Mişcarea, mai 1922 (Anul 16, nr. 94-115)
1922-05-01 / nr. 94
im....... si bti m....................Mmmm ITM km. raée M msmmmm Bani 50 Politica Sovietelor Lovitura reprezentanţilor bolşevici dela Conferinţa de la Genua denotă încă odată practica lor iezustică şi tendinţa de a se menţine în conflict cu toată Europa. In adevăr, Cicerin s’a arătat la început ameninţător crezând că astfel va putea intimida marile puteri, cari se vor lăsa convinse şi de strigătul de ajutor al poporului rus şi astfel se va vedea — guvernul sovietic — recunoscut fără prea mari discuţiuni şi rezistenţe. Dar s’a înşelat căci de la început aliaţii, deşi Anglia prin Lloyd George a adoptat o atitudine şovăetnică din cauza intereselor sale economice pe care totdeauna le-a pus mai presus de orice alte principii, au fost destul de hotărâte ca să-l facă pe reprezentantul bolşevic să-şi aducă aminte că trebue să se supună areopagului european. Şi atunci Cicerin şi-a moderat atitudinea pentru ca la un moment dat să arunce o nouă bombă: tratatul de la Rapallo, gata să aprindă din nou un crâncen şi sângeros război in omenire. Germania Învinsă şi Rusia adusă la ruină de umanitarismul bolşevic, dar păstrând aceleaşi tendinţe imperialiste, s-au găsit în aceiaşi comunitate de interese şi atunci au văzut prilejul nimerit pentru a impune o modificare a condiţiunilor de pace, să încheie un tratat pretins economic, dar cu un vădit substrat politic. Acest acord era îndreptat în mod evident în potriva Poloniei ale cărei graniţe nu sunt recunoscute nici de Rusia şi nici de Germania, in potriva României a Cărei situaţie teritoriali este ameninţată şi In potriva Franţei faţă de care—de astă dată —poporul german nutreşte ideia revanşei, iar guvernul sovietic nu poate ierta atitudinea hotărâtă a reprezentanţilor republicei. S’ar părea că situaţia se repetă: după marea revoluţie. Francezi s'au răsboit şi ei ca întreaga Europă, au avut în faţă atâtea coaliţii europene, pe Cari le-au biruit pentru că atuncea situaţia era cu totul alta. Europa era condusă de monarchi absoluţi care-şi vedeau situaţia periclitată prin ideile liberale ale revoluţiei. Popoarele erau asuprite, privilegii feudale se menţineau, libertăţile erau inexistente şi deasupra tuturora trona voinţa suveranilor cari dispuneau de soarta supuşilor după bunul lor plac. Şi cu toate acestea, monarhii Europei au găsit la popoarele lor sprijinul necesar pentru a lupta împotriva Franţei revoluţionare care era considerată ca o mare primejdie. Dar, pentru că principiile revoluţiei franceze erau isvorâte din sufletul popoarelor pentru că erau conforme cu structura societăţii noastre, şi mai ales pentru că Francezii au ştiut să elimine elementele anarhice Cari urmăreau, ca vestitul Baboeuf, nivelarea socială comunistă, mai presus de aceşti monarchele şi-au făcut loc in conştiinţa publică şi Curând s'a putut înregistra isbânda lor deplină. Astăzi situaţia este cu totul alta: popoarele trăesc în cea mai deplină libertate, conducerea statelor se face în acord cu sentimentele populare şi Cele mai legitime revendicări ale mulţime! sunt satisfăcute în cadrul ordinei publicei şi a organizaţiei de stat. Deci toate svârcolirile reprezentanţilor bolşevici, acţiunea lor subversivă cu propaganda anarhică pe care o fac nu pot duce la rezultatele aşteptate de Troţki şi Lenin.Bolşevicii Calcă să profite numai de nevroza de după război, de anarhia care stăpâneşte unele spirite, şi mai ales de lipsurile şi nemulţumirile inevitabile Ce se resimt pretutindeni Ca să strecoare nxa, şi dorul de răzbunare în sufletul acelora care până erl s’au considerat ca nişte dezmoşteniţi ai soartei. Şî faţă de nevoile materiale ale mulţime! — este, foarte lesne să agiţi masele infăţişind viaţa în Cele mai trandafirii culori şi prezentând mijloace extreme pentru satisfacerea condiţiilor de existenţă. Faţă însă cu rezultatele la care a ajuns guvernarea comunistă şi de dezastrul în care se găseşte Rusia, idealul bolşavic profesat cu atâta persistenţă şi atâta îndrăzneală în faţa areopagului european, este sigur, că va fi înfrânt şi pentru totdeauna. Aceasta nu va însemna decât triumful păcii şi al democraţiei la omenire pentru o liniştită propăşire în toate domeniile de activitate. Cm. Diaconescu DIPLOMAŢIE COMUNISTA — Cicerin $1 „oligarhia" Marilor Puteri — In mod oficial diplomaţia sovietelor ruseşti s'a făcut cunoscută la Genua, prin atitudinea lui Cicerin, in fapt era cunoscut prin întreaga acţiune pe care bolceddlii a dus-o în străinătate. In scopul de a li se recunoaşte formaţiunea de guvernământ. Contestat de majoritatea poporului rus care tinde să fie eliberat de tirania comunistă, acest regim, prin reprezentanţii săi înlăuntrul Rusiei şi în afară, urmăreşte sub toate formele ca republica sovietică rusă să fie recunoscută ca atare de Marii Aliaţi. Dar comisarii diplomaţi au pus la cate lovitura tratatului de la Rapalles(care în cele din urmă nu poate fi surprisâ, având în vedere raporturile existente de atâta vreme între ruşi şi germani), şî atuncea s’au produs cele ce s’au petrecut in conferinţa de la Genua. Relaţiunile ulterioare, telegrafice, ne arată că Cicerin în fineţa sa diplomatică, a adoptat în cele din urmă tonul, comunist, faţă de reprezentanţii Aliaţi, afirmând că nu recunoaşte nei autoritatea Consiliului Superior,ntetoga Naţiunilor şi mai ales Puterile înţelegerii care după el, instituie o organizaţie oligarhică. Astfel m-a fost dat şi vedem că la masa verde, diplomatul Rasiei sovietice bate cu pumnii pentru a ilustra astfel concepţiunea bolşevică atuncea când „oligarhia“ europeană tinde să restabilească pacea între popoare. — Comitetul şcolar al şcoalei inferioare de Meserii V. Marinescu din Iaşi, aduce viile sale lau dtumuri onor. Băncilor , Moldova, Iaşilor şi Uniunea Română pentru sumele ce au binevoit adosa şcoalei pentru Întreţinerea unui număr de orfani de Război cari învaţă meserii in această şcoală. comunicatul socîe-TĂTII „MAXIM GORKI” — O lămurire ce se impune — . Ci răspuns la relevarea ce am făcut-o in numărul nostru de alaltăieri, comitetul societăţi „Maxim Gorki” pentru ajutorarea înfometaţilor din Rusia, publică un comunicat In care in&tfind scopul uman ce 'şi propune, apelează din nou la Inimile caritabile să-şi deîe ombolul pentru sărăcii din Rusia. "'~Din capul locului am prevenit că ni se va invoca umanitarismul, ceia ce cercul „Maxim Gorki* a şi făcut prin acest comunicat. Acceptând dară acest nobil şi Înalt sentiment uman, Întrebăm pe cei grupaţi era sus zisul ceva: n’are laşul destul săraci şi nevoiaşi care trebuie să atragă atenţiunea umanitariştilor noştri ? N’avem atâtea mizerii de uşurat şi suferinţe de alinat, ca să ne mai îndreptăm privirea în altă parte ? Atenţiunea specială pentru Rusia înfometată a avut o întreaga Europă, în urma apelului făcut de Însuşi M. Gorki,—şi nimeni nu s’a opus. Dar In momentul de faţă o asemenea iniţiativă venită din partea unor grupări politice cari pactizează direct cu acţiunea boleevică — (că el în comitetul cercului „Maxim Gorki* găsim numai „ţărănişti* şi „comunişti* sau neo-comunişti), —o asemenea iniţiativă, firesc, pornită dintr’o astfel de sorginte are o lăture cu totul alta de cftt umanitatea şi caritatea şî de acela am şî evidenţiat-o. In consecinţă persoanele cari vor considera apelul pornit dintr’o curată inspiraţîune umană, vor răspunde ca atare. Cetăţenii lasă, cari vor sesiza lucrurile, şi vor lua in consideraţiune cfi acţiunea porneşte de la gruparea ţărănistă-comunişt şi cu sediul în chiar localul comunist din strada Langa, aceştia vor lua act de aceste rânduri... închiderea stagienei teatrale Mâine icară se închide itagienei teatrunul naţional din Iaşi. Incepati din Octombrie, această stagiune a ţinut până la 1 Mai, fiind cea mai lungă şi mai fecundă din toate stagiunile societăței dramatice ieşene. Activitatea artistică a fost intr’adevăr foarte Încordată, având in vedere persocanul artistic atât de redat şi numărul reprezentaţiilor şi al premierelor atât de mare. Intr’adevăr, în cursul acestei sîagimi a’a dst peste 25 de premiere — ceia ce institue o mancă artistică extraordinară. La această operă atât de grea a contribuit perseverenţa artiştilor, dar in acelaşi timp şi îndrumarea personală şi calculată a directorial teatrului, d. M. Codreanu, care stimulând zi cu zi toate elementele, a avut un rol precumpănitor. Energia , severitatea directorului teatrului a fost numai lipici osei artiştilor, sub toate raporturile. In cursul ttiglunei a’au realizat unele creaţiuni însemnate, pe care marele public Ie-a relevat din primul moment. Intre acestea avem pe d. Braboresca în „Hamlet“ şî d. Ghiţesca In „Orhele”, d-na Braboresca şi d-ra Sorana Ţopa, în câteva plete distincte, etc. Asupra activităţei artistice însă vom vorbi într'o cronică specială. Ţinem numai a releva munca prodigioasă a d-lui Vlad Cuzinschi care ca director de scenă şi ca regisor mai ales a fost pe bazele tuturor in serile de spectacol. Dr. Cuzinschi a realizat în cartul acestei stagiuni o serie de montări şi puneri în tcecă cari sunt mal presus de ori ce laudă. Ia genere a fost bună şi fecundă stagiunea teatrală care a legat marele public de Instituţianca noastră artistică. Dovada am avut-o, văzând că acest public s’a abţinut de la ori ce alte spectacole străine, frecventând cu predilecţie reprezentaţiile societăţii dramatice. CITITI IMPROIMARI IM ULTIMILE STIRI TELE-ROMICS Artistul Morţun la Iaşi Un oaspete al Iaşului. E artistul I. Morţun, care va apare la astfăseară pe scena teatrului naţional în noua sa creaţiune din comedia „Extemporalul“. Nu mulţi dintre vizitatorii cari vor aplauda în astă seară pe eminentul artist, vor fi ştiind că Morţun a aparţinut societătţei dramatice a teatrului din Iaşi. Aicea, în Iaşi, şi-a început Morţun cariera artistică şi aicea s-a distins în primele raiuri de caracter. Aicea la Iaşi artistul Morţun a îndrăgit teatrul şi aicea a obţinut primele succese. Ca unii dintre aceia cari cunoaştem autoritatea sa artistică din prima fază, avem mulţumirea sufletească de a-1 vedea revenind în mijlocul nostru. Intr’un turneu trecut Morţun ne-a adus creaţiunea frumoasă din „Regele“, iar acuma ne-aduce o altă creaţiune nu „Extemporalul“ cu care a obţinut mari succese la Bucureşti. Semnalînd revenirea pentru o seară a artistului Morţun pe scena ieşană,o facem cu toată mulţumirea, îu amintirea succeselor sale de altă dată, în cea mai frumoasă epocă a teatrului naţional din Iaşi. ECOURI Pottal ebraist S Tsernichovski a tradus in ebraică .(dada* lui Homer. * in colecţia :Pagini Alese din scriitorii romani a apărut No. 74 cuprinzând povestea Ainstră-te Mărgărite", a lui P. Ispirescu. * , Cunoştinţe folositoare“ biblioteca desfătări pentru gospodari, redactată sub direcțiunea d-lui prof. I. Simionescu publică în ultimele două numere: min Jurui casei* de M. Lupescu și „Cajol* de I. Simionescu. Informaţii •WWwwf. — D-l C.loma, vice-preşedintele comisiei interimare pleacă Luni la Bucureşti pentru a supune spre aprobare ministerului de Interne noul budget comunal. MAIORUL VALEANU. La locuinţa sa din str. Labar Citargiu, a încetat din viaţă maiorul Gheorghe Vâleacu, o figură bine cunoscută a Iaşului. Defunctul a fost veteranul răsboiului pentru independenţi, fiind decorat cu mai multe ordine. A fost deputat, senator şi prefect de Vaslui. Ceremonia înmormântării va avea loc Luni, cortegiul plecând de la biserica Buna Vestire unde se află depuscorpul. Transmitem familiei îndurerate expresiunea condoleanţelor noastre. — D nii funcţionari şi pensionari cari au figurat ca membri ai „Societăţii funcţenariior publici de filantropie şi economie” precum şi toţi d-nii funcţionari de la orice instituţie din Uşi şi judeţul Iaşcani sunt membri ai „Casei funcţionarilor publici” din Ministerul de Industrie şi Comerţ „Societatea generală a funcţionarilor publici” cu sediul în Bucureşti, Bulevardtsl Eilsabeta No. 32, sunt convocaţi în adunare generală pentru ziua deDuminică 30 Aprilie 1922, orele 3 iam. p. în sala Consliului Comunal a Primăriei Iaşi spre a proceda, conform art. 39 şi 40 din statute, la constituirea filialei din Iaşi şi alegerea comitetului local de administraţie. Domnii funcţionari şi pensionari, pentru a putea participa la discuţiunile ce vor avea loc şi la alegerea membrilor din comitet, sunt rugaţi a prezenta cărţile de membru şi orice altă dovadă din ambele zise societăţi, azi fuzionate. Cercul astronomic „Victor Anestin” aduce la cunoştinţă că Duminică 30 Aprile nr. va avea loc în Amfiteatrul liceului Naţional, a zis Şedinţă Pubiică la ora 4 iam. p. m. In program: O conferinţă despre Viaţa Şi opera lei William Harsche! precum şi una despre planetele Venus şi Saturn, intrarea liberă. — LUNI 1 MAI expoziţia „Miron” se închide. Persoanele cari au reţinut din lucrările lui Miron sunt rugate a le ridica azi şi mâine Duminică. — In zilele I de 2 şi 3 Mai are Ioc la Creditul Urban tragerea scrisurilor este la sorţ. LUNI 1 MAI 1922 Manuscrise Postume ACTUALITATE de Ana Conta-Kernbach % Din seria manuscriselor postume ale defunctei scriitoare Ana Conta-Kernbach, publicăm în rândurile ce urmează un articol întitulat ,Actualitate* care este într’adevăr di actualitate. Se ştie că în congresul învăţătoresc de la Craiova, d-l dr. Anghelescu ministrul Instrucţiunii publice, anunţând o serie de reforme în învăţământ, a demonstrat necesitatea înfiinţarei şcoţilor de adulţi prin căzărmi. Despre această importanta problemă de ordin cultural s’a ocupat şi defuncta scriitoare Ana Conta-Kernbach, — cum se poate vedea din acest articol postum, asupra căreia atragem atenţiunea cetitorilor noştri. Toată lumea se plânge de perpetuarea analfabetismului, împotriva lui şcoala nu poate lupta, fie din pricina ei, fie din acea a condiţiunilor sociale. Experienţa e făcută de la 1864 şi până acuma. De ce nu face nimic armata, ea care are şi puterea de constrângere şi aceea de continuitate timp de 3 ani ? De ce n’ar avea dânsa şcoli de adulţi care să dea învăţământul primar amplificat cu tot ceea ce trebueşte unui cetăţean conştient de dreptul şi datoriile lui ? Un învăţământ care să formeze sentimentul religios şi pe cel patriotic, care să dea instrucţia cetăţenească de care e oşi mare nevoe acum cu instituirea votului universal, şi în care să se dea fiecărui soldat o meserie cu care să-şi treacă zilele de iarnă în loc să steie la cârciumă. De ce armata nu face această operă socială când o poate face mai lesne decât oricine? In loc să împrăştie şi să risipească muncă şi vreme pentru slujbe în care soldaţii stau ceasuri, zile şi săptămâni întregi fără să facă nimic, nu mai bine ar folosi cei 3 ani de serviciu mulităresc pentru modelarea sufletelor în sensul nevoilor reale ale statului şi ale vremii ? Unde poate tânărul învăţa mai bine rolul lui de cetăţean, cu drepturi, dar şi cu îndatoriri, decât acolo unde are vie icoana ţării, cu flamura la umbra căreia se adăposteşte ? Şcoala se adresează copilăriei, ea cată să facă educaţia „omului“, armata singură poate da pe a cetăţeanului!... Pe lângă aceste cunoştinţe şi pe lângă cele instrumentale, cetirea şi scrierea, eu socot de mare Însemnătatepentru ridicarea intelectuală şi socială a neamului românesc, calculul mintal. Socotirea repede din minte este o trebuinţă urgentă pentru ţăranul nostru, veşnic înşeaţi de negustori, care se slujesc cu cinism de aceastăinferioritate a lui. E vorba deci de o armă de luptă pe care trebue să i-o dăm. In afară de această utilitate practică calcului mintal are una educativă de mare Însemnătate şi foarte preţioasă, credem noi, în faza actuală de dezvoltare a neamului românesc. Ceia ce caracterizează pe ţăranul nostru este gândirea înceată. Polonezul, grecul,neamţul, evreul nu mai vorbim de latini, gândesc mult mai repede. N’am zis că gândesc şi mai bine! Românul a dovedit cu literatura lui populară, cu arta şi obiceiurile lui, a dovedit, zicem, o distincţiune şi o înţelegere foarte aleasă. Dar vremurile de faţă nu mai dau răgaz şi viociunea, viteza de gândire, joacă un rol însemnat în frământarea zilnică şi în lupta dintre popoare, mai ales dintre popoare care convieţuiesc. Pentru ca Românul să-şi păstreze în ţara lui locul pe care-l are, îi trebuesc toate armele legale.. Viteza de gândire este insă rezultatul exerciţiului, al fiecărei prelungite, al muncii intelectuale repetite. Ei bine, dintre toate obiectele de învăţământ, dintre toate îndeletnicirile şcolare calculul mintal este, după părerea noastră, cel mai propriu instrument pentru câştigarea agerimii, a tuţelei în gândire. Celelalte obiecte, Istorie, Ştiinţă, etc., au nevoe de răgaz, de desfăşurare, fiind relativ complexe. Cetirea şi scriere făcută repede, deprind cu lipsa de gândire. Singur calculul mintal (nu cel scris care e cu totul altceva) lucrând cu gândiri scurte, ţărmurite, precise, uşor controlabile şi relativ evidente, poate fi o gimnastică intelectuală în sensul vitezei, fiindcă respectă veşnic precizia şi exactitatea. Calculul mintal are, după noi, o valoare necalculabilă în special pentru Români şi este instrumentul educativ cel mai preţios pentru momentul de faţă, iar instituţia care ar fi să-l folosească în primul loc, este armata cea care are şi menirea şi îndatorirea de a da cetăţeanului toate mijloacele de luptă—de luptă dreaptă, făţişă şi cinstită. A C. R.