Mişcarea, mai 1922 (Anul 16, nr. 94-115)

1922-05-01 / nr. 94

im....... si bti m­­....................Mmm­m ITM km. ra­ée M msmmmm Bani 50 Politica Sovietelor Lovitura reprezentanţilor bolşevici dela Conferinţa de la Genua denotă încă odată practica lor iezustică şi tendinţa de a se menţine în conflict cu toată Europa. In adevăr, Cicerin s’a arătat la în­ceput ameninţător crezând că astfel va putea intimida marile puteri, cari se vor lăsa convinse şi de strigătul de ajutor al poporului rus şi ast­fel se va vedea — guvernul sovietic — recunoscut fără prea mari discuţiuni şi rezistenţe. Dar s’a înşelat căci de la început aliaţii, deşi Anglia prin Lloyd George a adoptat o atitudine şovăetnică din cauza intereselor sale economice pe care totdeauna le-a pus mai presus de ori­ce alte principii, au fost des­tul de hotărâte ca să-l facă pe re­prezentantul bolşevic să-şi aducă a­­minte că trebue să se supună areo­pagului european. Şi atunci Cicerin şi-a moderat a­­titudinea pentru ca la un moment dat să arunce o nouă bombă: tra­tatul de la Rapallo, gata să aprindă din nou un crâncen şi sângeros răz­boi in omenire. Germania Învinsă şi Rusia adusă la ruină de umanitarismul bolşevic, dar păstrând aceleaşi tendinţe impe­rialiste, s-au găsit în aceiaşi comu­nitate de interese şi atunci au văzut prilejul nimerit pentru a impune o modificare a condiţiunilor de pace, să încheie un tratat pretins econo­mic, dar cu un vădit substrat po­litic. Acest acord era îndreptat în mod evident în potriva Poloniei ale cărei graniţe nu sunt recunoscute nici de Rusia şi nici de Germania, in po­triva României a Cărei situaţie teri­toriali este ameninţată şi In potriva Franţei faţă de care—de astă dată —poporul german nutreşte ideia re­vanşei, iar guvernul sovietic nu poa­te ierta atitudinea hotărâtă a repre­zentanţilor republicei. S’ar părea că situaţia se repetă: după marea revoluţie. Francezi­ s'au răsboit şi ei ca întreaga Europă, au avut în faţă atâtea coaliţii europene, pe Cari le-au biruit pentru că atuncea situaţia era cu totul alta. Europa era condusă de monarchi absoluţi care-şi vedeau situaţia pe­riclitată prin ideile liberale ale revo­luţiei. Popoarele erau asuprite, pri­vilegii feudale se menţineau, libertă­ţile erau inexistente şi deasupra tu­turora trona voinţa suveranilor cari dispuneau de soarta supuşilor după bunul lor plac. Şi cu toate acestea, monarhii Eu­ropei au găsit la popoarele lor spri­jinul necesar pentru a lupta îm­po­triva Franţei revoluţionare care era considerată ca o mare primejdie. Dar, pentru că principiile revoluţiei franceze erau isvorâte din sufletul popoarelor pentru că erau conforme cu structura societăţii noastre, şi mai ales pentru că Francezii au ştiut să elimine elementele anarhice Cari ur­măreau, ca vestitul Baboeuf, nivela­rea socială comunistă, mai pre­sus de aceşti monarch­­ele şi-au făcut loc in conştiinţa publică şi Curând s'a putut înregistra isbânda lor de­plină. Astăzi situaţia este cu totul alta: popoarele trăesc în cea mai deplină libertate, conducerea statelor se face în acord cu sentimentele populare şi Cele mai legitime revendicări ale mul­ţime! sunt satisfăcute în cadrul or­­dinei publicei şi a organizaţiei de stat. Deci toate svârcolirile reprezentan­ţilor bolşevici, acţiunea lor subver­sivă cu propaganda anarhică pe care o fac nu pot duce la rezultatele aş­teptate de Troţki şi Lenin.­­Bolşevicii Calcă să profite numai de nevroza de după război, de anar­hia care stăpâneşte unele spirite, şi mai ales de lipsurile şi nemulţumi­rile inevitabile Ce se resimt pretutin­deni Ca să strecoare nxa, şi dorul de răzbunare în sufletul acelora care până erl s’au considerat ca nişte dez­moşteniţi ai soartei. Şî faţă de ne­voile materiale ale mulţime! — este, foarte lesne să agiţi masele infăţi­­şind viaţa în Cele mai trandafirii cu­lori şi prezentând mijloace extreme pentru satisfacerea condiţiilor de e­­xistenţă. Faţă însă cu rezultatele la care a ajuns guvernarea comunistă şi de dezastrul în care se găseşte Rusia, idealul bolşavic profesat cu atâta persistenţă şi atâta îndrăzneală în faţa areopagului european, este si­gur, că va fi înfrânt şi pentru tot­deauna. Aceasta nu va însemna decât tri­­umful păcii şi al democraţiei la ome­nire pentru o liniştită propăşire în toate domeniile de activitate. Cm. Dia­conescu DIPLOMAŢIE COMUNISTA — Cicerin $1 „oligarhia" Marilor Puteri — In mod oficial diplomaţia sovie­telor ruseşti s'a făcut cunoscută la Genua, prin atitudinea lui Cice­­rin, in fapt era cunoscut prin în­treaga acţiune pe care bolced­dli­i a dus-o în străinătate. In scopul de a li se recunoaşte formaţiunea de guvernământ. Contestat de majoritatea popo­rului rus care tinde să fie elibe­rat de tirania comunistă, acest re­gim, prin reprezentanţii săi înlă­­untrul Rusiei şi în afară, urmă­reşte sub toate formele ca repu­blica sovietică rusă să fie recu­noscută ca atare de Marii Aliaţi. Dar comisarii diplomaţi au pus la cate lovitura tratatului de la Rapalles(care în cele din urmă nu poate fi surprisâ, având în vedere raporturile existente de a­­tâta vreme între ruşi şi germani), şî atuncea s’au produs cele ce s’au petrecut in conferinţa de la Genua. Relaţiunile ulterioare, telegrafice, ne arată că Cicerin în fineţa sa diplomatică, a adoptat în cele din urmă tonul­, comunist, faţă de reprezentanţii Aliaţi, afirmând că nu recunoaşte nei autoritatea Con­siliului Superior,­ntet­oga Naţiu­nilor şi mai ales Puterile înţele­gerii care după el, instituie o or­ganizaţie oligarhică. Astfel m-a fost dat şi vedem că la masa verde, diplomatul Ra­siei sovietice bate cu pumnii pen­tru a ilustra astfel concepţiunea bolşevică atuncea când „oligarhia“ europeană tinde să restabilească pacea între popoare. — Comitetul şcolar al şcoalei inferi­oare de Meserii V. Marinescu din Iaşi, aduce viile sale lau dtumuri onor. Băncilor , Moldova, Iaşilor şi Uniunea Română pen­tru sumele ce au binevoit a­dosa şcoalei pentru Întreţinerea unui număr de orfani de Război cari învaţă meserii in această şcoală. comunicatul socîe-TĂTII „MAXIM GORKI” — O lămurire ce se impune — . Ci răspuns la relevarea ce am­ făcut-o in numărul nostru de alal­tăieri, comitetul societăţi „Maxim Gorki” pentru ajutorarea înfome­taţilor din Rusia, publică un comu­nicat In care in&tfind scopul uman ce 'şi propune, apelează din nou la Inimile caritabile să-şi deîe om­bolul pentru sărăcii din Rusia. "'~Din capul locului am prevenit că ni se va invoca umanitarismul, ceia ce cercul „Maxim­ Gorki* a şi fă­cut prin acest comunicat. Accep­tând dară acest nobil şi Înalt sen­timent uman, Întrebăm pe cei gru­paţi era sus zisul ceva: n’are laşul destul săraci şi nevoiaşi care tre­buie să atragă atenţiunea umani­tariştilor noştri ? N’avem atâtea mizerii de uşurat şi suferinţe de alinat, ca să ne mai îndreptăm pri­virea în altă parte ? Atenţiunea specială pentru Rusia înfometată a avut o întreaga Eu­ropă, în urma apelului făcut de În­suşi M. Gorki,—şi nimeni nu s’a o­­pus. Dar In momentul de faţă o a­­semenea iniţiativă venită din par­tea unor grupări politice cari pac­tizează direct cu acţiunea bolee­­vică — (că el în comitetul cercului „Maxim Gorki* găsim numai „ţă­rănişti* şi „comunişti* sau neo-co­­munişti), —o asemenea iniţiativă, firesc, pornită dintr’o astfel de sorginte are o lăture cu totul alta de cftt umanitatea şi caritatea şî de acela am şî evidenţiat-o. In consecinţă persoanele cari vor considera apelul pornit dintr’o cu­rată inspiraţîune umană, vor răs­punde ca atare. Cetăţenii lasă, cari vor sesiza lucrurile, şi vor lua in consideraţiune cfi acţiunea por­neşte de la gruparea ţărănistă-co­­munişt şi cu sediul în chiar localul comunist din strada Langa, aceş­tia vor lua act de aceste rânduri... închiderea stagienei teatrale Mâine icară se închide itagienei tea­­trunul naţional din Iaşi. Incepati din Octombrie, această stagi­­une a ţinut până la 1 Mai,­­ fiind cea mai lungă şi mai fecundă din toate stagiunile societăței dramatice ieşene. Activitatea artistică a fost intr’adevăr foarte Încordată, având in vedere perso­­canul artistic atât de redat şi numărul re­prezentaţiilor şi al premierelor atât de mare. Intr’adevăr, în cursul acestei sîagi­mi a’a dst peste 25 de premiere — ceia ce insti­­tue o mancă artistică extraordinară. La această operă atât de grea a con­tribuit perseverenţa artiştilor, dar in ace­laşi timp şi îndrumarea personală şi cal­culată a directorial teatrului, d. M. Co­­dreanu, care stimulând zi cu zi toate ele­mentele, a avut un rol precumpănitor. E­­nergia ,­ severitatea directorului teatrului a fost numai lipici osei artiştilor, sub toate raporturile. In cursul ttiglunei a’au realizat unele creaţiuni însemnate, pe care marele public Ie-a relevat­ din primul moment. Intre a­­­cestea avem pe d. Braboresca în „Ham­let“ şî d. Ghiţesca In „Orhele”, d-na Bra­boresca şi d-ra Sorana Ţopa, în câteva plete distincte, etc. Asupra activităţei artistice însă vom vorbi într'o cronică specială. Ţinem numai a releva munca prodigi­oasă a d-lui Vlad Cuzinschi care ca di­rector de scenă şi ca regisor mai ales a fost pe bazele tuturor in serile de spec­tacol. D­r. Cuzinschi a realizat în cartul acestei stagiuni o serie de montări şi pu­neri în tcecă cari sunt mal presus de ori ce laudă. Ia genere a fost bună şi fecundă sta­giunea­ teatrală care a legat marele public de Instituţianca noastră artistică. Dovada am avut-o, văzând că acest public s’a ab­ţinut de la ori ce alte spectacole străine, frecventând cu predilecţie reprezentaţiile societăţii dramatice. CITITI IM­PROIMA­RI IM ULTIMILE STIRI TELE-ROMICS Artistul Morţun la Iaşi Un oaspete al Iaşului. E artistul I. Morţun, care va apare la astfăseară pe scena teatrului naţional în noua sa creaţiune din comedia „Extempo­ralul“. Nu mulţi dintre vizitatorii cari vor a­­plauda în astă seară pe eminentul artist, vor fi ştiind că Morţun a aparţinut socie­­tătţei dramatice a teatrului din Iaşi. Aicea, în Iaşi, şi-a început Morţun ca­riera artistică şi aicea s-a distins în pri­mele raiuri de caracter. Aicea la Iaşi ar­tistul Morţun a îndrăgit teatrul şi aicea a obţinut primele succese. Ca unii dintre aceia cari cunoaştem au­toritatea sa artistică din prima fază, a­­vem mulţumirea sufletească de a-1 vedea revenind în mijlocul nostru. Intr’un turneu trecut Morţun ne-a adus creaţiunea frumoasă din „Regele“, iar a­­cuma ne-aduce o altă creaţiune nu „Extem­poralul“ cu care a obţinut mari succese la Bucureşti. Semnalînd revenirea pentru o seară a artistului Morţun pe scena ieşană,­o fa­cem cu toată mulţumirea, îu amintirea suc­ceselor sale de altă dată, în cea mai fru­moasă epocă a teatrului naţional din Iaşi. ECOURI Pottal ebraist S Tsernichovski a tradus in ebraică .(dada* lui Homer. * in colecţia :Pagini Alese din scriitorii ro­mani a apărut No. 74 cuprinzând povestea Ainstră-te Mărgărite", a lui P. Ispirescu. * , Cunoştinţe folositoare“ biblioteca desfă­tări pentru gospodari, redactată sub direcțiu­nea d-lui prof. I. Simionescu publică în ul­timele două numere: min Jurui casei* de M. Lupescu și „Cajol* de I. Simionescu. Informaţii •WW­wwf. — D-l C.­lom­a, vice-preşedin­­tele comisiei interimare pleacă Luni la Bucureşti pentru a supune spre aprobare ministerului de Interne noul budget comunal.­­ MAIORUL VALEANU. La locuin­ţa sa din str. Lab­ar Citargiu, a încetat din viaţă maiorul Gheorghe Vâleacu, o fi­gură bine cunoscută a Iaşului. Defunctul a fost veteran­ul răsboiului pentru independenţi, fiind decorat cu mai multe ordine. A fost deputat, senator şi prefect de Vaslui. Ceremonia înmormântării va avea loc Luni, cortegiul plecând de la biserica Bu­na Vestire unde se află depus­­corpul. Transmitem familiei îndurerate expresi­­unea condoleanţelor noastre. — D nii funcţionari şi pensionari cari au figurat ca membri ai „Societăţii func­­ţenariior publici de filantropie şi econo­mie” precum şi toţi d-nii funcţionari de la ori­ce instituţie din Uşi şi judeţul Iaş­­cani sunt membri ai „Casei funcţionarilor publici” din Ministerul de Industrie şi Co­merţ „Societatea generală a funcţionarilor publici” cu sediul în Bucureşti, Bulevar­­dtsl Eilsabeta No. 32, sunt convocaţi în adunare generală pentru ziua de­­Duminică 30 Aprilie 1922, orele 3 iam. p­­. în sala Consliului Comunal a Primăriei Iaşi spre a proceda, conform art. 39 şi 40 din statute, la constituirea filialei din Iaşi şi alegerea comitetului local de adminis­traţie. Domnii funcţionari şi pensionari, pentru a putea participa la discuţiunile ce vor avea loc şi la alegerea membrilor din co­mitet, sunt rugaţi a prezenta cărţile de membru şi ori­ce altă dovadă din ambe­le zise societăţi, azi fuzionate.­­ Cercul astronomic „Victor Anestin” aduce la cunoştinţă că Duminică 30 A­­p­rile nr. va avea loc în Amfiteatrul li­ceului Naţional, a zi­s Şedinţă Pubiică la ora 4 iam. p. m. In program: O conferinţă despre Viaţa Şi opera lei William Harsche! precum şi una despre planetele Venus şi Saturn, intrarea liberă. — LUNI 1 MAI expoziţia „Miron” se închide. Persoanele cari au reţinut din lu­crările lui Miron sunt rugate a le ridica azi şi mâine Duminică. — In zilele I de 2 şi 3 Mai are Ioc la Creditul Urban tragerea scri­surilor es­te la sorţ. LUNI 1 MAI 1922 Manuscrise Postume ACTUALITATE de Ana Conta-Kernbach % Din seria manuscriselor postume ale de­functei scriitoare Ana Conta-Kernbach, pu­blicăm în rândurile ce urmează un articol întitulat ,Actualitate* care este într’adevăr di actualitate. Se ştie că în congresul învăţătoresc de la Craiova, d-l dr. Anghelescu ministrul Instruc­ţiunii publice, anunţând o serie de reforme în învăţământ, a demonstrat necesitatea în­­f­iin­ţarei şcoţilor de adulţi prin căzărmi. Despre această importanta problemă de ordin cultural s’a ocupat şi defuncta scrii­toare Ana Conta-Kernbach, — cum se poate vedea din acest articol postum, asupra că­reia atragem atenţiunea cetitorilor noştri. Toată lumea se plânge de perpetuarea analfabetismului, împotriva lui şcoala nu poate lupta, fie din pricina ei, fie din acea a condiţiunilor sociale. Experienţa e făcută de la 1864 şi până acuma. De ce nu face nimic armata, ea care are şi pu­terea de constrângere şi aceea de continui­tate timp de 3 ani ? De ce n’ar avea dânsa şcoli de adulţi care să dea învăţământul primar amplificat cu tot ceea ce trebueşte unui cetăţean conştient de dreptul şi dato­riile lui ? Un învăţământ care să formeze sentimentul religios şi pe cel patriotic, care să dea instrucţia cetăţenească de care e oşi mare nevoe acum cu instituirea votului universal, şi în care să se dea fie­cărui soldat o meserie cu care să-şi treacă zilele de iarnă în loc să steie la cârciumă. De ce armata nu face această operă so­cială când o poate face mai lesne de­cât­­ ori­cine? In loc să împrăştie şi să risi­­­­pească muncă şi vreme pentru slujbe în­­ care soldaţii stau ceasuri, zile şi săptămâni întregi fără să facă nimic, nu mai bine ar folosi cei 3 ani de serviciu mulităresc pen­tru modelarea sufletelor în sensul nevoilor reale ale statului şi ale vremii ? Unde poate tânărul învăţa mai bine rolul lui de cetă­ţean, cu drepturi, dar şi cu îndatoriri, de­cât acolo unde are vie icoana ţării, cu flamura la umbra căreia se adăposteşte ? Şcoala se adresează copilăriei, ea cată să facă educaţia „omului“, armata singură poate da pe a cetăţeanului!... Pe lângă aceste cunoştinţe şi pe lângă cele instrumentale, cetirea şi scrierea, eu so­­cot de mare Însemnătate­­pentru ridicarea intelectuală şi socială a neamului românesc, calculul mintal. Socotirea repede din minte este o trebu­inţă urgentă pentru ţăranul nostru, veşnic înşeaţi de negustori, care se slujesc cu ci­nism de această­­inferioritate a lui. E vor­ba deci de o armă de luptă pe care tre­bue să i-o dăm. In afară de această utilitate practică cal­cului mintal are una educativă de mare În­semnătate şi foarte preţioasă, credem noi, în faza actuală de dezvoltare a neamului românesc. Ceia ce caracterizează pe ţăranul nostru este gândirea înceată. Polone­zul, grecul,­­neamţul, evreul nu­ mai vorbim de latini, gândesc mult mai repede. N’am zis că gândesc şi mai bine! Românul a dovedit cu literatura lui populară, cu arta şi obiceiurile lui, a dovedit, zicem, o distinc­­ţiune şi o înţelegere foarte aleasă. Dar vre­murile de faţă nu mai dau răgaz şi vio­­ciunea, viteza de gândire, joacă un rol în­semnat în frământarea zilnică şi în lupta din­tre popoare, mai ales dintre popoare care convieţuiesc. Pentru ca Românul să-şi păstre­ze în ţara lui locul pe care-l are, îi tre­­buesc toate armele legale.. Viteza de gândire este insă rezultatul e­­xerciţiului, al fiecărei prelungite, al muncii intelectuale repetite. Ei bine, dintre toate obiectele de învă­ţământ, dintre toate îndeletnicirile şcolare calculul mintal este, după părerea noastră, cel mai propriu instrument pen­tru câştigarea agerimii, a tuţelei în gândire. Celelalte obiecte, Istorie, Ştiinţă, etc., au nevoe de răgaz, de desfăşurare, fiind relativ com­plexe. Cetirea şi scriere făcută repede, de­prind cu lipsa de gândire. Singur calculul mintal (nu cel scris care e cu totul altce­va) lucrând cu gândiri scurte, ţărmu­­rite, precise, uşor controlabile ş­i relativ evidente, poate fi o gim­nastică intelectuală în sensul vitezei, fiindcă respectă veşnic precizia şi exactitatea. Calculul mintal are, după noi, o valoare necalculabilă în special pentru Români şi este instrumentul educativ cel mai preţios pentru momentul de faţă, iar ins­tituţia care ar fi să-l folosească în primul loc, este armata c­ea care are şi menirea şi îndato­rirea de a da cetăţeanului toate mijloacele de luptă—de luptă dreaptă, făţişă şi cin­stită. A C. R.

Next