Mişcarea, februarie 1922 (Anul 16, nr. 23-43)
1922-02-02 / nr. 23
m A * 4 A V J* A ANUL XVIIIo 33 OERA Ca Cât trece vremea şi cu cât acţiunea guvernului liberal capătă ,cu caracter mai precis şi mai ferm — cu atât se face dovada că ţara intră într’o nouă eră de ordine, de muncă şi de cinste. După zece zile de la venirea, la cârmă a partidului liberal se poate constata în toate direcţiunele o schimbare esenţială, o manifestare de satisfacţiune şi de Încredere din partea opiniei publice—ceea ce, desigur, constitue un semn Imbucurător pentru viitor. Nu este vorba de elogii aduse în propria noastră cauză, ci la mijloc este o chestiune de ordin general pe care o legăm de interesele superioare ale statului. G eră nouă se anunţă prin actele Ce s’au săvârşit în scurtul interval Care a trecut de la prăbuşirea fostului regim de pradă şi incapacitate a generalului Averescu—dar, mai ales, măsurile ce sunt pe cale de a se Înfăptui, reformele ce se vor face in toate domeniile, spiritul de superioritate morală ce călăuzeşte actualul guvern, toate acestea sunt garanţii temeinice că era nouă va constitui unul din capitolele cele mai importante ale istoriei politice contimporane. Partidul liberal şi-a dat seamă, din primul moment că a primi guvernul In Împrejurările actuale, este a face un sacrificiu imens şi Însemnează aşi asuma o grea răspundere. •Atunci când Întreaga organizaţie astatului se găseşte in plină descompuere, când finanţele lui sunt ruinate, când administraţia este compromisă, când învăţământul naţional este departe de a fi ceia ce se cere pentru acest moment grav, când opera de împroprietărire a sătenilor este atât de încurcată şi atât de anevoioasă, când necesitatea consolidărei interne şi a refacerei economice a statului constitue un desiderat imperativ, când, prin urmare se impune o cârmuire înţeleaptă, serioasă şi dreaptă — este pentru un partid politic o mare greutate de a primi puterea şi de a face faţă întregei situaţiun. Dacă partidul liberal a trecut totuşi peste toate aceste consideraţiuni şi a acceptat guvernul, aceasta a fâcut’o dintr’un înalt sentiment de patriotism şi de abnegaţiune faţă de ţară şi faţă de neam. De aceia rolul său nu va fi acela de a răspunde atacurilor nedemne ce i se aduc de către adversari, după cum va refuza oricând să împrumute atitudinea sale caracterul de violenţă şi de critică pătimaşă atât de bine reprezentat de celelalte grupări politice care îi stă în faţă. Partidul liberal îşi va îndeplini datoria sa cu seninătate şi cu hotărâre, pentru că situaţianea actuală reclamă fapte rodnice de guvernământ, muncă harnică pe toate tărâmurile şi disciplină morală în toate direcţiunile. * Se va vedea de îndată ce vom avea putinţa să legiferăm ca rezultatele guvernării noastre vor fi decisive pentru bunul mers şi pentru sigura desvoltare a stilului acestuia. Vom crea o nouă viaţă în această ţară—vom aduce o însănătoşire morală reală. Nu vom uita însă că în îndeplinirea acestei grele misiuni trebuie să procedăm cu toată energia faţă de aed cari, deja râzboiu încoace cu NOUA veriând ţara, s’au făcut vinovaţi de cele mai mari abateri şi abuzuri. O eră nouă, în adevăratul înţeles al cuvântului nu se va putea realiza decât după ce se vor aplica şi vinovaţilor toate sancţiunile pe care Ie merită. • Numai astfel în România Mare se vor crea mijloacele de funcţionare sănătoasă a tuturor instituţiilor şi aşezămintelor necesare. Un suflet nou, o conştiinţă morală impunătoare, o ordine dreaptă sprijinită pe cea mai echitabilă concordie socială, un avânt nebiruit pentru idealuri culturale, o energie naţională statornic afirmată—acestea sunt chemările orei prezente şi care singure pot caracteriza şi defini o adevărată eră nouâ în ţara noastră. Partidul liberal îşi va face toată datoria, mergând până la capăt în acţiunea de regenerare şi reclădire ce i se impune, pentru că, după ce a prezidat alcătuirea României Mari, trebuie să lase generaţiilor viitoare şi o Românie puternică şi fstăpâna pe destinele de Biruinţa partidului Liberal este în asemenea împrejurări biruinţa ţării. Credinţa noastră este nemărginită, pentru că virtuţiile poporului român nu pot fi înfrânte de pornirile ticăloase ale bandelor de demagogi, de incapabili, de jefuitori şi exploratori ai UIN SEROS* TEATRUL ROMANESC LA CERNĂUȚI vU7'«a.'MRMXRI ia eoîeaaek coafrateloi „Opîaia*, car« ?i-a pas»« pare—ca maltă Iar* beţi colosaeit la ditpoEiţi* refugiatei de *li ,1.»»ea* Da dala ti Mmârjța, a apărat asearl, «a articol, care deşi scris in treacăt, ridică o chesiloae de demnitate şi mândrie naţionali, peste care chiar simpli măritori—au patern trece grăbiţi. Îndurerată că la teatral dia Cernăuţi, ** va mai juca .Vater Wilhelm Popp",atât de lăudat şi apoi craat iajarat de .Rampa din laaa trecati, Diadala Qrfidlaăriţa, afirmă —grapă de prost gust şi răutate,.. .»ab spediae actcraitatt«"—că va ţ*ca în schimb Tănase. Şi liser«] a spus ca toată seriolitatea de .preţioasa” colaboratoare a .Opiniei”, ba încă ae caamera şi piesele ce va juca".. Taaaae, pe scena pe care până acum ,trupa d-lui W. Popp, juca piese de Goethe, Schakespeare, Hauptmann, ibaen“... Sete. Ne surprinde graba cu care de data noastră, s'a silit, să cadă victimă unei astfel de farse făcută de vreun răutăci de confrate. Căci oricât de Tănase ar fi bietul român din frntea trebilor bucovinene. Îşi închipuie cineva, că teatrul naţional românesc din Cernăuţi va fi inaugurat or .Dragoste ca năbăcăi” ori .Curtai verde”? Şi nu i se pare dsdud noastre că face o proastă figură susţinând enormităţi ca cele de er. Pentru banii români şi pentru cei cari fi special au putut o clipă crede, afirmările din pomenitul articol, o spunem foarte la serios”. Teatrul naţional din Cernăuţi se va inaugura ce e dreptul la 1 Februarie, dar nu cu .Peş-puş“ şi Ca VLAICU-VODA, de Alea Davila, jucat de trupa teatrala! naţional leşan. Va fi o mare sărbătoare naţională pentru capitala Bucovinei, şi nu omascaradă naţională” cum iasliniazâ imaginaţia duduci, rătăcită sâ sperăm, vremelnic şi prin, coloanele confratelui .Opinia”. Căci dacă lucrurile ar fi fost al fie altfel, intr’adevăr că bietul român n'arfi făcut pe chineanl, ci de două ori pe... Tănase, Na e-aşa dadae ? Zamoire Citiţi fi răspândiţi Guvernul a dispus ridicarea cenzurii şi a dat complecta libertate întrunirilor publice. „Monitorul Oficial a publicat decretul care precizează caracterul acestei măsuri. Decretul fostului ministru de interne, d. Cămărăşescu a suferit următoarele modificări: .întrunirii« sunt Sibsre conform art. 26 din Cen»trufia 0 i@glîor în vigoar« iar presa cotiiilAita şi periodică, programele, manifestele şi afişele electorale precum şi publicaţiunle de orice natură, nu mal sunt supuse autocenzurei prealabile şi cenzurii prevenventive. Fiecare rămâne insâ răspunzător de abuzul ce ar săvârși Tn exercitarea aceste! libertasi In toate cazurile determinate de Constituție, codul penal si toats celelalte legi în vigoare. 2). In zonele militare, In tmpul campaniei electorale, comandamentele vor lua măsurile necesara pentru asigurarea libere propagande electorale. Din cuprinsul acestui decret se constată, aşadar, că cenzura a fost ridicată—presa şi toate manifestările de ordin politic fiind complect libere. In asemenea condiţiumi—este surprinzător că un ziar de aseară se plânge că măsura guvernului nu ar asigura libertatea presei şi că se menţine caracterul represiv al cenzură. Răspunderea pentru, abuzurile ce s’ar săvârşi în numele acestei libertăţi despre care vorbeşte decretul în chestiune nu constitue, sub nici un cuvârit, o măsură extralegală sau excepţională, deoarece, în orice împrejurări şi înainte de război şi acum, Constituţia şi legile ordinara prevăd sancţiuni pentru cazurile de abateri constatate dela normele obişnuite. Ne găsim un plin regim constituţional—şi niciori nu se spune că cei ce s’ar face vinovaţi de abuzuri ar urma să fie trimişi înaintea consiliului de război. Singure instanţele ordinare sunt chemate să examineze cazurile ce stat ivi şi să aplice sancţiunele prevăzute de legi. Nu poate fi vorba, prin urmare, de „doi fii din presă trimişi înaintea consiliilor de război—după cum un confrate din localitate afirma. Cu atâta necaz, dân numărul sau de aseară, Guvernul şi-a făcut pe deplin datoria în privinţa cenzurii, iar acei care insinuiază că regimul actual ar tinde la măsuri reprezive şi reacționare au prilejul să se convingă cât sunt de departe de adevăr atunci când încearcă o asemenea acțiune de defăimare și de critică nedreaptă. D-nii membri ai delegaţiunei permanente din organizaţia partidului naţional-liberal din Iaşi sunt rugaţisă se întrunească la localul dluhului Joi, 2 Februarie a. c. ora 5 după amiază,tfltnl la ordinea zilei chestia mele ia legătură cu campania electorală. ALEGERILE LA IAȘI SENATUL—In zilele de 1 $12 Harti a. c. alegătorii vor vota lista partidului Netionaliberal PENTRU SENAT. In ziua de 3 Hârtie se va face alegerea senatului universitar. CAMERA.*—In zilele de 5, 6 si 7 Hârtie alegătorii vor vota lista partidului National - Liberal pentru Cameră. • Seimul nostru este: + Membrii Corniţeiului judeţan şi toţi membrii organizaţîunel parliduhii na{ionaMilien*l din laşi sunt convocaţi In congres, In localul clubului central din laşi, Piata Unire! 6, Vineri, 3 Fearusie om 10 dim., fiind la ordinea zilei stab Iirea can-’ didatuirilor pentru Senat și Cameră și organizarea campaniei electorale. — Avocaţii s’au întrunit'aseară la cercul avocaţilor sub preşidenţia d-hdl Iugen Herovanu, decanul baroului. ' , S'a discutat atitudinea avocaţilor în urma achitărei d-lui judecător Stânescu, de cătră construl superior al magistraturei. Dună discuţie, s’au pus la vot diferite propuneri. Rezultatul a fost: 2 voturi pentru a se stabili o înţelegere, 21 de voturi pentru greva generală, şi 23 de dotări pentru continuarea grevei numai la Tribunalul secţia a treia. . . . In consecinţă s-a aprobat ultima propunere. ORDINE SIJMHIE Conciliat d© ssiîţiîşfcrl cum s’a flaut Duminică seara a aprobat re» «er»tal d las I. o. Daca, ministrul affacsilior sSrăîae, prin sare d sa cerea suprimarea mai multor i ga» fiani Inutil®—creato, cu atâta uşurinţă, de fostul regim al d-tor Averescu şi Tache Ionesco. Deocamdatâ s’au desfiinţat, scofâmda-ae din budgetul' [Ât»inisterului de extern®, legaţionife din Madrid, Lisabona, Cristiani*, Helsingfors, Toko şi consultartele generale dn Paris, Lemberg' şi Prag«. S’a constatat câ acestelegaţioni nu îndeplineau fald o funcţiune efsctivă şi că, de fapt, ele nu erau d© cât nişte simple sînecuri.—destan de costisitoar«r şi «pisătoiur® pentru stat, . Se citează, în «această privinţă, că segaţiunea din Lisabona avea de apar«« interesele unui sînguir supus român—după cum, de altfel şii celelalte oriui luni similare ale d-lui Take Ionescu sunt izvorât® tot din concepţia ntiLtaristă şitoter ceată a fostului regim. Ecouoiailî© car© se realizează »g. W8i din aceste anprâmări;'— se ci»freză la suma de 80 milioane a» nufd—ceiace coautiiue un capital destul de important din budgetul sfatului. Aceiaşi acţiune de,, verificare a siaecundor și a cheltueîiior a. Începutul ia celelalte ministere—pentru că, numai pe această cale, se poate ajunge is stabilirea unui regi® de ordine și side ecorsomic singurul care va determina ne$Anâto~ sire*! financiară a. statului. Mu c» continuă și decizîunlie pe care d. VmUih Brâtianu ieia «linie in această direcţiune — îşi vor da roadele fără^intârzîere. Epoca echivocuriior, a incompetenţei şi a încorcolitudinei a încetat din clipa în care partidul liberal a fost chemat la cârma ţârei cititi im mmm & im ULTIMILE mm TELEPOMICS — D-l Mihai Codreanu directorul Teatrului Naţional a fost inci,tat telegrafic la d-l Ministru al artelor precum şi pe d-l Ministru Nistor pentru a pleca, împreună cu trupa locală, la Cernăuţi pentru a inaugura Teatrul Naţional din Capitala Bucovinei. Artiştii ieşenii, în frunte ca d-lui Codreanu vor pleca Mersuri dimineaţa. Se va Juca „ Vlădcu Vodă“ d-l Codreanu, ea ţine o cuvântare inaugurată. — Ministerul de instrucţie, a înştiinţat erl telegrafic, că s’a expediat o navetâ cu ţiţelu pentru Universitatea din Iaşi. — Delegaţia permanentă, în şedinţa de Curitatea 29 Ianuarie, » admis ca membri, si Gabulii Naţional-Libersi din Sajl pe d-nii :r " . .. , ,,, , Sqsff Ch’ba n, Rittman• Avista,, Zshrsris I. Vasile, Dim. Caton Cercel Cin,, Vulcan L . Const., Pruţescu Vasiie,, Biener Avram, , Bazdngă Teodor, Melcu ,N, Marinescu C, Eag., , Ramadan Const, Niculescu Matei, Clobssa Const., Coşarcă. Iile,,, Marc», V. . Moşuleţ Const., Gh. Săvescu, A J tăriţei al Il-lea, Dim. Biriaca, M Oaraş, Ai. ji. ‘ A. Const. Maxmi. I. CojSî. Dascala S, Dim Căldărara.C, A. St. Tedorescu, Marca Traian. Andriescu loan, Warmbrand . Max, Pine» H. Maer, Iosub David,’Sch- ;wartz Leon, Cuca loah, C. Ncoreacu, Herman S. Al., Popoviici Gh. loan, Rechle? Adolif, G&Sea Gavrîl, Friedman Meier, Grigorescu St., Morarescu N., Filîpeanu.P.,. Ion Diacon T. V. Stupina, I. Olteanu^’N. Gh. Simionescu, Iosif Avram Victor Litemberg, D. T. Mandrea, Mînairea Serafim, V. Darie, Gh. Ionesta, Berman Waldman, Dim. Zaharie, Colonel Al. Fior, Const. Crîfcan, Croi Sosif, Gf. Pinteana, ^Gh. Dumbravă, O. D. Uso, DSra. I. Petre, V. Palaucana, Vis. Popeacu, I.ic I Halm, Rosenfeld Samoil, PolScarp Albert, Marca Naftase, Gh. Tanase, C. M. Olteanu, , St. Petrea, Moise Leibovici, Dim. Vasilesca, Avram Schonfold, Dim. Ardeleanu, Htrs Schor, Dim. Roată, I. Garia, P. Băsescu, N. Bâsesci, Gh. Saniglac, Dim. lonescu, Halmgohu, I. Hrimovici, C. Popescu, N. Gh. Antonescu, Hanu Leib Msrca, Titus Severin, Leon S. Cătoesec, Nec. Adam, Bernard Qranberg, H. Bulearcă, N. Popovici, Gh. Stoica, Gr. Hlrnău, Petrache Necvilau, V. Seneseu, D. Teodorescu, Naihmi Lebner, I. Qochma, Gh. Botez, Sasmian cu zis Oslas Goldenberg, Vexter Isdor, Em. Dascaiu, Ion Iftimie, Ion Ciucoid, Saint Pierre Octav, Eugen Botez, Ioa Turturescu, ’ Gh.Hermezin, Max Indirjovachi, M Gheorgina, C- Raieanu, I. Davidovici, Gh. Gojocara.. — Domnul Eduard Lăzăresc«, prim ajutor de primar « azistateri la tăierea de la abator cercetând toate documentele prezintate cu privire la pretori • ^(„cheltaeh. Azi d. Lazărescu va prezida Comisia ’ nea de aiar, care va fixa prețul pe carne.: