Mişcarea, septembrie 1922 (Anul 16, nr. 191-214)

1922-09-06 / nr. 193

■'S * f .- « ANUL XVI No. 193 cornu ia mu­ rs Câţiva zile, capitala statului Ceho­slovac adăposteşte o conferinţă diplomatică, a statelor care alcătuesc mica înţelegere. In seria conferinţelor care au pre­ocupat atenţiunea publică în ultimele vremuri aceasta este cea mai puţin sgomotoasă, lipsită de fast, şi fără ca să lege de rezultatele sale însuşi pacea lumii sau putinţa de existenţă a popoarelor. Şi de acela chiar din primul mo­ment, lucrările sale decurg cu suc­ces, cu spor şi într’o armonie pe care zadarnic am căuta-o în celelal­te adunări de până mai eri. Miniştrii de externe ai României, Serbiei, Cehoslovaciei şi an delegat ai statului polon, s’au întrunit pen­tru a stabili o directivă de acţiune Comună faţă cu situaţia politică in­ternaţională. Două Chestiuni apar mai Însemna­te şi privitoare in chip direct aces­tei puteri. Cea dintâi este chestiu­nea reparaţiunilor, cea de a doua, admiterea Austriei şi Ungarie! In li­ga naţiunilor. Chestiunea reparaţiilor şi a dato­riilor de răsboi a fost depăcătată cu zgomot şi prin nenumărate instanţe de către marile puteri. Deşi atâtea dintre ţările mari, care au avut de suferit pierderi colosale in cursul a­­nilor de răsboi, figu au şi ele printre creditori, nici un­ moment drepturile lor nu au fost date la comb­ersţiu­­ne. Dealtfel thiar la conferinţa păcii proporţiile care s’au atr­­alî Româ­niei sau Serbiei din totalul general al reparaţiunilor au fost absolut ri­dicole. Dar cum şi aceste cote formează până la un puset baza de discuţ­i şi de tocmeală între debitorii lor şi prin­cipalii interesaţi,în Chestiunea despă­gubirilor se impune trebuinţa ca mi­cile state, unite şi sprijinându-se pe o ail rsdice uniforms să-şi susţie ca hotărâre aceste drepturi­ ori­cât ar fi ele de neînsemnate— faţă mai ales cu pagubele reale Ce au avut de su­ferit. In CefaCe priveşte Intrarea a două state foaste duşmane in Liga Naţiu­nilor se impune la râş! o hotărâre bine chibzuită. Toate statele din mica înţelegere sunt moştenitoare ala Au­striei şi Ungariei, teritoriile anexate de fiecare dintre ele se află prin forţa lucruri­lor im număr important din foştii lor supuşi, minorităţi cari prin statutul internaţional urmează a se bucura de drepturile cele mai depline. Câtă vreme însă aceste ţiri şi in deosebi Ungaria, nu părăsesc gân­durile iredente şi în deosebi organi­­zaţiunile de agitaţii ni şi de pregă­tire militară pentru aceste scopuri, apare primejdios ridicarea pe acelaşi rang a statelor acestora, acordân­­du-se cu drept de control şi de ac­ţiune care se răsfrânge asupra situ­aţiei interne a supuşilor ce au câr­muit până mai ieri. Cu­ atât mai mult dar, statele du­nărene urmează a-şi fixa atitudinea.­ Blocul lor reprezintă o unitate de interese politice şi economice, ga­rante a ordinii în partea atât de ameninţată a Europei. El constituie o mare putere politică şi militară, de a cărei importanţă cată a se ţine seamă. Ţara noastră stă în centrul aces­tui bloc şi îi covârşeşte prin orga­nizarea şi puterea sa proprie. Re­prezentantul nostru la Praga a fost primit cu Cele mai ve dovezi de simpatie din partea tuturor. Lucră­rile conferinţei vor cimenta însă mai bine unitatea de interese care ne leagă de vecinii noştri. Ast­fel în concertul european Ro­mânia câştigă un loc de seamă prin forţele sale proprii şi prin unirea strânsă care o leagă de toate sta­tele micii înţelegeri. IN ŞAGĂ Multe şi mărunte.. In epoca­­oamenilor noui* au apărut şi „co­mercianţi noul", adică acei dintre negustori cari au profitat de împrejurările evenimentelor pen­tru a realiza averi formidabile. Deosebirea dintre omul nou politic şi negus­torul nou este următoarea: Pe când cel dintăi realizează averi debitând cele mai ieftine surogate democratice, negusto­rul nou câştigă debitând cele mai ieftine suro­­gate de mărfuri cu cele mai scumpe preţuri... A ars una din cele mai mari fabrici de piele şi talpă din ţară. Prilej pentru cismarii cari „ne încalţă“ să ia şi mai multe piei de pe noi... Suspinul unui decepţionat: Fericit cel care poate uita totul,—dar şi mai fericit cel care n’are ce uita.. Apropos de nouii negustori , înaintea unui profesor-medic celebru din Viena se prezintă un negustor îmbogăţit de război, care se plângea de gută. Doctorul începe să-i examineze extremităţile umflate şi simţind câ în camera de consultaţii s’a produs o atmosferă grea, spune clientului său : — înainte de a veni la mine, trebuia să faci mai întăi o baie de picioare acasă. — D-le doctor, asta mi-a spus’o şi doctorul meu de la Iaşi. Dar n’am vrut să fac nimic, până nu voi fi consultat o capacitate mai mare in ale medicinei, cum sunteţi d-voastră­­... UN DETONATOR AL TAREI :_D.R“LN. LUPU Abia plecat din ţarâ ca sâ facă „bal de c­aut­li­za­­te“ şi au şi sosit ştiri senzaţionale despre isprăvile celebrului doctor A. Lupu, care a pornit în campania de defăimare a ţârei. Făcând apreciartunt asupra unei lucrări în care d-l Voztcka a des­cris starea României de dinainte şi în urma râs­boiului, doctorul „sui generis“ a găsit de cuviință sâ a­­tace pe d-l Woztcka pentru simplul motto că vorbind de cele două mari reforme sociale,—împroprietărirea şi votul universal,—a pus în evi­denţă marele rol al M. S. Rege­lui Ferdinand, pe care-l consideră ca pe unii din cei mai democraţi Suverani, împotriva “democratismului“ Su­veranului nostru, se ridică vehe­mentul comunist-revoluţionar care se cre­de îndreptă­ţit a vorbi stră­­inătăţit in tonul In care vorbeşte, faţă de Rege şi de ţară. Aceasta este prima ispravă a fi­ces­tui agitator revoluţionar, vor urmele sigur şi altele pe care le vom înregistra la timp, lăsând ca actele şi faptele doctorului Lupu sâ vorbească ele singure despre simţimântul său naţional şi despre dragostea ce o arată fostul sfet­nic al tronului pentru ţara cărei a­­parţine. citiţi şi răspândiţi ZIARUL „HÎŞCAREA* CONGRESUL ÎNVĂŢĂTORILOR Astăzi se deschide la Bucureşti congrsaul general al învăţătorilor din România nouă. In­flaţia­ reformelor şcolare pe cere parlamentar va fi chemat să te voteze, congresul invftţfttorese este oportun, cad se vor desbate ehssifuni cari, credem noî, vor fi folositoare atât reformelor şcolare ce se pregătesc de cătră comisiu­­n­e tehnice instituite de m n’«terni instrucţiune­, cât şi pentru corpul luminat al învăţătorilor, din punc­tul de vedere moral şi profesional. Pr­gramul Congresului prevede câte­va din aceste importante ches­tiuni, anume: obligativitatea Învă­ţământului primar, organizarea a­­cestui Învăţă­mânt cu partea lui com­plimenta­ră, şi recatarea corpului didactic. Din punctul de vedere profesio­­ni­st vor desbate în congresul de la Bucureşti diverse probleme, în­tre care: chestiunea salariilor şi a gradaţiilor, a controlului, a peda­gogiei, a stirei materiale In gene­re, etc. Vom urmări şi dezbaterile cu tot interesul, având In vedere întrea­ga activitate de până azi a miniş­trilor de Inu­r­eţiane al partidului liberal, cărora—In frunte cu neui­tatul Sp. C. Haret - se datoresc ce­le mai mari reforme in Învăţământ. Problema şcolară ca pită astăzi o importanţă din cile mtii extraor-. dine re, având In vedere menirea Învăţătorilor chestu­­l cel dfhtfdl la ci­mentarea sufletească a mirai şi rolul educativ şi'nsţiona! pe care trebuie să-l aibă invăţătorimea în nouile provincii disrobice şi in ge­nere în toate colţurile noului stat român. Deslotterile vor dura patru alte şi ele vor fi onorate şi de d-l dr. Anghilescu, ministrul instrucţiune! publice. ECOURI Troţchi s’a apucat de teatru, şi de litera­tura teatrală , a scis o piesă intitulată ,Do­uă Lumi" îl sare de sigur că face apologia lamei... Ib­la-Me, Presu se va juca la cea­trai mic* din Moscova. Un poet ungar, fieral, a tradus la limba maghiara bucăţi alese din Coşbuc, Emines­­cu, Vlăhuţă. La Tokio, revlita japonivă ,Floarea* pu­blică tn traducere „Luceafărul* Iul Emi­­nescu.s D. dr. H. Solomovic!, a­­­părut un intere­sant studiu de specialitate intitulat m Corpi strănut In căile respiratoare şi digestive su­­perioare şl Conen­dium­ de taringo tracheo­­bronco şi esofagoscopic". Lucrarea fiind consacrată bolilor de nas, găt și urechi, va interesa cu deosebire lu­mea noastră medicală. întreţinerea Cimitirelor La Primărie a avut loc alaltăieri o cons­­fătuire a membrilor comisienei pentru reor­­ganizarea cimitirilor. Consfătuirea a fost prezidată de S. S. Arhiereul Iacob, asistat de d-l C. Toma preşedintele comisiei in­terimare şi Vasilin­ Voiau ajutor de primar. D-l C. Toma a făcut o expunere asu­pra olimpntal îa care înţelege d­aa organi­zarea cimitirelor, pentru ca Întreţinerea şi regrijirea mormintelor să devie reali. Administraţiunea se 'nţelege are a rămâne pe seama comune!, iar comisiunea va avea misiunea pioasă, de a exercita un control binefăcător. Membrii corais’nnei sa împărtăşit vede­rile prim­araiul. Marți seara, comisianex se va întinai din nou, pentru a redactat ante-proectul. Demonstraţia navală la Datum Conatantinopole 2. (Rsdor). Escadra en­gleză a plecat la Batum spre a sprijini ce­rerea guvernului englez de restituire a trei vase de comerţ secvestrate de autorităţile sovietului. In jurul hortărârei comisiunii reparaţiilor Paris 2 (Ridor), Ziarele franceae co­mentează in mod favorabil decizianea co­­misiunei de reparcţiant, care, deşi nu este abiolai conformă cu vederile guvernului francez, dfi totuşi satisfacţie tezei franceze In don­ punete capitale: 1. Dreptul foarte clar de a refuza mo­ratoriul deschide calea la constatares re­tezata! de plată ş! la luarea de saacţiuni; 2. S’aq cerat Germaniei garanţii notri. Ziarele adigă ci atitudinea fermă de lacgă durată a guvernata! francez debt i- m­till. Decizianea comislund de reparati­on! a evitat o acatane pronnsţată Intre st­ilaţi şi a deschis calea către o regarare generală a chesmianei. Germania a putut să se convingă acum că ce puţin doi araţi şi-au pierdut răb­­darea faţă de lipsa ei de bunăvoinţă şi că s’ar expune la sancţiuni unanime gra­ve, dacă nu ar face sforţări energice pen­tru regalarea reparaţiunelor. Mai multe ziare, printre care „Gaulois“ şi „Eche de Paris“, constatând că s-a aerals Belgiei eventualitatea unor negoci­eri reparate, observă că aceasta constitu­­ie un precedent, de care Franţa ar părea să uzeze şi ea la ocazie. « Londra 2.--„Morning Post“ scoate două concluitani din hotărârea luată de comlai- Enea de reparstlani. MERCURI 6 SEPTEMBRIE 1922 Ban! 50 BE FîfflUAi CM HLL­­ BRATIANU Cu prileju! aoîversăreî zilei de iu ş te­re a M. S. Regelui, primul ssî­­uistra d­î I, l. C. Brătîsnu exprimând felicitări Ia numele guvernului, Suveranul îs răspuns su­id: Domnule preşedinte, „Dta toată Inima v|6 malţuîaesc pentru sltaţlm­intele ce mî arăt&ţi, nu numg! din pertea consu­mal de raniştrî, es­m întregului popor, pe care le tălmăciţi cu prilejul silei de astăzi. »Din timpurile grele prin cari ea toţii am trecut. Împreună cu po­porul nostru, s'a formet un lanţ ds strânsă legătură intre noî, care este întemeiat pa încredere şi dragoste reciproce. Aceste suntlarinte cari ştiu că sunt sădite In inimele tuturor bunilor cetăţeni cu Iubire de ţară şi fiiam, sunt Îndemnul cel mai mare pentru a pune toate forţele mele In­tru Împlinirea datoriei către stat. „Multe 8„au făcut, dar multe mal «rămân Ineft de făcut. „Cunoscând simţ­­intele scumpului meu popor, sunt Încredinţat că „toţi cetăţenii conştienţi din ţara Întregită, vor pune toată munca şi „toată târguisţa pentru deslegarea marilor probleme ce ne stau in fa­­­ţă pentru binele tuturor Românilor. „Dncă odată vă mulţumesc pentru urările ci mî-aţi făcut şi simți­­„mintele ce Mi-aţi arătat la aniversarea de astăzi". D. ministru V. Briffanu Tn laşi Eri olftinitata a socii In leş I venind din Bucureşti d. ministru de finanţe Vîntu­i Britism­, înso­ţit de d. Dobrovici directorul da­toriei publice din ministe, şi In­giner I. Teodor directorul gene­ral al manufacture! de tutun. D. ministru Brâflanu a fost Tn­­tlmpinat în gară de către d-nii I. Incuieţ ministru, Const. Toma preşedintele comisiei interimare, A. Georgescu prefectul poliţiei, Victor Iamandi deputat, Costin director manufacture­ de tutun din Iaşi, V. Franţă ajutor de pri­mar, Oslas Feldman consilier co­munal, Wildman comerciant, ş. s. D ministru de finanţe, care a sosit In trecere prin laşi, s’a Irt. treţinut cu flecare Tn parte. D. C Torna l-a expus pe scurt doleanţele comunei Tn chestia re­­parărel oraşului, rugandu-i a-l fixa o dată căntd să­­ poată pre­sents mentorul Tn această ches­tiune. D. Ministru V. Brătianu a ară­tat o vie solicitudine pentru In­teresele Iaşului, urmând ca în cursul săptămânii viitoare să continuie la Bucureşti examina­rea amănunţită a chestiunei. D. Brătianu a plecat cu auto­mobilul în Basarabia, în Inspec­ţie. la primul rând s’a menttant unitatea a­­liaţiior, al doilea şansa anul acord real re­­z­ul în modfestarea bune!­voinţe din par­tea Germaniei. Arătând apoi mărirea sacrificiului con­simţit de către Franţa cu scopul de a men­ţine unitatea aliaţilor şi pacea Europeană, „Morning Post“ conchide, că sforţările aliaților vor fi zadarnice, dacă Germania va fi recalcitrantă. Informaţii — înscrierea în biroul populaţiei s’a prelungit până la 1 ianurie 1923. ■—La biserica Sft. Spiridon, din iniţiativa ligei culturale s'a oficiat ert un parastas, în memoria regre­taţilor Niculai Kilipescu, Delavran­­cea, Dim. Gre­cea­nu şi Tac­he Ia­ne­scu. Serviciul religios a fost oficiat de S. S. Archereul Iacob, vicarul Mitropoliei. Au participat o numeroasă asis­­tenţă. — F.tac pus in imposibilitate de a de­schide expoziţia sa de pictură din anul a­­cesta la Iaşi, În cauza lipsei unui local favorabil, pictorul Briese se va instala la Bucureşti de la 28 Decembrie până la 17 Isnsar. — In gară au foit arestatl Indivizii Vla­dimir Teodorovici şl Necalai Bataarin, la care s’au giiit na portmoneu, coeţnând un ceas de aur, lanţ de aur, o pereche de baton­ şl nişte cercei. Cel arestajl afirmă că au găsit portmo­­neul In trenul de Paşcani. — Prefectara de poliţie, a invitat pe toţi proprietari de autom­obile a­le con­­forma legei, ca noaptea automobilele să aibă tara i!e aprinse altfel vor fi diţija­­de căţei. — D l dr. H.­­Soromovic! cunoscutul medic specialist în boli de nas, gât şi urechi s’a reîntors în localitate. — D-l Ifrim, directors! serviciului de raisare­ din regiunea c. f. i. din localitate a fost mutat la Bucureşti. D-l Miclescu a fost nimit ca director la Uşi. — Comercianta! Iosub Segall s’a plâns poliţiei că a fost Întâmpinat de locuitorul Iosub Gheorghe din str. Stejar 26 şi jefuit de suma de 7000 lei. — Poliţia a încheiat cri 32 procese ver­bale de dare In judecată pentru călcarea legei repaastrini dominicsl ~~ Z­iral „Carierei Israelit“ reproduce din­„Mişcarea“ toate amănuntele biografice din viaţa lui Heinrich Assenbaum, fără a arăta Isvoareie. Dacă e surprinzător faptul că numitul ziar n’a putut da informaţiuni proprii, redac­ţionale­l­e în acelaş timp puţin cunoscut »zalui gazetăresc de a Încadrata... câteva fraze redacţional an text întreg care nu-i aparţine, prezentându-i cetitorilor ca ema­nat din redacţie. O simplă constatare pentru starul bucu­­reștean. — D-l dr. G­iţ«k’ profesor de B?«le de copii la facultate, reîntorcându-se din concedia if! reia ocspaţisneta.

Next