Mişcarea, februarie 1922 (Anul 16, nr. 23-43)
1922-02-03 / nr. 24
XVI No. 24 C IU jiiaawass 12? 25 ■ ||3He3w» lOIM&ri-» <w ♦ « . mmm , , , mmm » » *s m m %\ faésmáSfrsps | flMmctari Rcdbms VINERI 3 FEBRUARIE 19.12 steia»#9i#i 8mw A & f fs jartawwc «1 mm&paaB mmsewt tmm «tot«* At •w#totssiA»s s IM9I ft, m, iB I Mcftcantapa stasmaaß ■ ispt «fee«# C SWI gs «», I ifAWlffl» $*&» fts«AS @p*p®8 ''€* BeMtHUH Bani 50 Către Ardeal ur. Ion. C. Brâtianu preşedintele consiliului de miniştri şi şeful partidului naţionaliberal, a adresat tuturor ardelenilor următoarea scrisoare: Când am primit marea răspundere a guvernului de astăzi, pentru a consolida roadele câştigate prin risboi şi a organizatemeinic România Mare şi unită, am împărăşit dorinţa ca să dobândim ca un simbol partiparea celor care după victorie au prezdat la proclamarea unirei in toate ţinuturile noului Stat Român. Eram sigur că în căldura muncei comune se vor topi orice deosebiri de partid dintre noi. La chemarea ce le-am făcut pentru a ne ajuta într’această munca de care atârnă toarta ţarei am avut fericirea să dobândim fără şovăire conicernea Partidului Ţărănesc al Unirei din Basarabia şi a Partidului democrat al Unirei din bucovina Cu mânuire nu am putut afla aceleaşi simţiminte la acei care conduc Partidul Naţional din Ardeal. Cu atât mai vie ne-a fost mâhnirea cu cât mai puţin ne păţeam aşteta la asemenea hotărâre, după ce făcuserăm cu dânşii înţelegere deplină asupra întregului program de guvernământ şi după ce conveniserăm să cerem Regelui ca, în virutea dreptului ce-i d* Constituţia să schimbe guvernul, să dizolve parlamentul ,şi să ne încredinţeze prexidarea noailor alegeri. ■' ‘a,~niiu Îndeplinirea sfintei datorii'de a o viaţă sănătoasă înntem fa avem sprijinul tutsuror cetăţenilor sgoste de patrie n# esteIntn’igrijiri iatsralsic«. . aii se . cuvenea ca orga.a'Ie ce.-or din gavem să straier şi frăţeşte. Ara ,ct era da pegnbă' şi fără csun!na mancs sosstra pe tcc:lfre şi împărţiri de siteajii. că toate forţele sonilor panic Regatului trebue unite pentru adteinistrarea ior, am respins fireşte propunerea de a desfiinţa sau de a inta una organizaţiile naţional liberale din Ardeal. Aşi fi voit ca, având în vedere însăşi interesele publice de servit şi paraal pe ele, să se aleagă bărbaţii cei mai destoinici, fără a ţine seamă din care organizaţie politică făcuseră parte până în mormntul începerei contacinirei, căci doar nu era vorba de a împărţi favored şi foloase dar de a împlini datorii şi de a stăpâni nevoiie obşteşi cât mal bine, ca cât mai multe pusei fi mai raniţă pricepere, intr’acest scop, pentru asigurarea intereselor locale din diferite judeţe aie Ardealului şi ale Banataid, doream ca organizaţiile politice din fiecare judeţ în înţelegere prieteneasca să arăta pe cei mai destoinici pentru a face faţă nevoilor obşteşti. Am încercat să ne ferim de a factărâ dinainte numărul de ioduri care se cuversa fiecărei organizaţii. Nu am Intrat în asemenea tocmeli nepotrivite ca interesai general decât silit, atunci când am văzut.. ci mti’aitfei conducitorii Partidul»! Naţional, deşi înterşî pe toate celelalte pânde, nu voiau să colaboreze dacă rh se făcea dinmainîe asemenea împărţeală. * » # Astfel am convenit ca, înrâurirea Ardealului în Ministerul regatului, să se Îndeplinească întreagă numai prin conducătorii partidului naponal, asemenea în privinţa candidaturelor parlamentare două treimi din cele româneşti sâ fie recunoscute ar Iselenilor şi bănăţenilor din acelaşi partid. Stnl, îa modul acesta să hotărâm na număr" pestre a înlesni înţelegerea,nu luasem în privire decât candidssîareie pur româneşti, fiindcă voiam ca celelalte lsţion»ltâ,i să fie de faţă în Parlament şi cerusem chiar din cds româneşti sa număr cu muît mai trie decât cel care ar fi «ieșit din măsurarea puterilor fiecărui partid. L'sr nici aceasta n’a pătat multaudpe coldftciicul partidei si pa^onal «fiii Ardeal Ei stand sa căutat prin toate mijloacele sa oprească putinţa ce ne era dată de a îndrepta situaţionea atât de gravă a ţârei. lntr’acesstă încercare ei au mers până a relaţia în parlamentul pe care~l părăsiseră cu cele nul greie cuvinte şi a cârd dizolvare o ceruseră pe motive de ordin moral, iar astăzi avem durerea sâ-i 'vedem întovărăşiţi ca acei pe care eli ii priveau şi li înfăţişau ţârei cft cea mai mare prinseidie mutra sa. f ** Parcă caâujanţi parlameatels fi-ar schimba caractere! şi fiinţa lor nor&iâ după cura se acordă * ca propriei® noastre sltsații e!e' momenta!#]. Ce! cari pâpăsAbrm a# Mcuiat de cosdacătorii ti^%dsniiia^oâaS dia Ardeal trebue să jedece dacă este înţelept ca îa vremuri ca ce te da astei sufletele româneşti cinstite şi cti drag de ţari să stânjoacă ladreptarea ei şiţsă împiedece pe care treb.se să Ie déi tataror fi st. sa trăia mai baa şi mai siaătos. tărîle statulsi se rasfrânge preş dureri ea atins prea rău trăiai fiecărei ce pentru că îndreptarea pe care voim facem să nu fie dorităţ de toţi. Ia Ardeal şi în BanatuPartidul Napon! regional a stat în trecutoctorostiml sians pe care a avet fericita sovodă sfârşită prin războiu! din diresă eşti unirea românilor de pretetindenî. latre îndeplinirea acestei sfinte misiuni, ci a primit preajm se cuvenea cel mai frăţesc ajutor din partea vechiului Regat. Dar partidele politice eh au ait rost şi cuvânt de a fi de cât ţenul superior pentru care sânt create şi ca realizarea căruia ele fireşte îşi iau sfârşit sau dăinosesc fără folos. Desigur în privinţa Intereselor locale se puvine să-şi aibă cavâat şi acpaae mai hotărâtoare acei care în fieceve ţiu»! simt mai direct şi mei de aproape nevoile lui. Dar în viaţa politică a ţarei se cade ca cetăţenii uniţi prin aceleaşi credinţe şi aceeaşi voinţă, din întreg Regata], să lupte împreună pestre îndeplinirea bins lai şi adevăratai care ar poate fi unşi dintr’o parte a Carpaţiior şi altei îa cealaltă. Românii întreagă are nevoie de sfatul şi aistore!fiilor Ardeaiesid şi Bassatuin. Ea nu poate să propăşeascâ cum se cuvine, a&zâ ei ani Far da şi ar socoti că trebue să se despartă de cdialţî Româa! precum altă dată îi despărţea .[paterea «asl stat ’străin. Romiaîa Mart şi liberă i« poale iaa în seamă graniţe;® sfărâmate pria atâtea jertfe şi atât sânge vărsat. Am reuşit, doar, să le desfinţim pe veci. Noi chemăm ca că *» state pe toţi fiii băii ai ţărei, în deosebi voi» ca Ia mire, frâpască să ia parte la administrarea ţârei şi să-şi spună ca vântul pentru stăpânirea nevoilor ei fiii Ardea!»!»] şi ai Batiarnici, atât cei de la ţară cât şi ce de la oraşe, ţărănimea cinstită şi harnică, nnt»citoiÍ£«ea vrednică, şi sănătoasă» top cd cu anfiete caratfSși' cu minți limpezi, pe a căror conștiință și bărbăpe e îotemdată viața democyrtică a Statului român. VeciTM ia voi C8 dragodWttUsi^ încedere, Numai cn sistomi vo^tre se va cârmuirea și va prospetre patria« Soco im de folos, pentru a lăm^FTnnpnde'if care an fost în orice vreme pimțămiaMe voastre, să amintim feeie jee ros'tanii Ifiib »cele care u.u ora ie geam jertfele 'a satd de mii de vieţi febiîe, v’tge șispjpo^^^bAi^^ » si campiite împrejurâri pe care îmfrenta, cânte plândate de v. iferite crcssânde /lie cereratran?/°i‘ /A ic zdro-WMCă. «//J Socotim fasemenea ori ' w£síí* Jsr$ ‘a reaminti răspunsul ce am dat acelor care în numele Partidului Naţional din Ardeal ne cereau sfatul în 1918, când dobândiseră o nouă putinţă de viaţă naţională prin victoria pestre care îşi jertfise vechiei Regat sângele şi avarii. Din ele va înţelege oricine care au fost şi dragostea noastră şi concepţia politică. (Acestea vor apărea în broşura care e sib presă). ion L C. Bmtlima eaea[aeei tulul Jfcnieaa? — In comună s’au făcut următoarele numiri: Prim avocat şef al contenciosului d-l Const Petrescu, doctor în drept. Alexandra Carp, Mihai Nanu şi Gheorghe Mihailescu avocaţi. Administrator domenial al comunei Emil Iorga; intendent la Abator Gh. Radovici; perceptor la Hala Gh. Dimitriu; perceptor piața Bldârău, Simion Movil. DEMOCRAŢIA Ţărăniştilor - Cum sunt apăraţi ţăranii — Pentru a se vedea cum înţeleg aşa zişii ţărănişti să-şi manifesteze dragostea lor pentru săteni şi ce fel de democraţi sunt aceşti pretinşi „oameni noui“ — relevăm urmâtorul fapt care este, prin el însuşi destul de elacvent : Ert s’a judecat la Curies de apel din localitate apelul obştei FffSŞti din jud. Vaslui in chestiunea expropriate/, „ Fereşti reprezimă intere- Penilor din comunefi Vloka Ieşti, Zâpodeni, ‘Tatörik:. Domnească şiFereşii * tul care a pffiat impotri»na sâl&iilor, apărăm Weresele proprietarului moşiei fespesilbn. d-l Cristia S. Cristea, cp fost.dfl Mihai Siroleanu, membru al gruparei ţărăniste din Vaslui. Aşadar atunci când este vorba de a se face dovada unei solicititudini reale pentru săteni, fărăniştii care fac în toate părţile caz de democraţia lor, stau alăturea de marii proprietari pe care îi apără împotriva intereselor celor de pe brazdă. In schimb obştea din Feteşti a fost apărată de avocaţi liberali care şi la Iaşi şi in celelalte părţi ale ţarei, înţeleg să-işi facă datoria faţă de săteni cu toată dragostea şi cu toată sinceritatea. Sătenii e bine să ia aminte de acest fapt şi să ştie cine le sunt prietenii adevăraţi — şi cine nu. Dealtfel — farsa şi minciunele partidului ţărănesc sunt astăzi, cunoscute de toată lumea. Cazul avocatului Nicolecnu de la Vaslui—este confirmarea unui întreg sistem. Citiţi fi răspândiţi ZIARUL «MIȘCAREA* Neagoe Popeia ■ui Inspector *im* anul primar' și «orsifeî prîf«*or ta Licetnî' Intftrnftt, cele mai însemnate instituţii CU,ittirY%ftle ţării mm*_______' peift si-anfttetit din eartepi^^^Ucă un ftdevăfi^apostolajt. r Verit dent: doi» decenii de Ardealul, desrobit^ntsizl, a urmat cursurile Universităţii dîn Bucureşti und® s’a distins cft. student in mod deosebit, fiind apreciat de profesorii săi pentru pregătirea sa ştiinţifică ca şi pentru energia şi avântul său tinereac. Intrat apoi în corpul didactic, prin muncă şi pricepere şi-a căpătat, In scurt timp, un Ioc ii® frunte n nvăţămânst. Unde a avutpo.*teri de încredere, fie in comisia pentru carcetarea cărţilor didactice, fie In comis;& de examene de capacitate ; pentru în» vâ|ăa;âatut secundar, N. Popeia « fost orrul datoriei taîpîînite Sa vwod ireproşabil. Devotat şcoalei, N. Popeia ştie să îndrumeze tinerele generaţi în cel mai mare ?oo ? pentru viitorul for. De o amabilitate recunoscuţi, lipsit de pedanteria’ seacă şi pretenţioasă, de îngâmfarea exagerată care caracterizează pe unii foşti Inspectori generali, cu o cultură generală remarcabilă şi cu o desăvârşită pregătire de «pecii Hute, d-l Pop&Ia va corespunde mai bine ci ort-care.aituLsituaţiei'.pe. ^care o ocupă. De aceia misiunea sa a făcut o excelentă, impresie şi a fost primită cu o vie satisfacţie de toţi membri! corpului didactic. Ed. Comunicatul guvernului în chestia impozitelor Ministtrul de Dnante, pentru lămurirea deplină a opiniei publice, a dat următorul comunicat: „In conformitate cu Jurnalul consîileSnS da ministri No. 249, publicat în „Monitorul Oficiei” din 28 Ianuarie 1922, predarea declarafiei tliit de Impunere pentru contribufUfi direct® au fost amânate ffirS termen.'' V'Recen»8maaUfl privitor la stabilirea valorfior proprietăţilor imobiliare şi a vânturilor, car« este itrmn aproa»« terminat, va tontinuv, riminând ca după datele obţinute ,prin act st reansaman»t şi pe baza declarațiunlior depusa să ia Tntocmeascji modificarile ntsessare reformai generalis a Impozitelor. Această reformă cere un studiu amiirunţit al mijloacelor contribuabililor din tot cuprinsul țării. Continuata recensăma?iful«l pentru evaluare m TrisemneazS licarea teicii a impozitelor în fel«i ccm ele au fost al.âiulie ci dM^ptrivirb •reformară a lor în complectă cunoştinţâ. de cauză. PănăaTOffci toţi contribuabilii vor plăti contribuţiile vechi înscrise în roluri pe anul 1921 1922 şi pe anii trecuţi în conformitate cu art. 90 din legea financiară. S %ALEGERILE LA IAŞI SENATUL—In zilele de 1 şi 2 Hart a. c. alegătorii vor vota lista partidului National-Liberal PENTRU SENAT. In ziua de 3 Martie se va face alegerea senatului universitar. CAMERA-In zilele de 5, 6 şi 7 Martie torti vor vota lista partidului Naţiona Li pentru Cameră. Semnul nostru este: -r Membrii Comitetului judeţan şi toţi rtimbrii organizaţineî partidului naţional-Uberul dictaşi sunt convocaţi in cosigres. In localul clubuluii fra! din Iaşi, Piaţa Unire! 6, Vineri, 3 Februarie ora 10 dim, fiind la ord nea zud stablirea candidaturilor pentru Senat și Cameră și organizarea campaniei electorale. O nouă măsuri salutară Stipularea permiselor Pentru a se curma sistemul de conrupţie al permiselor de export, inaugurat de fostul regim Averescu guverul a hotărât suprimarea individuale de import şi "aceste permise »nu se decât în urma unei cerile a unei comisii șiprezentanţii tuturor sionak. mulat foaie permut trecut şi jtoare la exportul^BKgft^Wnităţi de ouă, untură si prn definite. Măsura aceasta este de o însemnătate pe care nici un om de bună credinţă nu va putea să nu o recunoască. Lipsa de alimente de prima necesitate -- precum sunt ouăle, untura şi altele se datoreşte regimului de permise a fostului guvern de tristă memorie—care, pentru a da partizanilor săi hrăpăreţi câştiguri fantastice, n’a ţinut socoteală de nici un interes al populaţiunei Hotărârea guvernului actual de a curma cu această nenorocită stare de lucruri—merită toată lauda, ea, fiind conformă şi cu interesele obşteşti şi cu cerinţele morale ale vremei, peste care, până acum, s’a trecut cu o uşurinţă condamnabilă. CITiTi SM PAfllNA a II * nl.TtMtlE STINTELE... * • . J • • row* îmbunătăţiri la căile ferate. Intensificarea muncei în ateliere 50 milioane pentru construcţii La conferinţa ceferistă se a avut loc în Capitală la ministerul comunicaţilor, a luat parte şi d. Tanred ConStantinescu, noul director general şi căilor ferate. S’au luat de îndată dispoziţiunele necesare pentru intensificarea activităţei, în ateliere, dându-se şi mijoacei necesare, pentru repararea cât mairepede a materialului rulant. Chiar la începutul campadrn de radio, se va pune la dispoziţie un credit de 50 milioane pentru noi construcţiuni, printre care în principal locuinţe pentru inancitori şi funcţionari. S’au mai discutat şi de multe alte nevoi ale căilor ferate ce urmează să fie repede soluţionate. In cei® ce priveşte construcţiile din Iaşi se vor termina construcţiile locuinţelor pentru muncitorii din cartierul Nicolin». De asemenea în viitoarea campanie de Dracia, va începe construirea palatului ceferist din parcul Râpa Galbenă. In această construcţie vor încăpea, se speră, toate serviciile ceferiste şi probabil unele locuinţe.* în ceia ce priveşte decuslarea trenărilor IaŞi-Bucureşti, se vor introduce curând mari îmbunătăţiri. Actuala tren accelerat, care pleacă din Iaşi, În ora 1.30 va fi transfoiat în tren expre, iar trenul personal, care pleacă În ora 5 şi 5 minute seară, va fi transformat în tren accelerat Ora de plecare va fi modificată, aşa ca să răspundă mai rapid dorinţei generale. In vederea acestei schimbări se iau măsuri urgente pentru întărirea podurilor de la Cosmeşti, pentru a se asigura trenărilor o vitesă mai mare.