Mişcarea, februarie 1922 (Anul 16, nr. 23-43)

1922-02-03 / nr. 24

XVI No. 24 C IU jiiaawass 12? 25 ■ ||3He3w» lOIM&ri-» <w ♦ « . mmm , , , mmm » » *s m m %\ faésmáSfrsps | flMmctari Rcdbms VINERI 3 FEBRUARIE 19.12 s­­teia»#9i#i 8mw A & f fs jartawwc «1 mm&paaB mmsewt tmm «tot«* At •w#t­otssiA»s s IM9I ft, m, iB I Mcftcantapa stasmaaß ■ ispt «fee«# C SWI gs «», I ifAWlffl» $*&» fts«AS @p*p®8 ''€* BeMtHUH Bani 50 Către Ardeal­ ur. Ion­­. C. Brâtianu preşedin­te­le consiliului de mini­ştri şi şeful partidului naţionaliberal, a adre­sat tuturor ardelenilor următoa­rea scrisoare: Când am primit marea răspundere a guvernului de astăzi, pentru a consolida roadele câştigate prin risboi şi a organi­za­­temeinic România Mare şi unită, am îm­­pă­răşit dorinţa ca să dobândim ca un simbol part­iparea celor care după vic­torie au prez­dat la proclamarea unirei in toate ţinuturile noului Stat Român. Eram sigur că în căldura muncei comune se vor topi orice deosebiri de partid dintre noi. La chemarea ce le-am făcut pentru a ne ajuta într’această munca de care atâr­nă toarta ţarei am avut fericirea să do­bândim fără şovăire conicernea Partidu­lui Ţărănesc al Unirei din Basarabia şi a Partidului democrat al Unirei din bucovi­na Cu mânuire nu am putut afla aceleaşi simţi­minte la acei care conduc Partidul Naţional din Ardeal. Cu atât mai vie ne-a fost mâhnirea cu cât mai puţin ne pă­ţeam aşteta la asemenea hotărâre, după ce făcuserăm cu dânşii înţelegere deplină asupra întregului program de guvernământ şi după ce conveniserăm să cerem Rege­lui ca, în vir­utea dreptului ce-i d* Cons­tituţia să schimbe guvernul, să dizolve parlamentul ,şi să ne încredinţeze prexi­­­­darea noailor alegeri. ■' ‘a,~niiu Îndeplinirea sfintei datorii'de a o viaţă sănătoasă înntem fa avem sprijinul tutsuror cetăţenilor sgoste de patrie n# este­­Intn­­’igrijiri iatsralsic«. . aii se . cuvenea ca orga­­.a'Ie ce.-or din ga­vem să s­traier şi frăţeşte. Ara ,ct era da pegnbă' şi fără cs­­un!na mancs sosstra pe tcc­­:lfre şi împărţiri de siteajii. că toate forţele sonilor pan­ic Regatului trebue unite pentru ad­­teinistrarea ior, am respins fireşte propu­­nerea de a desfiinţa sau de a inta una or­ganizaţiile naţional liberale din Ardeal. Aşi fi voit ca, având în vedere însăşi interesele publice de servit şi paraal pe ele, să se aleagă bărbaţii cei mai destoi­nici, fără a ţine seamă din care organi­zaţie politică făcuseră parte până în mo­­rmntul începerei contacinirei, căci doar nu era vorba de a împărţi favored şi foloase dar de a împlini datorii şi de a stăpâni nevoiie obşteşi cât mal bine, ca cât mai multe pusei­ fi mai raniţă pricepere, intr’a­­cest scop, pentru asigurarea intereselor locale din diferite judeţe aie Ardealului şi ale Banataid, doream ca organizaţiile po­litice din fie­care judeţ în înţelegere prie­­teneasca să arăta pe cei mai destoinici pentru a face faţă nevoilor obşteşti. Am încercat să ne ferim de a factărâ dinainte numărul de ioduri care se cuve­rsa fiecărei organizaţii. Nu am Intrat în asemenea tocmeli nepotrivite ca interesai general decât silit, atunci când am văzut.. ci mti’aitfei condu­citorii Partidul»! Naţional, deşi înte­rşî pe toate celelalte pânde, nu voiau să colaboreze dacă rh se făcea din­­m­ainîe asemenea împărţeală. * » # Astfel­ am convenit ca, înrâurirea Ar­dealului în Ministerul regatului, să se În­deplinească întreagă numai prin conducă­torii partidului naponal, asemenea în pri­vinţa candidaturelor parlamentare două treimi din cele româneşti sâ fie recunos­cute ar Iselenilor şi bănăţenilor din acelaşi partid. Stnl, îa modul acesta să hotărâm na număr" pestre a înlesni înţelegerea,­­nu luasem în privire decât candidssîareie pur româneşti, fiind­că voiam ca celelalte ls­­ţion»­ltâ,i să fie de faţă în Parlament şi cerusem chiar din cds româneşti sa nu­măr cu muît mai trie decât cel care ar fi «ieșit din măsurarea puterilor fiecărui partid. L'sr nici aceasta n’a pătat multaud­­pe coldftciicu­l partidei si pa^onal «fiii Ardeal Ei stand sa căutat prin toate mijloacele sa oprească putinţa ce ne era dată de a îndrepta situaţionea atât de gravă a ţârei. lntr’acesstă încercare ei au mers până a relaţia în parlamentul pe care~l părăsi­seră cu cele nul greie cuvinte şi a cârd dizolvare o ceruseră pe motive de ordin moral, iar astăzi avem durerea sâ-i 'vedem întovărăşiţi ca acei pe care eli ii priveau şi li înfăţişau ţârei cft cea mai mare pri­­nseidie mutra sa. f ** Parcă caâujan­­ţi parlameatels fi-ar schimba caractere! şi fiinţa lor n­or&iâ du­pă cura se acordă * ca propriei® noastre sltsații e!e' momenta!#]. Ce! cari pâpăsAbrm a# Mcui­at de cos­­dacătorii ti^%dsniiia^oâaS dia Ardeal tre­­bue să jedece dacă este înţelept ca îa vre­muri ca ce te da astei sufletele româneşti cinstite şi cti drag de ţari să stânjo­acă ladreptarea ei şiţsă împiedece pe care treb.se să Ie déi tataror fi st. sa trăia mai baa şi­ mai siaătos. tărîle statulsi se rasfrânge preş dureri ea atins prea rău trăiai fiecărei ce­ pentru că îndreptarea pe care voim facem să nu fie dorităţ de toţi. Ia Ardeal şi în BanatuPartidul Napon! regional a stat în trecut­­octor­ostiml sians pe care a avet fericita so­vodă sfârşită prin războiu! din diresă eşti uni­rea românilor de pretetindenî.­­ latre îndeplinirea acestei sfinte misiuni, ci a pr­imit preajm se cuvenea cel­ mai frăţesc ajutor din partea vechiului Regat. Dar partidele politice eh au ait rost­ şi cuvânt de a fi de cât ţenul superior pentru care sânt create şi ca realizarea căruia ele fireşte îşi iau sfârşit sau dăinosesc fără folos. Desigur în privinţa Intereselor locale se puvine să-şi aibă cavâat şi acpaae mai hotărâtoare acei care în fieceve ţiu»! simt mai direct şi mei de aproape nevoile lui. Dar în viaţa politică a ţarei se cade ca cetăţenii uniţi prin aceleaşi credinţe şi a­­ceeaşi voinţă, din întreg Regata], să lupte împreună pestre îndeplinirea bins lai şi a­­devăratai care ar poate fi unşi dintr’o parte a Carpaţiior şi altei îa cealaltă. Ro­mânii întreagă are nevoie de sfatul şi a­­istore!­fiilor Ardeaiesid şi Bassatuin. Ea nu poate să propăşeascâ cum se cuvine, a&zâ ei an­i Far da şi ar socoti că trebue să se despartă de cdialţî Româa! precum altă dată îi despărţea .[paterea «asl stat ’străin. Romiaîa Mart şi liberă i« poale iaa în seamă graniţe;® sfărâmate pria atâtea jertfe şi atât sânge vărsat. Am reuşit, doar, să le desfin­ţim pe veci. Noi chemăm ca că *» state pe toţi fiii băii ai ţărei, în deosebi voi» ca Ia mire, frâpască să ia parte la administrarea ţârei şi să-şi spună ca vântul pentru stăpânirea nevoilor ei fiii Ardea!»!»] şi ai Batiarnici, atât cei de la ţară cât şi ce de la oraşe, ţărănimea cin­stită şi harnică, nnt»citoiÍ£«ea vrednică, şi sănătoasă» top cd cu anfiete caratfSși' cu minți limpezi, pe a căror conștiință și băr­­băpe e îotemdată viața democyrtică a Sta­­tu­lui român. VeciTM ia voi C8 dragodWttUsi^ înc­e­dere, Numai cn sistom­i vo^tre se va cârmuirea și va prospetre patria« Soco im de folos, pentru a lăm­^FTnn­pnde'if care an fost în orice vreme pimță­­miaMe voastre, să amintim feeie jee ros­­'tanii Ifiib »cele care u.u ora ie geam jertfele 'a satd de mii de vieţi febiîe, v’tge șispjpo^^^bAi^^ » si campiite împrejurâri pe care îmfrenta, cânte plân­date de v. iferite crcssânde /lie cereratran?/°i‘ /A ic zdro-WMCă. «//J Socotim fasemenea ori ' w£síí* Jsr$ ‘a reaminti răspunsul ce am dat acelor care în numele Partidului Naţional din Ardeal ne cereau sfatul în 1918, când dobândiseră o nouă putinţă de viaţă naţională prin victoria pestre care îşi jertfise vechiei Regat sân­gele şi avarii. Din ele va înţelege oricine care au fost şi dragostea noastră şi con­cepţia politică. (Acestea vor apărea în broşura care e sib presă). ion L C. Bmtlima eaea­[aeei tulul Jfcn­ieaa? —­ In comună s’au făcut urmă­toarele numiri: Prim avocat şef al contenciosului d-l Const Petrescu, doctor în drept. Alexandra Carp, Mihai Nanu şi Gheorghe Mihailescu avocaţi. Administrator domenial al comu­nei Emil Iorga; intendent la Abator Gh. Radovici; perceptor la Hala Gh. Dimitriu; perceptor piața Bldârău, Simion Movil. DEMOCRAŢIA Ţărăniştilor - Cum sunt apăraţi ţăranii — Pentru a se vedea cum înţeleg aşa zişii ţărănişti să-şi manifes­teze dragostea lor pentru săteni şi ce fel de democraţi sunt aceşti pre­tinşi „oameni noui“ — relevăm urmâtorul fapt care este, prin el însuşi destul de ela­cvent : Ert s’a judecat la Curies de apel din localitate apelul obştei FffSŞti din jud. Vaslui in chestiunea ex­propriate/, „ Fereşti reprezimă intere- Penilor din comunefi Vloka Ieşti, Zâpodeni, ‘Tatörik:. Domnească şiFereşii * tul care a pffiat impotri»­na sâl&iilor, apărăm Weresele proprietarului moşiei fespe­silbn. d-l Cristia S. Cristea, cp fost.dfl Mi­­hai Siroleanu, membru al gruparei ţărăniste din Vaslui. Aşa­dar­­ atunci când este vor­ba de a se face dovada unei so­­licititudini reale pentru săteni, fără­niştii care fac în toate părţile caz de democraţia lor, stau alăturea de marii proprietari pe care îi apără împotriva intereselor celor de pe brazdă. In schimb obştea din Feteşti a fost apărată de avocaţi liberali care şi la Iaşi şi in celelalte părţi ale ţarei, înţeleg să-işi facă datoria faţă de săteni cu toată dragostea şi cu toată sinceritatea. Sătenii e bine să ia aminte de acest fapt şi să ştie cine le sunt prietenii adevăraţi — şi cine nu. Dealtfel — farsa şi minciunele partidului ţărănesc sunt astăzi, cu­­noscute de toată lumea. Cazul avocatului Nicolecnu de la Vaslui—este confirmarea unui în­treg sistem. Citiţi fi răspândiţi ZIARUL «MIȘCAREA* Neagoe Popeia ■ui Inspector *i­m* anul primar' și «orsifeî prî­­f«*or ta Licetnî' Intftrnftt, cele mai însemnate instituţii CU,ittirY%ftle ţării mm*_______' peift si-anfttetit din eartepi^^^Ucă un ftdevăfi^apostolajt. r Verit dent: doi» decenii de Ardealul, desrobit^ntsizl, a urmat cursurile Universităţii dîn Bucureşti und® s’a distins cft. student in mod deosebit, fiind apreciat de profeso­rii săi pentru pregătirea sa ştiinţi­fică ca şi pentru energia şi avântul său tinereac. Intrat apoi în­ corpul didactic, prin muncă şi pricepere şi-a căpătat, In scurt timp, un Ioc ii® frunte n nvăţămânst. Unde a avut­­po.*teri de încredere, fie in comisia pentru carcetarea cărţilor didactice, fie In­ comis;& de examene de capacitate ; pentru în» vâ|ăa;âatut secundar, N. Popeia « fost orrul datoriei taîpîînite Sa vwod ireproşabil. Devotat şcoalei, N. Popeia ştie să îndrumeze tinerele generaţi în cel mai mare ?o­o ? pentru viitorul for. De o am­abilitate recunoscuţi, lip­sit de pedanteria’ seacă şi preten­ţioasă, de îngâmfarea exagerată care caracterizează pe unii foşti Inspectori generali, cu o cultură generală remarcabilă şi cu o desă­vârşită pregătire de «pecii Hute, d-l Pop&Ia va corespunde mai bine ci ort-care.aituLsituaţiei'.pe. ^care o ocupă. De aceia misiunea­ sa a făcut o excelentă, impresie şi a fost primită cu o vie satisfacţie de toţi membri! corpului didactic. Ed. Comunicatul guvernului în chestia impozitelor Ministtrul de Dnante, pentru lămurirea de­plină a opiniei pu­blice, a dat următorul comunicat: „In conformitate cu Jurnalul consîileSnS da ministri No. 249, pu­blicat în „Monitorul Oficiei” din 28 Ianuarie 1922, predarea decla­­rafiei tliit de Impunere pentru contribufUfi direct® au fost amânate ffirS termen.'' V'Recen»8maaUfl privitor la stabilirea valorfior proprietăţilor imo­­biliare şi a vânturilor, car« este itrmn aproa»« terminat, va ton­­tinuv, riminând ca după datele obţinute ,prin act st rea­nsaman»t şi pe baza declarațiunlior depusa să ia Tntocmeascji modificarile ntsessare reformai generalis a Impozitelor. Această reformă cere un studiu amiirunţit al mijloacelor con­tribuabililor din tot cuprinsul țării. Continuata recensăma?iful«l pentru evaluare m TrisemneazS licarea teicii a impozitelor în fel«i ccm ele au fost al.âiulie ci dM^ptrivirb •reformară a lor în complectă cunoştinţâ. de cauză. PănăaTOffci toţi contribuabilii vor plăti contribuţiile vechi înscrise în roluri pe anul 1921 1922 şi pe anii trecuţi în conformitate cu art. 90 din legea financiară­. ­S %ALEGERILE LA IAŞI SENATUL—In zilele de 1 şi 2 Hart­ a. c. ale­gătorii vor vota lista partidului National-Liberal PENTRU SENAT. In ziua de 3 Martie se va face alegerea sena­tului universitar. CAMERA-In zilele de 5, 6 şi 7 Martie torti vor vota lista partidului Naţiona­­ Li pentru Cameră. Semnul nostru este: -r Membrii Comitetului­ judeţan şi toţi rtimbrii organizaţineî partidului naţional-Uberul dictaşi sunt convocaţi in cosigres. In localul clubuluii fra! din Iaşi, Piaţa Unire! 6, Vineri, 3 Februarie ora 10 dim, fiind la ord nea zud stab­lirea can­didaturilor pentru Senat și Cameră și organizarea campaniei electorale. O nouă măsuri salutară Stipularea permiselor­ ­Pentru a se curma sistemul de conrupţie al permiselor de export, inaugurat de fostul regim Averescu guverul a hotărât suprimarea individuale de import şi "aceste permise »nu se decât în urma unei cer­ile a unei comisii și­prezentanţii tuturor­­ sionak. mulat foaie per­mut trecut şi jtoare la ex­­portul^BKgft^Wnităţi de ouă, untură si prn definite. Măsura aceasta este de o însem­nătate pe care nici un om de bună credinţă nu va putea să nu o re­cunoască. Lipsa de alimente de prima ne­cesitate -- precum sunt ouăle, untura şi altele­­ se datoreşte regimului de permise a fostului guvern de tristă memorie—care, pentru a da parti­zanilor săi hrăpăreţi câştiguri fan­tastice, n’a ţinut socoteală de nici un interes al populaţiunei Hotărârea guvernului actual de a curma cu această nenorocită stare de lucruri—merită toată lauda, ea, fiind conformă şi cu interesele ob­şteşti şi cu cerinţele morale ale vre­­mei, peste care, până acum, s’a tre­cut cu o uşurinţă condamnabilă. CITiTi SM PAfllNA a II * nl.TtMtlE STIN­TELE­... * • . J • • row* îmbunătăţiri la căile fe­rate. Intensificarea mun­cei în ateliere 50 milioane pentru construcţii La conferinţa ceferistă se a avut loc în Capitală la ministerul comunicaţil­or, a luat parte şi d. Tan­­red ConStantinescu, noul director general şi căilor ferate. S’au luat de îndată dispoziţiunele ne­cesare pentru intensificarea activităţei, în ateliere, d­ându-se şi mij­oace­i necesare, pentru repararea cât mai­­repede a mate­­rialului rulant. Chiar la începutul campadrn de radio, se va pune la dispoziţie un credit de 50 milioane pentru noi construcţiuni, printre care în principal locuinţe pentru inanci­­tori şi funcţionari. S’au mai discutat şi de multe alte ne­voi ale căilor ferate ce urmează să fie repede soluţionate. In cei® ce priveşte construcţiile din Iaşi se vor termina construcţiile locuinţelor pentru muncitorii din cartierul Nicolin». De asemenea în viitoarea campanie de Dracia, va începe construirea palatului ce­ferist din parcul Râpa Galbenă. In acea­stă construcţie vor încăpea, se speră, toate serviciile ceferiste şi probabil unele locu­inţe.* în ceia ce priveşte decuslarea trenărilor IaŞi-Bucureşti, se vor introduce curând mari îmbunătăţiri. Actuala­ tren accelerat, care pleacă din Iaşi, În ora 1.30 va fi transfo­iat în tren expre, iar trenul personal, care pleacă În ora 5 şi 5 minute seară, va fi transfor­mat în tren accelerat Ora de plecare va fi modificată, aşa ca să răspundă mai rapid dorinţei generale. In vederea acestei schimbări se iau mă­suri urgente pentru întărirea podurilor de la Cosmeşti, pentru a se asigura trenări­lor o vitesă mai mare.­­

Next