, pe care e dator s’o facă fiecare român. Dă Doamne ca în scurtpa noastră ţară, fie chiar şi la intervale mai mari, să răsară suflete tot aşa de bogat înzestrate şi tot aşa de îndrăgostite de muncă rodnică şi trainică, cum a fost sufletul mari românce. . . Cortegiul porni, urmat de d-ra Kemnbach fiica defunctei de membrii familiei, şi de foarte numeroasă austenţă. In dreptul şcoalei normale de fete „Mihai Sturdza“ cortegiul se opri. Aicea d-na Lucia Costin profesoară la această şcoală, a rostit o înduioşătoare cuvântare”care a omolut ochii de lacrimi intrigeî azistenţe. D-sa a evocat în chip sugestiv pe distinsa profesoară şi educătoare şi pe delicata poetă şi cugetătoare , care a fost Ana Conta Kernbach arătând rarele ei însuşiri sefieşti şi înşirând actele cu care s’a distins in viaţa publică şi privată. D-na CONSTANTINESCU, în dreptul şcoalei ortodoxe (foaste »Hamper) aduce