Mişcarea, aprilie 1922 (Anul 16, nr. 71-93)
1922-04-01 / nr. 71
A 4. V. C. / ANUL XVI No. 71 M TCPiDTA lTtl b3 bililUl Piețe Umiret t*». A Se pHme-je ai e»»anpmsH enreKtmgfvese direct ie S«fe direcțiwaea mn)' comitet tarnt ...... Je» - âe m 1fp tum. . . *. . 1 Redacția și Administrația Rmindiefi și Reclame Apare zilnic te iei8îv» a» titzisss , ț-n a. m. șt Aemtita&Ht&e ziesmrtm, k*yi. Pîmțe Umerti tk tee iei 1 I--4 j». «. Deesenm** t»#t» »genți!** de pmtiitiiare ce reditctttt Bani 50 1 iniiiiiimatii SAMBATA 1 APRILIE 1922 Budgetul Armatei Economiile realizate. Când în primele zile din ianuarie a. c. s'a format noul guvern, Chemat de nevoieşi voinţa ţarii, toată lumea a înţeles motivele pentru care primul ministru?, d. I. C. Brătianu, a luat departamenui râsboului. Cu câteva luni înainte de prăbuşirea regimului averesean, presa din Capitală, şi chiar ziarele semi oficioase sau inspirate de miniştrii avereseli, au întreţinut ore campanie împotriva chipului în care a fost condus acest departament sub foştii miniştri de râsboi. Criticându-se această administraţie şi în mod special activitatea fostului minstru de râsboi, general Râş- Canu, s’au dat îa vileag o întreagă serie de grave abateri nereguli. Laude, şi afaceri veroase, Cari au cauzat mari pagube statului şi cari au atins astfel înaltul prestigiu Ce trebuie să-i aibă departamentul râsbq,niîlui. . In aceste împrejurărî a venit în fruntea acestui departament însuşi primul ministru al ţării, pentru a reda ministerului de râsboi compromis în faţa ţării. Întreaga-i auoritate morală şi pentru a repune o dnea în administraţia armatei. * * * Ori cât n’am vrea sâ amestecăm pontica ,în armată,—nu ne putem oprî de a nu releva interesul permanent pe care partidul liberal l- avut întotdeauna pentru ostre. Nevoile armatei au primat întotdeauna în politica financiară a partidului liberal. De aceea astăzi când d-lui Vintilu Brătianu, ministrul de finanţe, i-a revenit nespus ,de greaua sarcină de a purifica budgetul sălbatec din doi ani din urmă, şi a-l aşeza pe baze serioase şi pe ecoomii reale,constatăm câ budgetul ministerului de râsleoi, prevede însemnate sporuri pentru armată. În expunerea de motive a d-lui Vintă Brătianu, în care se reliectâ, în ch p real, şi naţiunea financiară a ţarei, constatâm că pentu ministerul de râsboi se prevăd următoarele sumi: a) Creditele acordate în cursul exerciţiului 1921 22-ei 925,019 mii 42. b) Creditele acordate pentru cursul exerciţiului financiar 1922 232 lei 1,708,340,722. Scăzând sumele între ele constatăm că d. ministru de finanţe, cu toate economiile realiate, a înscris în bugetul tranzitoriu, pe exerciţiul anului curent un plus de 842milioane 321,682 lei pentru ministerul de râsboi.* * * Acest plus de aproape un miliard, este urmat totuși de realeconomii făcute in bugetul acestui departament. In expunerea de motive a budgetului general al statului, diVuita Bratiaxiis insistă asupra „sporurilor pentru armata“ și arată ca s’au facut următoarele economii: 1. Efectivul stret necesar a fost redus de 150 000 oameni L 125.000. 2 Caii armatei au fost reduşi de la 75.000 la 35 000. D-l ministru de finanţe, a căutat în ă să asgure intimul rând hrana şi îmbrăcămintea pentru oştire, Sjuryd de un miliard şi de aceia sporul de aproape un miliard. D . V. Brătianu arattă din cauza situaţiunei politice nelămurite înicâ la graniţele ţârii, nu s’au putut realiza economii mai mari în bugetul ministerului de răsboi. Sumele destinate asgură insă traiul normal al armatei care intodeauna a fost în atenţiunea specială a politicei partidului naţional- lcial. BLOCK-NOTES Om I carp„,m D larga anunţă o nouă piesft care se va juca sub titlul «Omul tare re trebue“. După rolurile politice pa care le-a jucat pFnâ azi autorul, piesa ar putea fi intitulată „Omul car- nu ne trebuie". C^*ctidi fo cîdivuv s Suplimentul d lui Mihalach«, v neratul nostru concetăţean d. Fam Bujur-Curacudi, s'a pus pe lucru: a început reorganizarea „CaSet pOpcfUnii" lui TanasS, unde a cetit motivul retragerei ţârân.ştilor din parlament. £ei rari se r«*tr«p Candidaţii opoziţiei car au căzut în chip ruşinos, au adoptat o acţiune fermă: retragerea aia lamant a colegiior lor aieşi prin sistemul reprezentării proporţionale. O dlemă In numeli sosietătel „Marfal a protestat in Camera şi d. P. Dragmireseu, ced id declaraţia averescană, prin care se cer noui alegeri. Ce s’ar face bietul d. Dragomir seu dacă s’ r prezenta intr’adevar din nou în faţa alegătorilor ? O COMEMORARE KPMSULJBSinlMl Un sfert de veac de la înfăptuirea acestei legi — S’au împiialt doul-zeci şi cinci de ani de Ia prima aplicare a regel repaozului duminical, una din reformele democratice ale pa tidului naţional liberal. A um trei-pstru decenii, funcţiona ii comerciali să ran a.eastă revendicare pe care o consteau ca un ideal Ireadzab I, după cum şi sociaiştii din vechea mişcare revendicau refora prin simple acţiuni de presă sau întrunii pubice. Legea epaosurui duminical a fost înfâptuită de cătră pitidul liberal, ea având ca autor pe foatul minstru liberal P. S. Aelian. Funcjionarii comerciali din Bachreşti au comemuat această dată, îa ziua de Duminică 25 a. c , prinr’un parastas oficiat îi amintirea lui P. S. AurelUn, la prezenţa d-lui N Maxim secretarul general şi miniateru şi munce, şi a reprezentaţt.or autorităţilor. înregistrăm acest eveniment care însamna un episod din istoria partida al liberai îa istoria ţ ărei. gândii bi-ne că generaţia cea de mâne va avea picja să comemoreze opera împroprietării, a vomitai univers»!, şi a tuuror celorlalte reforme democratice pe care pop mii romine datores e numai ţi numai pa tlda lui napon»i losal. — Decanatul Biroului de Iaşi, îiCunoştiinţează pe domnii advocaţi, câ în conformitate cu art 38 din legea de organizare, întregul corp este convocat, în sala de şedinţă a T.Sib Iaşi S. l a, în ziua de Duminică 2 Aprilie curentă ora 3 p. m pentru a se vota bugetul şi a se fixa cotisaţiunele ce urmează să fie plătite in cursul anului financiar 1922-23. Hotărârele luate sunt definitive şi obligă corpul, ori cum ar fi numărul avocaţilor prezenţi. ATITUDINEA Opoziei în Parlament Declaraţiile d- ul I. I. C. Brătianu preşedintele consiliului de miniştri In urma atitudinei adoptate de opoziţie, care a dat cetire cunoscutelor declaraţii, d-l I. I. C. Brătianu a făcut în şedinţa Camerei de alaltăieri, următoarele declaraţii: Domnilor Deputaţi, Am «sculunt Cu regret, d*r nu cu swrp îndere, deci raţiun-le opoziţiune» De sigur cfi tonul şi iimper*mentul Sip cărui nu ie putea» dinainte cunoaşte, d*r violenţele dezvoltate de adversarii noştri n alegeri, ne prmvite«u celor, cârjă avem experienţa politics, sa ne asteptam» manifesteţtuni de solul acelor actuale. Socotesc că este de datoria Camerei, iar nu a guvernului, ca să examineze, cu toată «cruriozitatea, cum s au efectuat operaţiunii: eiectoralis să hotărască vardănie și inv.idărss.« după lege s ar pt. te. (A J aunt). Nu pentru aceasta am luat cuvântul. De asemenea nu am luat cuvântul c*. »â d- sîasur a iaz«, câna Corner« in ă nu este constituită, întregul p o ,es istoric şi pontic, istoric »1 trecutului, politic, »1 vi torului, intre nul Şi upo iţi« Am hş«t cu â tul, ca să exprim o speranţe : aceea că după trecerea priuieior ViOtenţe ale palmilor, cars In ă clocotesc ntr'uneie suflete, se vor Ioanna m i bine conştiinţele şî vor reveni iaamu d captă s- rn.#i p. trio Vi ci concepţîune a datoriilor ca;i 8 « impun. (Apia »). Sper ca atunci potrivnicii noştri şi vor dk &e»mk n cine lovesc, vrând «* lovească n no.; sper ca cu îj .torul timpului liniştitor de patimi, vom «junge la alte raporturi de cât la cei* acestizi. De acum insă ţin să fac dccereţia că nu am primit nurlte răspunderi »le z felor de astăzi de cât cu cer ştiinţa limpede că eram Îndrituiţi de Constinţ une ca să le primim. Am veni 1« guvern in chipul cel mai normal şi mai Constituţional şi chiar un i din cei cari astăzi ne «er gâ «ceste însuşiri, ar fi considerat ca foarte costituţionmi guvernul dacă co-.ă sau trei pondoli şi-ar fi schimbat ttularii. (Apiatze prelungite şi indemng repetat ), şi dacă in câteva cercuri electorate s’»r ir mods ic®t repardţiune« candidaturilor. Domnilor, i)u se aşează pe temei sânâto i şi morsi dezvoltarea unei ţtrs cu asemenea con-cpţiun. (Apl#U r). Când t Msjcstatea Sa Regele «re-a ncredinţat greaua misune de astăzi, a fă ut-o pentru că in inaita judecata m, socotit că era ndrept*|(t să o facă, de curen tul general «s oprnmnei publice, care cerea această hotărâre. (Ap cu e). Aleger se au dovedit cu M j«skte« S Regele nu s*a înșelat în apr ciere* Sa. Noi am primit răspunderile, cu convingerea că într’adevăr astfel stă situațiunea șî le vom duce, domnilor cu toată hotărârea pe care ele ne-o dictează. (Aplauze prelungite. Domnilor, declaraţiuni de felul ceor cari s’au făcut astăzi, pot Să ne inspire, regrete, dar ei desigur nu ne pot insufla nici o des curajare. Avem în trecutul ţărei cele mai ilustre/ doveditoare pi/dp, întâmplate îi împrejurări sim tare. A căzut şi altâ dată opoziţia între şetele cetei de astăzi. După 1877, când a fost sâ se rerefacâ pe temelii mai democratice Constitufiunea ţârei, printr’o nouă organizare, pe care o impunea nouile condifiuni de va fă crefate prin războiul Ind pendenței, s’au găsit oameni de cLt pătimași în preocupările tor de parid, ca să nege Con lituaniei dreptul de a-și face opera de reorganizare și ca sâ se abțină de la conlucrare, spunând că nu-i recunosc legalitatea. Totuși pe temeiul acestei constituante s’a clădit România modernă și din opera ei a izvorât pentru Regatul Român 25 de ani de prosperitate ca e i-au dat la ceasul istoric puterile să asgure însuși unitatea nafionalâ. (Apauze îndelung prelungit*). Fcuncitatea acfiunei noastre depinde de d-voastră şi de noi. Precum va şti mortarea sâ se Inspire sincer şi custit de martie nevoi care trebue să stâpâneasă piata nafionalâ a României de astăzi, astfel va fi opera pe care, împreună o vom realiza ( plauze îndelung piele gin ). Nam nici o îndoială că în faţa realităţilor şi a fapetor se va risipi atmosfera creată prin calamni şi prin patimă (aplauze p ciungit ) Sunt convins că opera noastră de guvernare o vom face-o cu concursul unanim al conştiinţelor sănătose din toate ţinuturile României Mari (aplauze îndelung prelungite). Păstrez speranţa câ, în faţa faptelor mulfi chiar de aceia cari astăzi idem încă prin prisma excesivelor patimi aie unor lupte recente pe care însuşi le au făcut violente, vor veni la alte simfiminte şi intr’o unire patriotică ne vor da şi ei cocusul la această operă de care d pinde pentru toţi şi siguranţa zili de astăzi şi posibilitatea desvonării zilei de mâine (Aplauze prelungite îndelung repetate). ECOURI Primăria oraşului Genova a pus la di poziţia ziarişti or palatul .Patru atm din aproierea palatului regal spre a fi golduitli vederiu conferinţei ce va începe la 10 Apnlie a c. ,Gândina“ revista literară din Cluj, apare pe ziua de 1 Aprilie compect reorganizata, tu numeo colaborator noul intre altele, mă di ea" anunţi că va publica o nuvelă inedită a lui I. L. Caragiale. Vor apare în curând într’un volum editat de ,Vara Românească“ Iaşi, cursurile d-lui prof. I. Găvănescu. Volumul este Intitulat „Etica* şi când prelegerile ţinute la făcut a ea de litere. * Colegul nosov de redacţie dl Dafin a semnat o importantă lucrare istoriografică jefuitoare a aşezământul Casei sf. Sfidon, al cărui diector este. Lucrea cuprinde interesante date istorice de la Inforţarea acestui vechiu aşezământ de Iaşi până în zilele noastre. Ea va apare în curând sub auspiciile Asistenţei Sociale din Ministerul Muncei. Al douilea capitol despre comediile la Caragale, pe car -l va publica d. G. Ibrăleanu în viitorul număr al regiei „ Viaţa Românească“ va fi consacrat lui „Conu Leon da faţă cu reacţiunea". FISlONOMii «OBLII! PiBLIMEBT — Reprezentanţii din provinciile desrcMte — . I! ii Adunarea Deputaţilor BASARABIA. — (Partidul Trăime basarabean al d-lui I. in* culeţ) • — D-nii: An ghelescu A(an»se (Isma I) Bârcă Vasile (Ohei), B dl N (Chișinău) B-t ana P Herat (H-tin) Caz-*e a Vlădimr (Chişinău), Cailstra Mihsil (Hifin) Ornâoţeanu Serghie (Tigh n»), Deacga Teodor (Tghn). in.neţ Ion (Bălţi, Chişinău, H -tir) Jistescov Ion (Dma« ), Leraer Natan (Hoto), Lisa H cr. (H itir), Pelivao Ioo (Gaţi, Chişicău), Pantea Gheman (Chişinâu, Tighn»), Păun Mesii (Hjtir), Promodea,â Grigore (Chei) Răci diesen Alex. (C»hui), Si vicie Elifterie (Orhe ). Naţionsliţ'bersH—D-nii: Adamovici Eug. lt col., Brătanu C. 1/ I., Beleadonov Tereptie protopop, Gogoreanu Daniel dr. ( oţi la Cetatea Alb ) Mainescu M sa (Orhei), Plupu Gh. şi Safier/ Cans.adin d . (Cetatea Albă). Partidat ţărănesc.--D-uri: Batcalacu (Chişioâo), Chibaţi Ion (Cahul), Ciornei Nivolăi (Cahl), Cazacii Grigore (Soroci), Coease Ion(Siroc»), Hilipa Panteiemoc (Soroci) Leanci Coastanin (Bâiji) Lupa Nor ( Kişinâu),Lapuşca Gh. (Soroca) Mâță Alix. (Băl.)) Moldovean ! D. I. (bâ.ț), Neaga Daniel (Tighiol), N-mtr*nu Luca (Tighic*), R su Ioa (Balț V Sf«dă Petre (Soroca), Stere Constantin (Soroca), Tr*ndaf rescu Ni.^Cetates.Alea), Veioc V**nic (C*hui). L gr» b*&*ra me»nă sst ordine!. — D-ni: D^mbra a Feodor (Ismail), Evanghiof Aaiipa (Iemsii). Independeţ» s. biocul evztesemţfonul — D-nii: Bâaâ Va»ile (D-hi), Ti seisom Rabin (Ctiiş nâu). B JC0V.NA (Partidul d-lui I. N!s tor). — D-mi: Con«iantine«C. A.ex. (Vij mț*), DobrȘ Fi.aret '(Suceava), Fi dluj Nivu (Cernâu.i-Oiaş) a uneiluc Uiinltile Dr. (weinăuţi-judeţ) Morala welor (Storojinci), Marca V**ne Dr. (Vâscăuţi), Nistor Ion Dr. (Rădăuți), Rotică Gavrîi (Cernăuţi-judeţ), Reuţ Rminius Dr. (Gara Humărului), Roşea Leon (Siret), Strancher Bene Dr. (Cernăuţi-oraş), Simionovici Teofil (Rădăuţi), Toma Irgu G. (CârnottiMg) Ungueaaa Vasile (Storojac-}), Vihovici Iosif (Cotmaai), Vsscan a lui A?,aoie Gh. (Zsstavna). Partidul Socialist. — Pistiner lacob Dr. (Cernăuți-or*ş). ARDEAL (Partidul Naîlansl-Libural. — Ard'U Sever Dr. (31ho )R Agia Aiex. (Brașov) And'd Alex. (Cojocn*), Angerescu C. Dr (Trei Scaune), Brătî*nu C. Mună (Aad) Brătianu C. I. I (Bih r-Făgă aș) Banu Constentin (Bh^r), Bbrg Vicc T ( :*rss-Sfve io), Bâdiceanu Mihai (Caraș S vetin), B gdan (-iu ), Bordea Angustin Dr. (Cojocni), Bartan Constanin (Huedoar*), IB ercu Ion D . (TardrArieş) uhiivsi Vatile Dr. (Bihor), Copelatu I. (Caraş-Sev erp) Corneanu Cornei Dr. ( araş Sevftri), Crlitea M .ion (.im), Cosmsi Aurel Dr. (Tmaş-Toronta ) Dagoş. Aurel Dr. (Satmai), Erryey Arpad Dr. (Ciu ) Florian Ion (Hunedoa.*) Grozaioa Dr. ( -irad), Grădişteanu Ion (Braşov), Gi da ah. D . (Caraş-Severi ) Gâ b..vice aau P tre (Hu n d .ars) H,inc& V*#ne Dr. (Târaava-M â), lonesei Alex. (Torontal), Ileana Alex. (Tei S aurie), L»le«*a Traiau ( Jaraş-Severin), Laboatc E .a D (Sălagh) Lica edu Par**chiv Dr. (Tials-Toromai), Moşjiu Traian Gineral (Bihor, F«lgăraş, Hunedoara-Salagin), Meruţiu Vasic Dr. (B striţs-NăsăucS), Mavrod, A ex. (Caraşăeverm), Boldavanu Conif. (Hai.edoar.), M ha y Hete O. (Maiam iris), Mind caca Si ni D (v'iareş-Turda), Mota^ C. Dr. (Târnava Mm) M zin Valea D . (Tnn^Toonai), Matei Ion Dr. (Turda-A.h.) Near* eseu AcansSe CjI (B.ha ),O zeseaie (Caraş-Severii)) Oosdean Pavel(Pitxi^-To vontai), Popov) 1 Iosif Ur. (Caraș-Severii) Hopa Lt**-ana G. (Fagărat) Pi*o H. mpiu Dr. (Hjoedoa «), Pora Andei (Od *he) Pop Go, (Să sgie), Piso E gen ut. (Sloi ) -P iscu Diu (To Scaunt), Pas ai R mu* i r (T eid»-Ar es), R^su Ab adea u io i (A ba-de-I b). Raeu Aurel Dr. ( vl.ies Tar-