Mişcarea, iunie 1922 (Anul 16, nr. 116-139)
1922-06-24 / nr. 134
* al ANUL XVI No..1.34 tf4âtpi sl AiMn|ii as* Magie tas» m «, 2©®S ,Se näfess« a S*TM# a. m S* 4®efc*»** *» «a*p«f mmt î* mmm, $ssB, & Bp ara iiSfer«Sp5»l as m S AMBAT A 24 IUNIE 1922 ms&M Sanl 50 Take Ionescu , telegramă laconică sosită ieri în ţară, aduce o veste din cele mai dureroase pentru noi. Take Ionescu a murit. Răpus de o boală grea cu care a luptat îndelung, asupra căreia se părea totuşi un moment că triumfase,—el s’a stins pe pământul Italiei acolo unde cu câteva săptămâni mai înainte, concepţiunile pollei sale exterioare primiseră consacrarea celui mai desăvârşit succes în faţa tuturor statelor lumii. Dacă pentru ultimii patruzeci de ani de viaţă politică a României Take Ionescu a fost inteligenţa sclipitoare, energia combativă, spiritul înaintat şi mereu înţelegător al vremurilor,—dacă a robit cu talentul său magic sufletele contemporanilor, smulgând deopotrivă admiraţiunea prietenilor şi adversarilor săi—în vremurile actuale, prezenţa în arena politică a unui om cu vasta sa experienţă, pătruns adânc de sentimentul ordinei şi al răspunderii, era un factor esenţial în echilibrarea forţelor în luptă şi o garanţie a victoriei împotriva spiritelor tulburătoare şi dizolvante. Moartea sa lasă an gol imens, care nu se va umple. Take Ionescu era necesar fării, ei îi oferea încă puterea neştirbită a facultăţilor sale alese, pe lângă autoritatea necontestată a unui om de guvernământ. In orientarea politicei noastre exterioare, Joke Ionescu a fost cel mai înfocat susţinător al intrarii în război alături de Aliaţi,--şi a colaborat apoi în cele două guverne a lui Ion I. C. Brătianu la opera de jertfă şi de abnegafiuns care până la urmă ne-a adus victoria. Consecvent politicei sale, el s’a străduit ca sâ păstreze, strânse, legăturile ţării cu Aliaţii, şi să-i asigure prin federafiunea micei înţelegeri o plina june cât mai puternică în mijlocul foştilor săi duşmani. Partidul naţional liberal educe astăzi omagiul suprem unui adversar leat dar şi acelui bun Român a cârui prezenţă in viaţa politică a statului însemna păstrarea tradiţiunilor de ordine şi demnitate, necesare acum mai mult decât oricând. Adânc îndureraţi, luăm cea mai vie parte la acest mere doi tu, pe care- l resimţim la fel cu prietenii săi de aproape şi cu întreaga suflare românească. „MIŞCAREA" V . LUCRĂRILE PREGĂTIM pentru modificarea csaslitujiei Comisiunea constituţională aleasă de Cameră şi Senat, s’a întrunit la Senat sub preşidenţia d-lui M. Ferekyde, fiind faţă şi membrii guvernului. D. Ioan I. C. Brătianu, prim-mnistru, propune să se aleagă o delegaţie care să alcătuiască anteproectul de Constituţie care va fi supus la urmă în discuţia comîsîunei plenare. In urma discuţiunilor Ia care au luat parte d-nîl Bălănesfiu, N. Chircu escu, C. Dîssescu, Vintică Brăilanu, Negură, etc., s’a admis propunerea d-lu! prim-minîstru şi s’au ale® în delegaţia constituţională d-nii M. Fertkyde, preşedinte: C Dissesco, raportor: dr. Boero, N. Bălănescu, N. Botez, V. Bârcă, D. Ioniţescu, Istrate Mocescu, C. I. Neogarscu, Gr. Procopiu, Mihail Poncrat, C. Petregcu-Comnen, dr. Pordea, dr. Haos Otto Roth şi dr. Romul Refitz membri. . ^ I [In urmă s'a hotărât formarea a zece subcomisiuni care să studieze și se adune materialul necesar pentru următoarele chestiuni: 1. Stat, teritorii, naţionalitate, extrădare, minorităţi. 2. Drepturile persoanelor, libertateaindividuală, egalitatea de drept şi de fapt. 3. Drepturile de proprietate, monopolurile de Stat judeţ şi comună. 4. Libertatea de asociaţie, a întrunirilor şi presei. 5. Libertatea conştinţei, libertatea Căitului, raportul dintre Stat şi Bierică. 6. învăţământ. 7. Puterile Statului şi raporturile lor. Principii generale. 8 Puterea executivă, descentralizarea, armata. 9. Puterea judecătorească. 10) Finanţe, impozite. Buget. S’a decis ca delegaţia comisiunei constituţionale să se Întrunească Vineri 23 curent, la ora 5 p. m. la preşedinţia consiliului pe miniştri. NOTE ZILNICE Se poate trăi cu sau firi autoritate ? Iată o întrebare destul de puţin interesată, pentru unii. Omul, animal creat şi pus in lume pentru a trăi în societate, poate fi liber? A pune această chestiune, înseamnă de sigur a o rezolva, poate.. Părerile sunt foarte împărţite: o teză, pentru sau în contra autorităţii, trebue înainte de a conchide, să treacă în revistă părerile destul de contradictorii, a lui Moise, Solon, Ravachol, Joseph de Maistre, Mahomet Napoleon, L. Michel, J. J. Rousseau, Confucius etc. etc. Asupra acestui subiect s’a scris mai multe cărţi decât cuprinsese vestita bistotacă din Alexandria, dar noi mergem mai departe şi ne întrebăm : — Cine ne va spune cu autoritate, dacă noi putem trăi cu autoritate? — Intr’o seară, pe când luam masa cu mai mulţi prieteni, spune Clement Vantel, am auzit discutându-se această chestiune. Aţi observat, desigur, că la sfârşitul unei mese îmbelşugate, convorbirea este extrem de aprinsă, sau extrem de serioasă, ceea ce dovedeşte că comesenii şi-au cam încurcat mintea. Printre aceşti conmeseni se găsea un spirit degajat cu totul de orice prejudicii, un cugetător obicinuit cu culmile, în sfârşit un tip cu totul uimitor. Natural, el era duşmanul oricărei constrângeri sociale. El apără teoriile anarhiste in nişte fraze admirabile. — Aş ! strigă el, trebue să stricăm lanţurile care ne leagă cu convenţiunile, moralele. Suntem făcuţi pentru a ne desvolta pe toate tărâmurile, in singurul cadru, de altfel extensibil infinitului al naturei. Din partea noastră noi ne răsculăm contra autorităţilor artificiale care ne impun moravurile şi legile noastre, şi suntem gata, la ziua hotărâtă, sâ dăm semnalul revoluţiunei decisive care va face din noi,—in fine ! —fiinţe libere ! Se simţea în el credinţa care face eroii şi martirii : într’adevăr, era superb. El vorbea, vorbea... când pe neaşteptate, îl vedem că păleşte privindu-şi diasornicul. — Deja unsprezece ore? mormăi dânsul. E de necrezut! Cum am să mă duc acasă ? — N’ai grijă, circulă încă autobuzele.. — Nu la asta mă gândesc. Mă gândesc la nevasta mea care mi-a spus să vin acasă la orele zece luni. cel ma târziu. Cine ştie ce voiu păţi? Şi îngrozit, sălbatecu inamic al autorităţii, teribilul anarhist, fugi repede pe ușă... ___ ___ Dion DOUĂ MONUMENTE DELAVRANCEA şi COŞBUC — In atenţiunea „Societăţii Scriitorilor România — De curind „Societatea Scriitorilor Romlei* de sub preşidenţia d-lui Corneliu Moldovanu, a lansat un apel pentru stringerea unui fond necesar ridicăsei unui monument în amintirea scriitorilor noştri cari au murit în timpul sau din cauza răsboiului. Iniţiativa este mai mult decit lăudabilă şi ea nu putea veni de cit de la S. S. R. singura care se ocupă de scriitori noştri, astăzi atit de reduşi. Cu alt prilej am propus S. S. R. să întocmească o istoriografie a tuturor scriitorilor noştri, incepind cu cei mai primitivi cari au avut un robin templul literature! şi pănă la cei din urmă dispăruţi. O istoriografie care să cuprindă notiţele biografice, exacte, tabela tuturor operelor lor adunate in volume sau uitate prin reviste şi ziare, şi data exactă a morţii. O atare lucrare ar fi in acelaş timp un îndemn pentru însăşi S. S. R. ca să organizeze anumite comemorări şi aniversări în amintirea celor dispăruţi, dintre care cei mai mulţi au fost daţi cu totul uitărei... Astăzi cînd S. S. R. lansează ideia ridicării unui monument in amintirea celor morţi in răsboi,constatam o mare lacună : din lista scriitorilor decedaţi, amintiţi in apelul S. S. R. lipsesc doi fruntaşi ai literature!, am putea spune două glorii, şi anume: Delavrancea şi Coşbuc,ambii morţi în primăvara anului 1918... Delavrancea a închis ochii la Iaşi, în refugiu după ce a cunoscut toată epopeia răsboiului şi a luat parte la toate durerile eroice ale neamului. El a închis ochii în pribegie, ducînd cu dinsul visul măreţ al unităţii naţionale. Coşbuc, a murit în acelaş timp în Bucureştiul ocupaţiunei germane, după ce a cunoscut întreg martirajul regimului strein, fiind unul dintre aceia care la căsuţa sa, redacta jalbele cetăţenilor bucureşteni cătră Comandatura germană, de a li se acorda mai multă omenie... Şi Delavrancea şi Coşbuc au fost mari martiri ai răsboiului şi amintirea lor trebue să rămîe vie pentru generaţiunde viitoare cari vor cunoaşte monumentul scriitorilor romîni morţi în răsboi. De aceea semnalînd lacuna, o supunem S. S. R. şi mai ales d-lui Corneliu Moldovanu cu convingerea că vor lua act de ea şi vor proceda in consecinţă. Cînd vorbim de scriitorii noştri morţi în timpul răsboiului, să nu uităm pe cei doi maeştri ai prozei şi versului românesc. ARALD Ex-Kaizerul "și-a vândut „memoriile“ ce vor apare peste câteva luni, ca formidabila sumă de 40 milioane lei. (75 milioane mărci). * Poetul Demodene Botez a pus sub pusă un nou votum intitulat „Dumineci“. * I Scriitorul Al. O Teodoreanu a terminat două lucrări teatrala—una care va fi repre- sentatâ pe scena teatrului ieşan, şi a doua pe scena „Teatrului Mic” a d-lui Puiu Ian- j covescu. * »' Ultimul număr din „Arhiva“, ca de obicei, 1 Inundă In Inepţii şi trivialităţi. D. prof. Iile Bărboulescu şi apendicele său ilustrul filogogoman George Pasca se pot felicita. Revista de istorie şi filologie se menţine în adevăr la un accentuat nivel academic prin pana străluciţilor savanţi ai Universităţii noastre, cari rău înetează să împroaşte noroi şi venin asupra celor mai reputaţi pamurii di ştiinţă ai ţării. Nmeni şi nimic nu scapă neponegrit și neterfelit. Dacă pentru cimiturile tu/, pe j cari probabil le-a vulgarizat prin „saloane- | te“ pe cari le frequentează ca şi prin colet- j ţionările de texte pe cari le intitulează „îs- \ tone a Literaturii'', genialul Doctor George Pascu nu poate ajunge academician, după ce a ajuns profesor universitar, găseşte mo- tiv să profaneze cu injurii de birjar, memo- f rta Iul lancu Bogdan şi să împroaşte ca » trivialităţi de manalagiu agramat şi obras- j nie oameni cari s’au afirmat în ştiinţa ro- mănească ca şi în cea mondială, cum sunt d-nii N.Iorga, V. Pârvan,G. Ibrăilianu, etc. Cei car l-au făcut profesor universitar se pot felicita; ştiinţa românească a căpătat un nou geniu şi mâine—poimâine, va mai publica, in vre-o limbă indo-eropeană, mulţămime profesorilor străini pentru cine ştie ce broşurete sau opuscule lipsite de valoare şi pe cari—ca şi In trecut in modestia ce-l caractirsază—le va prezenta la „aprecieri tie savanţi or străini, asupra marelui savam român d. George Pascu“. Dea nu-l laudă nimeni, dacă nu se ştie că pentru calare broşura, profesorul X de la Berlin i-a mulţumit, doctorul filologie simte ti dator să te publice... qxiTi m mmm a ti-* UITIMILE ȘTIRI THLfiromei TAKE lOlfESCU Minister! de externe a fost ieri telegrsfjc Înştiinţat că ştia! partidului democrat, Tike Ionescu, a încetat din viaţă la Roma, uade se «fl* îa convalescenţă dar ca o pronunţată afecţiune de cord. Ştirea a fost primită î.» toată ţara cum vădU regret pentru trctuşol p liric care a avut importante roluri L, grmrcările conservatoare dn ultimele trei decenii. Tik. Ioeesen a intrat în viaţa politică a ţării telstiv îâ răr. f ltd la început ca adept al programului pa rtidu'ct naţ'ocal bersl. A evoluat lată succesiv, şi prin dverse etape, trerând în partidul conservator de rtsb seîlgîni L?.acsr Csta gîn. De la'moartea aceatuî», dcs.h^âadn se p’oceaal șefid conservatoare care urma paralel cu disciotsasea partidalnî, Take Ionescu a desrhis Jupi* pssitm cucerirea acestei șefii. A hotat ast-feî ca gruparea .jjnimîâță & lai P. P. Cero şi The Malcrescu, hr în urmii, ce N.cu Filipescu şi AI. MarghUgnan. A iglositî între timp să formeze o grispare a p.srfe, care a fost denumită „partidul conservator democrat“ care după un scurt interval de existenţă a devenit „partidul conservator" (in urma morţii lci N. Fii(pesct') iar in tîmpaî războiaiei g devenit „psrodal democrat". Fără a face istoricul evoluției șl peripețiilor nolitice ale partîdaîoi conservitorjcslmist în descompunere, — ne vom opr! îa serviciile pe care Tske Ionescu ie a ada?tării. A fost raisistrsl instrucțiune! publice în guvernul conservator, apoi min’itra îa diverse rânduri: Ia departamente! finanţelor îs externe, etc. Ia timpaî răsboialul pentru enlrates n&- j ţioniiă, Takî Ionescu a făcut parte din guvernul naţional, prezidat de d-l Ionel I Brătifiua, fiind vice-preşedinte aî cosslciaîui j dî miniştri. A fost' un fervent partizan al j intrărel noastre în război aîături de Aliaţi ] de care a rSm«g nedespărţit pică în .cet- sul din urmă. Parlamentar disnais, Take Ionescu a i j icatrat e o quest« română ca numeroase ] discursuri rostite în Cameră şi Sssat ca prii?jjI diverselor probleme politico-soci- j ale ce se deibăreau. Avea Lamosse succese şi în întruniri publice, fiind considerat ca unul din cei mai de talent oratori ţării, în bogata-i carieră politică,—îa care s’a distins mai ales îa laptele pentru restaurarea şefilor conservatori,—T*ke Ionescu a ÎUit parte a tiva I* cele mai importante opes® legislative, fiind ales de multe ori şi in opoziţie. După răsboî a colaborat Ia guvern cu generalul Averescu de care s’a despărţit , în timpul guvernărei, convins de opera nefastă pentru ţară a aceîei guvernări. La prăbuşirea regimului averescan a venit singur la guvern cu sperenţa că va putea îndruma majorităţile parlamentare spre o sită directivă, dar neabitind, a fost silit să se retragă după o scurtă guvernare de o lună. Evident că în viaţa politică a ţării Take Ionescu a jucat an rel însemnat, de pe ] urma scliviîlţ’i sale, din cauza ’eternului î proces al şefiei şi dirotaţiei consarvatoa- re, nu rămâne însă o operă constructivă ■ pe care n’o putem semnsla în istorioara- fia politică a ţârei. Moartea lui Tike Sosesce, a produs o impresie profundă în ţară, intrucât a fost unul din fruntaşii noştri politici. Partidul detapcist sa va resimţi enorm de mult in urma dispariţiei şefului său. un omagiu pentru activitatea desfă-şurată de Take Ionescu pentru serviciile solute patriei şi peniţa memoria lui, arborăm dolici închiaoada-ae cu pietate înaintea mormântului său. JUSTUS in jurul demisiei lui Lenin Higa. — Stirea despre demisia lui Lenin este viu comentată în cercurile conferinței, întrucât nu se știe până in present cine va lua de fapt conducerea afacerilor în Rusia. Incident sângeros la Silezia superioară Berlin. — La Bhkupicz la Silezia superioară s’a produs un incident sângeros între un detaşament al poliţiei plebiscitare şi un detaşament de trupe franceze. Un mare număr de civici au luat partea poliţiei. S’au schimbat focuri, în urma cărora au fost uciși 4 civili. Autorităţile au fost înştiinţate ca foarte probabilă sosirea Principelui Carol în Iaşi pentru a lua parte la o şedinţă a congresului societăţii „Ocrotirea Orfanilor de răsboi. Reprezentanţii autorităţilor se întrunesc azi la primărie pentru a întocmi programul de recepţiune. D. Const. Toma preşedintele comisie ne i interimare s’a întors astăzi dimineaţă în localitate venind din Bucureşti. — In «stă sea ă are ioc îs Ioc*Iu! camerei de comerţ o latrasire a inacţLo»ii- Ior comerciali, îa vederea închidere! prăvăliilor, în limp?;! vacanţei. — Duminică se va întruni comitetul unificei sindicatelor comerciale și industriale pentru ca să închee gestiunea și a preda noului comitet, constituit la arm* faaianei ca sfătui negustoresc. — In urna* intervenţii făcut* de d-l Emitian Popescu-Tăccta, administratorul domeniilor d-lui D. Dobreacu, direcţia generală a căilor ferate, a aprobat ca expres,d ce pleacă la ora 1 din Iaşi să se oprească an menes şi îa gara Scânteia. Admirabila asulptură „Blocul de Isonus“ datorită sculptorului I. Mateescu se afla expusă în vitrina msgiziantul de muzică „Brssît“ din str. Lipaşnesna. Aviz amatorilor de artă, — ’Societatea de gimnastică, sport și marcă, a dat măsuri pentru a restaura Cabana de pe Cish’la, care a se ferit în urma râsboiului. Ia curând va avea loc în asgsrarea Cabana restaurate. Congresul general al Ocrotirei orfanilor In vederea congresului genaral al „Societatei Ocrotirea orfanilor din război“ şi-a mai anunţat sosirea Episcopul Ioan din Cluj, căruia i se va face o primire cordială. Preoţii ieşeni, în urma unei consfătuiri ţinute, au decis a găzdui pe numeroşi preoţi ce vor sosi in localitate cu prilejul congresului. Primirea Episcopului de Cluj se va face după un program special ce va fi întocmit de I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei. Episcopul loan va fi găzduit la Mitropolie. & AdîBiBistraţia comsBidâ va da îa oooarea congresiştilor un bsnsheî, care va avea ioc DUiSslnică seara în grădiea Copou. Ia acest scop de ajutor ds pîirasi Vaailtu-Vilîia a luat măsuri pentru decorsrea gradieei şi pentru gcegâilrea locurilor necesare baschetului. Vei îi învitiţi reprezentanţii sssterităţilor — Direcţiunea liceului naţional din iaşi, face canoacul elevilor, corespondenţilor, părinţilor, profesorilor şi tuturor cari poartă imeres de şcoală, că serbarea de fişe de an,cerirea peomoţiilor şi împărţirea premiilor pentru elevii meritoşi va avea loc Duminică 25 iunie orele 10 dimineata îa saîa da gimnastici a şcoaîei. Elevii se vor prezenta ia repeifiiia ne-_ Cisare de cor Vineri şi Sâmbătă, (23 şi 24) iunie ora 4 dup! amiază. Direcţiunea rosgă pe toţi părinţii şi corespondenţii să szisîe Ia această serbare de încheiere de an. — Cu prikjul încheiere!' «nului şsotar, o sgspi a avut ioc cri ia liceul particular „M. Kogiinicesse", la care au fost invitaţi un mare număr de profesori din școlile statuia*. CURSURLE SCHIMBULUI Bursa din Paris de la 21Iunie 1922 — Londra 51,18 New-York . 11,55 Germani® . 3 55 Belgia . 94,80 Hatra . 56,40 Praga . 22,25 România 7,45 Elveţia 219,50 V ii.n.î . 0,09