Mişcarea, februarie 1922 (Anul 16, nr. 23-43)

1922-02-02 / nr. 23

m A * 4 A V J* A ANUL XVI­IIo 33 O­ERA Ca Cât trece vremea şi cu cât acţiunea guvernului liberal capătă ,cu caracter mai precis şi mai ferm — cu atât se face dovada că ţara intră într’o nouă eră de ordine, de mun­că şi de cinste. După zece zile de la venirea, la cârmă a partidului liberal se poate constata în toate direcţiunele o schimbare esenţială, o manifestare de satisfacţiune şi de Încredere din partea opiniei publice—ceea ce, de­sigur, constitue un semn Imbucură­­t­or pentru viitor. Nu este vorba de elogii aduse în propria noastră cauză, ci la mijloc este o chestiune de ordin general pe care o legăm de interesele supe­rioare ale statului. G eră nouă se anunţă prin actele Ce s’au săvârşit în scurtul interval Care a trecut de la prăbuşirea fos­tului regim de pradă şi incapacitate a generalului Averescu—­dar, mai a­­les, măsurile ce sunt pe cale de a se Înfăptui, reformele ce se vor face in­ toate domeniile, spiritul de superioritate morală ce călăuzeşte actualul guvern,­­ toate acestea sunt garanţii temeinice că era nouă va constitui unul din capitolele cele mai importante ale istoriei politice con­timporane. Partidul liberal şi-a dat seamă, din primul moment că a primi gu­vernul In Împrejurările actuale, este a face un sacrificiu imens şi Însem­nează aşi asuma o grea răspundere. •Atunci când Întreaga organizaţie a­­statului se găseşte in plină des­­compu­ere, când finanţele lui sunt ruinate, când administraţia este com­promisă, când învăţământul naţional este departe de a fi ceia ce se cere pentru acest moment grav, când o­­pera de împroprietărire a sătenilor este atât de încurcată şi atât de a­­nevoioasă, când necesitatea conso­­lidărei­­ interne şi a refacerei econo­mice a statului constitue un desi­­derat imperativ, când, prin urmare se impu­ne o cârmuire înţeleaptă, serioasă şi dreaptă — este pentru un partid politic o mare greutate de a primi puterea şi de a face faţă în­­tregei situaţiun. Dacă partidul liberal a trecut to­tuşi peste toate aceste considera­­ţiuni şi a acceptat guvernul, acea­sta a fâcut’o dintr’un înalt sentiment de patriotism şi de abnegaţiune faţă de ţară şi faţă de neam. De aceia rolul său nu va fi acela de a răspunde atacurilor nedemne ce i se aduc de către adversari, după cum va refuza oricând să împrumute atitudinea sale caracterul de violen­ţă şi de critică pătimaşă atât de bi­ne reprezentat de celelalte grupări politice care îi stă în faţă. Partidul liberal îşi va îndeplini da­toria sa cu­­ seninătate şi cu hotă­râre, pentru că situaţianea actuală reclamă fapte rodnice de guvernă­mânt, muncă harnică pe toate tă­râmurile şi disciplină morală în toate direcţiunile. * Se va vedea de îndată ce vom a­­vea putinţa să legiferăm ca rezulta­tele guvernării noastre vor fi deci­sive pentru bunul mers şi pentru si­gura desvoltare a stilului acestuia. Vom crea o nouă viaţă în aceas­tă ţară—vom aduce o­­ însănătoşire morală reală. Nu vom uita însă că în îndeplini­rea acestei grele misiuni trebuie să procedăm cu toată energia faţă de aed cari, deja râzboiu încoace cu­ NOUA veriând ţara, s’au făcut vinovaţi de cele mai mari abateri şi abuzuri. O eră nouă, în adevăratul înţeles al cuvântului nu­ se va putea realiza de­cât după ce se vor aplica şi vinova­ţilor toate sancţiunile pe care Ie merită. • Numai astfel în România Mare se vor crea mijloacele de funcţionare sănătoasă a tuturor instituţiilor şi a­şezămintelor necesare. Un suflet nou, o conştiinţă morală impunătoare, o ordine dreaptă spri­jinită pe cea mai echitabilă concor­die socială, un avânt nebiruit pentru idealuri culturale, o energie naţională statornic afirmată—acestea sunt che­mările orei prezente şi care singure pot caracteriza şi defini o adevărată eră nouâ în ţara noastră. Partidul liberal îşi va face toată datoria, mergând până la capăt în acţiunea de regenerare şi reclădire ce i se impune, pentru că, după ce a prezidat alcătuirea României Mari, trebuie să lase generaţiilor viitoare şi o Românie puternică şi fstăpâna pe destinele de Biruinţa partidului Liberal este în asemenea împrejurări biruinţa ţării. Credinţa noastră este nemărginită, pentru că virtuţiile poporului român nu pot fi înfrânte de pornirile tică­loase ale bandelor de demagogi, de in­capabili, de jefuitori şi exploratori ai U­IN SEROS* TEATRUL ROMANESC LA CERNĂUȚI vU7'«a.'MRMXR­I ia eoîeaaek coafrateloi „Opîaia*, car« ?i-a pas­»« pare—ca maltă Iar* beţi co­losaeit la ditpoEiţi* refugiatei de *li ,1.»­­»ea* Da dala ti Mmârjța, a apărat a­­searl, «a articol, care deşi scris in trea­căt, ridică o chesiloae de demnitate şi mândrie naţionali, peste care chiar simpli măritori—au patern trece grăbiţi. Îndure­rată că la teatral dia Cernăuţi, ** va mai juca .Vater Wilhelm Popp",­atât de lău­dat şi apoi craat iajarat de .Rampa d­in laaa trecati, Diadala Qrfidlaăriţa, afirmă —grapă de prost gust şi răutate,.. .»ab spediae actcraitatt«"—că va ţ*ca în schimb Tănase. Şi liser«] a spus ca toată seriolitatea de .preţioasa” colaboratoare a .Opiniei”, ba încă ae caamera şi piesele ce va juca".. Taaaae, pe scena pe care până acum ,tru­pa d-lui W. Popp, juca piese de Goethe, Schakespeare, Hauptmann, ibaen“... Sete. Ne surprinde graba cu care de data noa­stră, s'a silit, să cadă victimă unei astfel de farse făcută de vre­un răutăci de confrate. Căci ori­cât de Tănase ar fi bietul ro­­m­ân din frntea trebilor bucovinene. Îşi închipuie cineva, că teatrul naţional ro­mânesc din Cernăuţi va fi inaugurat or .Dragoste ca năbăcăi” ori .Curtai verde”? Şi nu i se pare dsdud noastre că face o proastă figură susţinând enormităţi ca cele de er. Pentru banii români şi pentru cei cari fi special au putut o clipă crede, afirmă­rile din pomenitul articol, o spunem foarte la serios”. Teatrul naţional din Cernăuţi se va inau­gura ce e dreptul la 1 Februarie, dar nu cu .Peş-puş“ şi Ca VLAICU-VODA, de Alea­ Davila, jucat de trupa teatrala! na­ţional leşan. Va fi o mare sărbătoare na­ţională pentru capitala Bucovinei, şi nu o­­mascaradă naţională” cum iasliniazâ ima­ginaţia duduci, rătăcită sâ sperăm, vremel­nic şi prin, coloanele confratelui .Opinia”. Căci dacă lucrurile ar fi fost al fie altfel, intr’adevăr că bietul român n'ar­­fi făcut pe chineanl, ci de două ori pe... Tănase, Na e-aşa dadae ? Zamoire Citiţi fi răspândiţi Guvernul a dispus ridicarea cen­zurii şi a dat complecta libertate întrunirilor publice. „Monitorul O­ficial a publicat decretul­ care pre­cizează caracterul acestei măsuri. Decretul fostului ministru de in­terne, d. Cămărăşescu a suferit ur­mătoarele modificări: .întrunirii« sunt Sibsre conform art. 26 din Cen»t­rufia 0 i@glîor în vigoar« iar presa cotiiilAita şi periodică, programele, manifes­tele şi afişele electorale precum şi publicaţiunl­e de orice natură, nu mal sunt supuse autocenzu­­rei prealabile şi cenzurii preven­­ventive. Fiecare rămâne insâ răspun­zător de abuzul ce ar săvârși Tn exercitarea aceste! libertasi In toate cazurile determinate de Constituție, codul penal si toats celelalte legi în vig­o­are. 2). In zonele militare, In tm­pul campaniei electorale, coman­damentele vor lua măsurile ne­cesara pentru asigurarea libere­ propagande electorale­. Din cuprinsul acestui decret se constată, aşa­dar, că cenzura a fost ridicată—presa şi toate mani­festările de ordin politic fiind com­plect libere. In asemenea condiţiumi—este sur­prinzător că un ziar de aseară se plânge că măsura guvernului nu ar asigura libertatea presei şi că se menţine caracterul represiv al cen­zură. Răspunderea pentru, abuzurile ce s’ar săvârşi în numele acestei li­bertăţi despre care vorbeşte decre­tul în chestiune nu constitue, sub nici un cuvârit, o măsură extralega­­lă sau excepţională, de­oarece, în orice împrejurări şi înainte de răz­boi şi acum, Constituţia şi legile ordinara prevăd sancţiuni pentru cazurile de abateri constatate dela normele obişnuite. Ne găsim un plin regim consti­tuţional—şi niciori nu se spune că cei ce s’ar face vinovaţi de abu­zuri ar urma să fie trimişi înaintea consiliului de război. Singure instanţele ordinare sunt chemate să examineze cazurile ce stat ivi şi să aplice sancţiune­le prevăzute de legi. Nu poate fi vorba, prin urmare, de „doi fii din presă trimişi înain­tea consiliilor de război—după cum un confrate din localitate afirma. Cu atâta necaz, dân­ numărul sau de aseară, Guvernul şi-a făcut pe deplin datoria în privinţa cenzurii, iar a­­cei care insinuiază că regimul ac­tual ar tinde la măsuri reprezive şi reacționare au prilejul să se convingă cât sunt de departe de adevăr atunci când încearcă o a­­semenea­ acțiune de defăimare și de critică nedreaptă. D-nii membri ai dele­­gaţiunei permanente din organizaţia partidului­ na­ţional-liberal din Iaşi sunt rugaţi­­să se întrunească la localul dluhului Joi, 2 Februarie a. c. ora 5 du­pă amiază,tfltnl la ordi­nea zilei chestia mele ia legătură cu campania e­­lectorală. ALEGERILE LA IAȘI SENATUL—In zilele de 1 $1­2 Harti a. c. ale­gătorii vor vota lista partidului Netionaliberal PENTRU SENAT. In ziua de 3 Hârtie se va face alegerea sena­tului universitar. CAMERA.*—In zilele de 5, 6 si 7 Hârtie alegă­torii vor vota lista partidului National - Liberal pentru Cameră.­­ • Seimul nostru este: + Membrii Corniţei­ului judeţan şi toţi membrii organizaţîunel parliduhii na{ionaMilien*l din laşi sunt convocaţi In congres, In localul clubului cen­tral din laşi, Piata­ Unire! 6, Vineri, 3 Fearusi­e om 10 dim., fiind la ordinea zilei stab Ii­rea can-’ didatuirilor pentru Senat și Cameră și organizarea campaniei electorale. — Avocaţii s’au întrunit'aseară la cercul avocaţilor sub preşiden­­ţia d-hdl Iugen Herovanu, decanul baroului. ' , S'a discutat atitudinea avocaţilor în urma achitărei d-lui judecător Stânescu, de cătră const­rul su­perior al magistraturei. Dună discuţie, s’au pus la vot diferite propuneri. Rezultatul a fost: 2 voturi pen­tru a se stabili o înţelegere, 21 de voturi pentru greva generală, şi 23 de dotări pentru continuarea grevei numai la Tribunalul secţia a treia. . . .­­ In consecinţă s-a aprobat ulti­ma propunere. ORDINE SIJMHIE Conciliat d© ssiîţiîşfcrl cum s’a fl­aut Duminică seara a aprobat re» «er»tal d las I. o. Daca, ministrul affacsilior sSrăîae, prin sare d sa cerea suprimarea mai multor i ga» fiani Inutil®—creato, cu atâta­ uşu­rinţă, de fostul regim al d-tor A­­verescu şi Tache Ionesco. De­ocamdatâ s’au desfiinţat, sco­­fâmda-ae din budgetul' [Ât»ini­ster­ului de extern®, legaţionife din Madrid, Lisabona, Cristiani*, Helsingfors, Toko şi consul­tartele generale dn Paris, Lemberg' şi Prag«. S’a constatat câ aceste­­legaţioni nu îndeplineau­ fald o funcţiune e­­fsctivă şi că, de fapt, ele nu erau d© cât nişte simple sînecuri.—des­­tan­ de costisitoar«r­ şi «pisătoiur® pentru stat, . Se citează, în «această privinţă, că segaţiunea din Lisabona avea de apar«« interesele unui sînguir supus român—după cum, de altfel şii celelalte ori­ui luni similare ale d-lui Take Ionescu sunt izvorât® tot din concepţia ntiLtaristă şito­ter ceată a fostului regim. Ecouoiailî© car© se realizează »g. W8i din aceste anprâmări;'— se ci»­freză la suma de 80 milioane a» nufd­—ceiace coautiiue un capital destul de important din budgetul sfatului. Aceiaşi acţiune de,, verificare a siaecundor și a cheltueîiior a. În­ceput­ul ia celelalte ministere—pen­tru că, numai pe această cale, se poate ajunge is stabilirea unui re­gi® de ordine și side ecorsomic sin­gurul care va determina ne$Anâto~ sire*! financiară a. statului. Mu c» continuă și decizîunlie pe care d. VmUih Brâtianu ie­ia «li­nie in această direcţiune — îşi vor da roadele fără^intârzîere. Epoca echivocuriior, a incompe­tenţei şi a încorcolitu­dinei a înce­tat din clipa în care partidul libe­ral a fost chemat la cârma ţârei cititi im mmm & im­­ ULTIMILE mm TELE­POMICS — D-l Mihai Codreanu directo­rul Teatrului Naţional a fost inci­,­tat telegrafic la d-l Ministru al­ artelor precum şi pe­ d-l Ministru Nistor pentru a pleca, împreună cu trupa locală, la Cernăuţi pentru a inaugura Teatrul Naţional din Capitala Bucovinei. Artiştii ieşenii, în frunte ca d-l­ui Codreanu vor pleca Mersuri dimineaţa. Se va Juca „ Vlădcu Vodă“ d-l Codreanu, ea ţine o cuvântare inaugurată. — Ministerul de instrucţie, a în­ştiinţat erl telegrafic, că s’a expediat o navetâ cu ţiţelu pentru Universi­tatea din Iaşi.­­ — Delegaţia permanentă, în şedinţa de Curitatea 29 Ianuarie, » admis ca membri, si Gabulii Naţional-Libersi din Sajl pe d-nii :r " . .. , ,,, , Sqsff Ch’ba n, Rittman• Avista,, Zshrsris I. Vasile, Dim. Caton Cercel Cin,, Vulcan L . Const., Pruţescu Vasiie,, Biener Avram, , Bazdngă Teodor, Melcu ,N, Marinescu C, Eag., , Ramadan Const, Niculescu­ Matei, Clobssa Const., Coşarcă. Iile,,­, Marc», V. . Moşuleţ Const., Gh. Săvescu, A J tăriţei al Il-lea, Dim. Biriaca, M Oa­­raş, Ai. ji. ‘ A. Const. Maxmi. I. CojSî. Dascala S, Dim Căldărara.C, A­. St. Te­d­orescu, Marca Trai­an. Andriescu loan, Warmbrand . Max, Pine» H. Ma­er, Iosub David,’Sch- ;­wartz Leon, Cuca loah, C. Ncoreacu, Herman S. Al., Popoviici Gh. loan, Rechle? Adolif, G&Sea Gavrîl, Friedman Meier, Grigorescu St., Morarescu N., Filî­­peanu.P.,. Ion Diacon T. V. Stupina, I. Olteanu^’N. Gh. Simionescu,­­ Iosif Avram Victor Litemberg, D. T. Mandrea, Mînai­­rea Serafim, V. Darie, Gh­. Ionesta, Ber­man Waldman, Dim. Zaharie, Colonel Al. Fior, Const. Crîfcan, Croi Sosif, Gf. Pin­­teana, ^Gh. Dumbravă, O. D. U­so, DSra. I. Petre, V. Palaucana, Vis. Popeacu, I.ic I Halm, Rosenfeld Samoil, PolScarp Albert, Marca Naftase, Gh. Tanase, C. M. Olteanu, , St. Petrea, Moise Leibovici, Dim. Vasilesca, Avram Schonfold, Dim. Ardeleanu, Htrs Sch­or, Dim. Roată, I. Garia, P. Băsescu, N. Bâsesci­, Gh. Saniglac, Dim­. lonescu,­­ Halmgohu, I. Hrimovici, C. Pope­scu, N. Gh. Antonescu, Hanu Leib Msrca, Titus Severin, Leon S. Căto­esec, Nec. Adam, Bernard Qranberg, H. Bulearcă, N. Popo­­vici, Gh. Stoica, Gr. Hlrnău, Petrache Ne­­cvilau, V. Seneseu, D. Teodorescu, Naihmi Lebner, I. Qochma, Gh.­­ Botez, Sasm­­­ian cu zis Oslas Goldenberg, Vexter Is­dor, Em. Dascaiu, Ion Iftimie, Ion Ciucoid, Saint Pierre Octav, Eugen Botez, Ioa Turturescu, ’ Gh.Hermezin, Max Indirjovachi, M Gheor­­gina, C- Rai­eanu, I. Davidovici, Gh. Go­­jocara.. — Domnul Eduard Lăzăresc«, prim ajutor de primar « azistat­eri la tăierea de la abator cercetând toate do­cumentele prezintate cu privire la pretori • ^(„cheltaeh. Azi d. Lazărescu va prezida Comisia­ ’ nea de aiar, care va fixa prețul pe carne.:

Next