Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)

1922-06-01 / nr. 116

A * 4 . murau in Mi­­ Hl 1.1. C. UHUD D. Ion 1. C. Brătianu a sosit as­tăzi la Bucureşti. Primul ministru al tării, revenit după o lungă absenţă, a fost primit cu o călduroasă ma­ni­festaţiune de simpatie şi de res­pect— manifestatiane cu care popu- laţiunea capitalei a ţinut să întâmpi­ne pe acela care a înălţat In străi­nătate drepturile şi prestigiul popo­rului nostru, prin strălucita sa acti­vitate politică din ultimui timp. Abia sunt câte­va zile de când la banchetul dat de Uniunea Latină din Paris, D-l Barthou, preşedintele a­ Ceitei mari asociaţii de cultură, sa­lutând In Ion I. C. Brătianu pe omul de stat al unei ţări de aceeaşi grntă, a ţinut să adaoge ca ministru: Că vorbele sale curtenitoare sunt icoana credincioasă a sentimentelor guver­nului francez şi că rolul hotărâtor pe care primul ministru român l-a îndeplinit la Genua pentru asigurarea păcii, merită admiraţiunea şi recu­noştinţa tuturor. Politica de pace, politica dreptăţii, acţiunea sinceră şi reală in rezolva­­rea tuturor greutăţilor existente în viaţa internaţionali, au găsit in de­legatul României un sprijinitor Căl­duros, un glas care s’a ridicat cu autoritate, un spirit care a dat so­luţii de pe urma cărora lucră­rie con­ferinţei au putut propăşi. Alături de Franţa, legată de ace­iaşi comunitate de interese, dar şi de aceiaşi orientare morală, pentru des­făşurarea vieţii internaţionale pe ba­zele dreptăţii, România a susţinut cu fermitate revendicările sale, a izbutit să Înlăture intriga foştilor săi duş­mani şi să obţină pentru Basarabia recunoaşterea definitivă şi indiscu­tabilă a realipirei sale. D. Barthou, a găsit la Paris un nou prilej de a întări legământul Fran­ţei in această privinţă şi de a stă­rui asupra unităţii strânse prin Care popoarele înfrăţite prin jertfele răz­boiului se vor putea bucura netur­burate de roadele păcii. Dar in a­­celaş timp a ţinut să afirme, încre­derea poporului şi a guvernului fran­cez cât şi speranţele cu care între­văd rezultatele acestei acţiuni Co­mune, odată ce viaţa politică a Ro­mâniei este reprezentată de Ion Bră­­tianu, de acela care a contribuit a­­tât de mult la victoria definită a A­­liaţilor. Aprecierile străinătăţii sunt astăzi deosebit de măgulitoare. România a dobândit rangul unei puteri însem­nate, grupând în jurul politicei sale externe şi Celelalte trei state ale mi­cei înţelegeri. Conferinţa de la Genua a fost pri­lejul Celei do intăi manifestări pozitive a importanţei statului nostru, Care desigur impunea respect prin pute­rea şi bogăţia sa. Dar prestigiul său firesc a fost ri­dicatul prin strălucirea cu care de­legatul român a ştiut, deopotrivă cu sprijinirea intereselor păturii sale, să aducă la discuţiunea chestiunilor ge­nerale, un cuvânt care a fost ascul­tat şi de către acei mai puternici, Ioan I. C. Brătianu, se Întoarce în ţară după o muncă încordată şi ro­ditoare. Recunoaşterea Basarabiei, nu­mele ţârii ridicat la locul de Cinste şi sprijinul efectiv pe care aliaţii ni-l acordă în deslegarea chestiunilor ro­mâneşti, iată rezultatele pe care le Înregistrăm cu o mândrie firească. Aducând marelui român omagiul nostru recunoscător unim sentimen­telor de admiraţiune manifestate pe tot drumul de la graniţele ţării pănă în capitală, credinţa şi devotamentul neţărmurite prin care şeful partidu­lui naţional liberal poate fi sigur de a înfăptui cu adevărat consolidarea unei ţări puternice şi regenerate. V. B. 31 MSI-SC»­ , SENTA GERMANA mmmm­MMfcfeSMM Mâine expiră termenul falsî acordat Germaniei de cătră comisianea de repa­­raţiuni, pentru achitarea datoriilor de răs­­boi. Corespondenţa şi tratativele ce au ur­mat între timp între Pariss Berlin, au a­­raen­orat raportările în aenzul că au de­car« tratative intre ambele acte. Aceasta însamnă că e posibilă o nouă înţelegere care s’a fi enunţat, şi că în ori­ce caz, este exclusă politica de agresiune — cum de altfel a a hotărât şi în conferinţa de la Genna. Germania tinde să realizeze an impru­­mut internaţional spre a putea face faţă datoriilor. Pentru acest împrumut se pare că e câştigată opinia publică engleză, a­­m­ericană ş­i chiar franceză. In Camera fran­ceză deputata­ Fahre a vorbit ilios de necesitatea acestui imprumut pentru ca Germania el poată corespunde obligaţiu­­nelor ei. Presa ergieză predând şi ea în favoa­rea aceatui împrumut, arată că el implică un serios control financiar în scopul de a limita emisiunea hârtiei-monedă, ceea ce va atrage stabilizarea mărcei germane. Astfel deci problema reparaţiilor este pusă în directă legătură cu problema va­lutară—ceea­ ce poate interesa în aceiaşi măsură toate statele cari aşteaptă des­­dăunărire de război, conform tratatelor de pace. Scadenţa fatală de mâne, pentru Ger­mania, va fi prelungită cu un nou ter­men de graţie—în care timp e de nădăj­duit o înţelegere între Franţa şi Germa­nia, in "chestiunea despăgubirilor. ECOURI »Etica* Noul volum al d-lui prof. I. Gă­­vănescul, imprimat la »Viaţa Româneascâ* din laşi, cuprinde cursul profesat la Univer­sitatea Ieşană în anii 1907—8 şi 1920—21. Volumul cuprinde: Posibilitatea şi necesitatea unei etici po­sitive : Morala şi Natura. Materialismul, Re­ligia, Negardie Eticei: Pesimismul, Scepti­cismul. Revoluţionarismul. Problema Criteriului: Ce este bine şi drept? * »Zburătorul Literar’1 No. 37 aduce obicinui­tele colaborări. .. D. Lovinescu continuă stadiul asupra nu­velistului maior Brdescu. Proză şi versuri de V. Eftimiu, C Baltatar, H. P. Bengisca, I. Valerian, F. Aderca, l. Peitz, etc. « „Şcoala* revista asociaţiei corpului didac­tic din Basarabia, No. 8, cuprinde un sumar variat datorit d-lor N. Visterniceanu, l. Ni­­ca, C. S. Tare, D. M. Barbu, C. Popescu, T. Hotnog, l. Postolachi, etc. In totul o materie consacrată învăţămân­tului basarabean. * Revista de folklor "Şezătoarea" ce apare la Fălticeni sub îngrijirea d-lui A. Gorovei, împlineşti 30 de ani de existenţă. Este o da­tă aniversare care însamnă în acelaş timp un omagiu pentru harnicul scriitor moldo­vean, care cu sacrificii enorme a putut să răsliască pănă aici,—datorită numai dra­gostei sale pentru cultură. ­ Membrii filialei din Iaşi a Societăţii pentru profilaxia tuberculozei sunt rugaţi a se întruni in adunare generală l­a 1­1 Iu­nie a. c. ora 6 p. m. in localul filialei atr. Toma Cosma 5. Fiind a doua convocare, adunarea se va ţine ori­care ar fi numărul membrilor prezenţi. Rezultatul Alegerilor Parţiale din ţară Bucureşti telefonată — ora 11 dim. — La alegerile parţiale cari s’au efectuat ieri în diverse centre ale ţarei, au ieşit numai candidaţii partidului liberal. la Bucovina au fost aleşi d-nii M. Djuvara la Vijniţa, I. Pavliuc, la Coţmani şi Buzdugan la Rădăuţi. * In Ardeal au ieşit: dl Lepădatu la Cetea, d-l A. Blebea la Ir­ea d-l Ionică la Brad. Deasemenea au ieşit candidaţii liberali în cir­conscripţiile Verneşti, Pârău, Timişoara, Holb, ş. a. celelalte resultate lipsesc. La Slica Veche a fost ales candidatul partidului naţional. La Putna a fost ales d. Drăghicescu, liberal. La Suceava a fost ales d-l Ghiţescu, liberal. 0 mi HAID­GMANA — Ea se va tine la Bucureşti — Rostul conferinţei.—Problemele fixate.—Chestiunea hârtiei emise in timpul ocupaţiei germane.—Aurul României din Germania.— Bonurile germane.­­ Alte chestiuni. Dacă se va găsi modalitatea li­nei înţelegeri principale, nu este esclus să avem o conferinţă fi­nanciară cu Germania, în scpul de a stabili unele acorduri. Această conferinţă ar urma să se ţie la Bucureşti, în cursul lu­­nei iulie, dacă bine interes nu vor interveni alte fapte care sâ imps­­dice proectata conferinţă. Ce se va discuta în această conferinţă ? Numai chestiuni de ordin finan­ciar şi dintre acele care privesc numai raporturile dintre România şi Germania. Astfel In primul rând se vor discuta chestiunea biletelor emise de germani in timpul ocupaţiunei, prin Banca Generală, bilete care reprezintă o sumă de 2 miliarde 148 milioane, atât cât se ştie pâ­nă azi în chip oficial. A doua chestiunea Importantă ce urmează a fi soluţionată este res­tituirea depozitului de 283 milioa­ne aur pe care România îl avea depozitat înainte de răsboi, la­­ Reichsbank* şi pentru care au urmat tratative între guvernul Ro­mân şi cel din Berlin. Odată cu aceste chestiuni prin­cipale, in conferinţa româno-ger­­mană de la Bucureşti urmează a se mai tranşa altele tot atât de importante, precum sunt: Achitarea cerealelor pe care Germania le-a ridicat din România in timpul neutralităţii, şi care re­prezintă o sumă de 400 milioane lei. Despăgubirile cuvenite Români­ei pentru ostatecii germani şi pen­tru germanii internali în fără In timpul răsboiului. Soluţionarea definitivă a ches­tiunei bunurilor germane puse sub seqmestru şi propunerea făcută de germani de a oferi o sumă glo­bală ca aceste bonuri să nu fie lichidate prin vânzare. Cum se vede, conferinţa anun­ţată este de o deosebită însem­nătate şi ea nu se referă de­cât la probleme ce privesc numai Ro­­mănia şi Germania. „bărbaţii" pot fi frumoşi, era cam­ şi cu obra­zul ciupit de vărsat. Şi grupul după ce se uită un timp la fru­moasa blondă, începu apoi să vorbească de al­tele, de Genua şi de scumpirea traiului, dar, credem că nici George Lloyd, nici Cicerin nu se simţeau aşa de fericiţi ca aceşti burgheji a­­nonimi ce conversau înaintea unei mese de ca­fenea. Dion NOTE ZILNICE Cea mai frumoasă femee In una din cafenelele Parisului, unde micii rentieri, medici, comercianţi, literaţi se strâng şi discută tot ce se petrece la ordinea zilei, ui­nul dintre aceştia arată o revistă ilustrată care publică portretele celor mai frumoase femei din nu ştiu care oraş. Un tip, cu fața cam supărată, după ce trase din pipa sa veche,­­zise: — Cea mai frumoasă femee ? Știi, D-ta, dom­nule, când zic eu că o femee este frumoasă ? E simplu de tot: ea trebue să fie mare, blondă și grasă... — De­sigur, răspunde tovarăşul său, pentru că d-ta ești negru ca fundul ceaunului şi sub­ţire ca un ţâr. Pentru mine... Şi de­odată, unul din cei de faţă, care trecuse de vrâstă de a fi numit că e cel mai frumos, se ridică de pe sca­unul său şi adresându-se celor din jur, spune : — Sînteţi siguri, zise el cu un surâs ironic, că femeile sunt frumoase !... Frumuseţa nu este pro­babil de­cât o pură convenţiune. Eu, îmi permit de a susţine că, in natură, bărbaţii sunt întot­deauna mai frumoşi de­cât femeile. Vă îndoiţi poate? Dacă vă îndoiţi, cauza e, cred eu, că sînteţi tineri. Leoaica nu e de­cât o mâţă mare, cu pielea aproape fără păr, pe când leul se ştie ce maiestate regală are în înfăţişarea lui. Găina se poate ea compara cu cocoşul, şi păunul, ale cărui pene sunt de o frum­useţă recunoscută, şi tare când se umflă un pene, rotindu-şi coada ca un evantaliu, par’că ar fi o pasere legendară, se poate oare compara cu păuniţa, pe corpul căreia penele n’au nici o atracţie? Nu, frumu­seţea omenească nu este în realitate de­cât in fundul ochilor contemplatorului, după­­cum a spus bătrânul Shakespeare, şi fie­care femee este „cea mai frumoasă*.. Cu toţii îşi întoarseră de­odată privirile pen­tru a admira pe o tânără blondă care intrase atunci pe uşă, şi înaintând se aşează la o masă din apropierea lor. „­Acei care filosofa asupra frumuseţii, după ce o privi îndelung pe blonda care intrase, se în­dreaptă spre tovarăşii săi şi le şopteşte: — Intr’adevăr, iata o femee frumoasă,—şi zi­când aceste vorbe, începu să-şi aşeze cravata şi sa-şi răsucească mustaţa. Şi acest „barbat“, care susţinuse că numai Incendiul de astă-noapte An­a­nospte la ora 12 a rebucnit un puternic incediu la casele d-lei locotenent­­colonel Popovici din str. Sărărie, în dreţ­­­nul străzii Maselor. Focul a last naştere din pod,cae cre­de din cauza anul cu­ cult electric. Diinda­te de ştire sa sosit imediat la faţa locului autorităţile poliţieneşti şi pom­pierii. Din casa, însă că apa din con­ducte lipseşte la această oră, operaţianele localizării au durat pănă În ora 4 dim. A a. s Întreg scoperemântul casei. Mo­bilele din casa d-rel colonel Popovici şi din «parlamentul în care locueşte d-l Po­povici profesor universitar, un fost sat-Capoulul C. Vieru din pompieri, aafl­­eitedu-se de flăcări a fost internat­­st spi­talul Sf. Spiridon. Pagubele sunt însemnate. — D-l Vasiliu-Voinea ajutor de p­iraar, a disput Înfiinţarea de trei echipe volante de lucrători, care sub conducerea unui in­giner, să preceadă repede la repararea stră­­zelor laterale, acolo unde nu se cere o refacere totală. Astfel de ori a inceput refacerea stră­­selor Albineţ şi Hotin, Informaţii . La alegerile parţiale de la Suceava, ţărăniştii au adus un în­treg stat major de la centru, în frunte cu învăţătorul Mihalache pen­tru propaganda electorală. Succe­sul a fost atât de mare in­cât în­văţătorul de la Topoloveni a pă­răsit judeţul Suceava. Duminică, în chiar ziua începerei alegerei, foar­te plouat de insuccesul electoral. „Democratul“ Mihalache avea re­zervat în vagonul de dormit al tre­nului, un somptuos cupeu pentru el și aghiotantul său Papacostea, fos­tul agent marghilomanist.­­ Comitetul central al societăței „O­­crotirea Orfanilor de Război" se întru­neşte la 10 Iunie pentru a lua ucele dis­poziţii în vederea congresului general al societăţei ce are loc la Iaşi în zilele de 24, 25 şi 26 Iunie.­­ Duminică 4 Iunie, Duminica mare, serviciul religios de la biserica protestan­tă, va fi însoţit de un concert religios pe orgă și vioară. — Sâmbătă 3 iunie, se va serba cu mare solemnitate hramul biserice Sf. Con­stantin. Serviciul religios va fi oficiat de bătrâ­nel preot Arion, parohul b­ericel. PROGRAMUL Congresului III general al Socie­­tă­ții Ocrotirea Orfenilor din Râsboi care se va ține la Iaşi de la 25—27 Iunie 1922 Duminică, 26 Iunie 1922, se va oficia la ora 11 dimineaţa, la Sf. Mitropolie, un Te deum şi parastas in memoria eroilor neamului, în prezenţa congresiştiior, auto­rităţilor civile şi militare din Iaşi. După amiază, la ora 3 va avea loc şe­dinţa­ festivă a Congresului General la Teatrul Naţional. Darea de seamă generală a Consiliului Central şl regiunilor Iaşi, Bu­cureşti, Craiova Chişinău, Cernăuţi, Sibiu, Constanţa, Timişoara şi Cluj. Seara la ora 8 jam., masă comună la Grădina Copou în onoarea Congresiştilor. Luni 26 Iunie 1922, ora 9 jam. dimi­neaţa, şedinţa ultimă a Congresului la Tes­tiul Naţional. După amiază, la ora 3,­ vizitarea orfen­­natului agricol de bieţi .Olga M. Stridca" din Miroslava. Seara, la ora 9, festival la Teatrul Na­ţional în onoarea Congresiştilor. Marţi, 27 Iunie 1922, ora 9 j­m. dimi­neaţa, vizitarea orfelinatelor de fete .Re­gina Maria, Regele Ferdinand" şi Urseli­ din laşi. Ora 12 jam. vizită şi dejun la Ş.­ Nor­mală .Vasile Lupu" Copou. După amiază, la ora 3, vizitarea Şcos­­iei de Îndreptare a orfanilor din război de la Copou. Preşedin a Generală a S­oc. Ocrotirea Orfanilor din Război Org& M. Strrdzs — Duminică 28 Mai a. r. a avut Ioc căsătorii religioasă a d-rei Dr. Agite An­­ghel cu d­l Vasile Gh. Vrânceanu avocat. — Epitropa Generală a Casei spitale­lor şi ospiciilor Sff. Spiridon din laşi a­­duce la cunoştinţă generală că in zisa de 21 Iunie a. c. ora 10—12 a. m. se vsţine in camera acestei epitropi licitaţie publică prin oferte sigilate petitre furnizarea spi­­t­ariatei central cu cantitatea de 3600 kgr. săpun marmorat, gri mare, uscat care se va preda d-rul sef serv. de­sprovisiona­­re al Casei, câte 300 kgr. pe lună pe timp de un an de zile. Giranţia profiso de va fi de 2000 lei în efecte publice sau numerar, iar cea defi­nitivă va fi de 10 la sută asupra preţuit­i. Licitaţia se va ţine conform art. 72-83 dn legea contabilităţi generale a statului.­­ Poliţia terminând cercetările prelimi­nare, toţi cd imploiţi în f*rta­ de me­dicamente de la spitalul Sf. Spiridon, au fost înaintaţi parchetate­. — In strada Caza Vodă birja cu No. 48 a c»l.’at pe d. Z'mche Dimnicov ca re în atare grugă a fost internat îa spital. Birjarul a fost arestat. — In cartea bîsericei Cinelar a fost so­sită moartă o băt­ani cercetoare. Corpul a fost depus la morgă.­­ Ministerul Muncei a autorizat socie­tatea pentru profilaxia tuberculozei, de a face o chetă în localitate, în jude de 4 și 5 Iunie.

Next