Mişcarea, septembrie 1922 (Anul 16, nr. 191-214)
1922-09-06 / nr. 193
■'S * f .- « ANUL XVI No. 193 cornu ia mu rs Câţiva zile, capitala statului Cehoslovac adăposteşte o conferinţă diplomatică, a statelor care alcătuesc mica înţelegere. In seria conferinţelor care au preocupat atenţiunea publică în ultimele vremuri aceasta este cea mai puţin sgomotoasă, lipsită de fast, şi fără ca să lege de rezultatele sale însuşi pacea lumii sau putinţa de existenţă a popoarelor. Şi de acela chiar din primul moment, lucrările sale decurg cu succes, cu spor şi într’o armonie pe care zadarnic am căuta-o în celelalte adunări de până mai eri. Miniştrii de externe ai României, Serbiei, Cehoslovaciei şi an delegat ai statului polon, s’au întrunit pentru a stabili o directivă de acţiune Comună faţă cu situaţia politică internaţională. Două Chestiuni apar mai Însemnate şi privitoare in chip direct acestei puteri. Cea dintâi este chestiunea reparaţiunilor, cea de a doua, admiterea Austriei şi Ungarie! In liga naţiunilor. Chestiunea reparaţiilor şi a datoriilor de răsboi a fost depăcătată cu zgomot şi prin nenumărate instanţe de către marile puteri. Deşi atâtea dintre ţările mari, care au avut de suferit pierderi colosale in cursul anilor de răsboi, figu au şi ele printre creditori, nici un moment drepturile lor nu au fost date la combersţiune. Dealtfel thiar la conferinţa păcii proporţiile care s’au atralî României sau Serbiei din totalul general al reparaţiunilor au fost absolut ridicole. Dar cum şi aceste cote formează până la un puset baza de discuţi şi de tocmeală între debitorii lor şi principalii interesaţi,în Chestiunea despăgubirilor se impune trebuinţa ca micile state, unite şi sprijinându-se pe o ail rsdice uniforms să-şi susţie ca hotărâre aceste drepturi oricât ar fi ele de neînsemnate— faţă mai ales cu pagubele reale Ce au avut de suferit. In CefaCe priveşte Intrarea a două state foaste duşmane in Liga Naţiunilor se impune la râş! o hotărâre bine chibzuită. Toate statele din mica înţelegere sunt moştenitoare ala Austriei şi Ungariei, teritoriile anexate de fiecare dintre ele se află prin forţa lucrurilor im număr important din foştii lor supuşi, minorităţi cari prin statutul internaţional urmează a se bucura de drepturile cele mai depline. Câtă vreme însă aceste ţiri şi in deosebi Ungaria, nu părăsesc gândurile iredente şi în deosebi organizaţiunile de agitaţii ni şi de pregătire militară pentru aceste scopuri, apare primejdios ridicarea pe acelaşi rang a statelor acestora, acordându-se cu drept de control şi de acţiune care se răsfrânge asupra situaţiei interne a supuşilor ce au cârmuit până mai ieri. Cu atât mai mult dar, statele dunărene urmează a-şi fixa atitudinea. Blocul lor reprezintă o unitate de interese politice şi economice, garante a ordinii în partea atât de ameninţată a Europei. El constituie o mare putere politică şi militară, de a cărei importanţă cată a se ţine seamă. Ţara noastră stă în centrul acestui bloc şi îi covârşeşte prin organizarea şi puterea sa proprie. Reprezentantul nostru la Praga a fost primit cu Cele mai ve dovezi de simpatie din partea tuturor. Lucrările conferinţei vor cimenta însă mai bine unitatea de interese care ne leagă de vecinii noştri. Astfel în concertul european România câştigă un loc de seamă prin forţele sale proprii şi prin unirea strânsă care o leagă de toate statele micii înţelegeri. IN ŞAGĂ Multe şi mărunte.. In epocaoamenilor noui* au apărut şi „comercianţi noul", adică acei dintre negustori cari au profitat de împrejurările evenimentelor pentru a realiza averi formidabile. Deosebirea dintre omul nou politic şi negustorul nou este următoarea: Pe când cel dintăi realizează averi debitând cele mai ieftine surogate democratice, negustorul nou câştigă debitând cele mai ieftine surogate de mărfuri cu cele mai scumpe preţuri... A ars una din cele mai mari fabrici de piele şi talpă din ţară. Prilej pentru cismarii cari „ne încalţă“ să ia şi mai multe piei de pe noi... Suspinul unui decepţionat: Fericit cel care poate uita totul,—dar şi mai fericit cel care n’are ce uita.. Apropos de nouii negustori , înaintea unui profesor-medic celebru din Viena se prezintă un negustor îmbogăţit de război, care se plângea de gută. Doctorul începe să-i examineze extremităţile umflate şi simţind câ în camera de consultaţii s’a produs o atmosferă grea, spune clientului său : — înainte de a veni la mine, trebuia să faci mai întăi o baie de picioare acasă. — D-le doctor, asta mi-a spus’o şi doctorul meu de la Iaşi. Dar n’am vrut să fac nimic, până nu voi fi consultat o capacitate mai mare in ale medicinei, cum sunteţi d-voastră... UN DETONATOR AL TAREI :_D.R“LN. LUPU Abia plecat din ţarâ ca sâ facă „bal de cautlizate“ şi au şi sosit ştiri senzaţionale despre isprăvile celebrului doctor A. Lupu, care a pornit în campania de defăimare a ţârei. Făcând apreciartunt asupra unei lucrări în care d-l Voztcka a descris starea României de dinainte şi în urma râsboiului, doctorul „sui generis“ a găsit de cuviință sâ atace pe d-l Woztcka pentru simplul motto că vorbind de cele două mari reforme sociale,—împroprietărirea şi votul universal,—a pus în evidenţă marele rol al M. S. Regelui Ferdinand, pe care-l consideră ca pe unii din cei mai democraţi Suverani, împotriva “democratismului“ Suveranului nostru, se ridică vehementul comunist-revoluţionar care se crede îndreptăţit a vorbi străinătăţit in tonul In care vorbeşte, faţă de Rege şi de ţară. Aceasta este prima ispravă a ficestui agitator revoluţionar, vor urmele sigur şi altele pe care le vom înregistra la timp, lăsând ca actele şi faptele doctorului Lupu sâ vorbească ele singure despre simţimântul său naţional şi despre dragostea ce o arată fostul sfetnic al tronului pentru ţara cărei aparţine. citiţi şi răspândiţi ZIARUL „HÎŞCAREA* CONGRESUL ÎNVĂŢĂTORILOR Astăzi se deschide la Bucureşti congrsaul general al învăţătorilor din România nouă. Inflaţia reformelor şcolare pe cere parlamentar va fi chemat să te voteze, congresul invftţfttorese este oportun, cad se vor desbate ehssifuni cari, credem noî, vor fi folositoare atât reformelor şcolare ce se pregătesc de cătră comisiune tehnice instituite de m n’«terni instrucţiune, cât şi pentru corpul luminat al învăţătorilor, din punctul de vedere moral şi profesional. Prgramul Congresului prevede câteva din aceste importante chestiuni, anume: obligativitatea Învăţământului primar, organizarea acestui Învăţământ cu partea lui complimentară, şi recatarea corpului didactic. Din punctul de vedere profesionist vor desbate în congresul de la Bucureşti diverse probleme, între care: chestiunea salariilor şi a gradaţiilor, a controlului, a pedagogiei, a stirei materiale In genere, etc. Vom urmări şi dezbaterile cu tot interesul, având In vedere întreaga activitate de până azi a miniştrilor de Inureţiane al partidului liberal, cărora—In frunte cu neuitatul Sp. C. Haret - se datoresc cele mai mari reforme in Învăţământ. Problema şcolară ca pită astăzi o importanţă din cile mtii extraor-. dine re, având In vedere menirea Învăţătorilor chestul cel dfhtfdl la cimentarea sufletească a mirai şi rolul educativ şi'nsţiona! pe care trebuie să-l aibă invăţătorimea în nouile provincii disrobice şi in genere în toate colţurile noului stat român. Deslotterile vor dura patru alte şi ele vor fi onorate şi de d-l dr. Anghilescu, ministrul instrucţiune! publice. ECOURI Troţchi s’a apucat de teatru, şi de literatura teatrală , a scis o piesă intitulată ,Două Lumi" îl sare de sigur că face apologia lamei... Ibla-Me, Presu se va juca la ceatrai mic* din Moscova. Un poet ungar, fieral, a tradus la limba maghiara bucăţi alese din Coşbuc, Eminescu, Vlăhuţă. La Tokio, revlita japonivă ,Floarea* publică tn traducere „Luceafărul* Iul Eminescu.s D. dr. H. Solomovic!, apărut un interesant studiu de specialitate intitulat m Corpi strănut In căile respiratoare şi digestive superioare şl Conendium de taringo tracheobronco şi esofagoscopic". Lucrarea fiind consacrată bolilor de nas, găt și urechi, va interesa cu deosebire lumea noastră medicală. întreţinerea Cimitirelor La Primărie a avut loc alaltăieri o consfătuire a membrilor comisienei pentru reorganizarea cimitirilor. Consfătuirea a fost prezidată de S. S. Arhiereul Iacob, asistat de d-l C. Toma preşedintele comisiei interimare şi Vasilin Voiau ajutor de primar. D-l C. Toma a făcut o expunere asupra olimpntal îa care înţelege daa organizarea cimitirelor, pentru ca Întreţinerea şi regrijirea mormintelor să devie reali. Administraţiunea se 'nţelege are a rămâne pe seama comune!, iar comisiunea va avea misiunea pioasă, de a exercita un control binefăcător. Membrii corais’nnei sa împărtăşit vederile primaraiul. Marți seara, comisianex se va întinai din nou, pentru a redactat ante-proectul. Demonstraţia navală la Datum Conatantinopole 2. (Rsdor). Escadra engleză a plecat la Batum spre a sprijini cererea guvernului englez de restituire a trei vase de comerţ secvestrate de autorităţile sovietului. In jurul hortărârei comisiunii reparaţiilor Paris 2 (Ridor), Ziarele franceae comentează in mod favorabil decizianea comisiunei de reparcţiant, care, deşi nu este abiolai conformă cu vederile guvernului francez, dfi totuşi satisfacţie tezei franceze In don punete capitale: 1. Dreptul foarte clar de a refuza moratoriul deschide calea la constatares retezata! de plată ş! la luarea de saacţiuni; 2. S’aq cerat Germaniei garanţii notri. Ziarele adigă ci atitudinea fermă de lacgă durată a guvernata! francez debt i- mtill. Decizianea comislund de reparation! a evitat o acatane pronnsţată Intre stilaţi şi a deschis calea către o regarare generală a chesmianei. Germania a putut să se convingă acum că ce puţin doi araţi şi-au pierdut răbdarea faţă de lipsa ei de bunăvoinţă şi că s’ar expune la sancţiuni unanime grave, dacă nu ar face sforţări energice pentru regalarea reparaţiunelor. Mai multe ziare, printre care „Gaulois“ şi „Eche de Paris“, constatând că s-a aerals Belgiei eventualitatea unor negocieri reparate, observă că aceasta constituie un precedent, de care Franţa ar părea să uzeze şi ea la ocazie. « Londra 2.--„Morning Post“ scoate două concluitani din hotărârea luată de comlai- Enea de reparstlani. MERCURI 6 SEPTEMBRIE 1922 Ban! 50 BE FîfflUAi CM HLL BRATIANU Cu prileju! aoîversăreî zilei de iu ş tere a M. S. Regelui, primul ssîuistra dî I, l. C. Brătîsnu exprimând felicitări Ia numele guvernului, Suveranul îs răspuns suid: Domnule preşedinte, „Dta toată Inima v|6 malţuîaesc pentru sltaţlmintele ce mî arăt&ţi, nu numg! din pertea consumal de raniştrî, esm întregului popor, pe care le tălmăciţi cu prilejul silei de astăzi. »Din timpurile grele prin cari ea toţii am trecut. Împreună cu poporul nostru, s'a formet un lanţ ds strânsă legătură intre noî, care este întemeiat pa încredere şi dragoste reciproce. Aceste suntlarinte cari ştiu că sunt sădite In inimele tuturor bunilor cetăţeni cu Iubire de ţară şi fiiam, sunt Îndemnul cel mai mare pentru a pune toate forţele mele Intru Împlinirea datoriei către stat. „Multe 8„au făcut, dar multe mal «rămân Ineft de făcut. „Cunoscând simţintele scumpului meu popor, sunt Încredinţat că „toţi cetăţenii conştienţi din ţara Întregită, vor pune toată munca şi „toată târguisţa pentru deslegarea marilor probleme ce ne stau in faţă pentru binele tuturor Românilor. „Dncă odată vă mulţumesc pentru urările ci mî-aţi făcut şi simți„mintele ce Mi-aţi arătat la aniversarea de astăzi". D. ministru V. Briffanu Tn laşi Eri olftinitata a socii In leş I venind din Bucureşti d. ministru de finanţe Vîntui Britism, însoţit de d. Dobrovici directorul datoriei publice din ministe, şi Inginer I. Teodor directorul general al manufacture! de tutun. D. ministru Brâflanu a fost Tntlmpinat în gară de către d-nii I. Incuieţ ministru, Const. Toma preşedintele comisiei interimare, A. Georgescu prefectul poliţiei, Victor Iamandi deputat, Costin director manufacture de tutun din Iaşi, V. Franţă ajutor de primar, Oslas Feldman consilier comunal, Wildman comerciant, ş. s. D ministru de finanţe, care a sosit In trecere prin laşi, s’a Irt. treţinut cu flecare Tn parte. D. C Torna l-a expus pe scurt doleanţele comunei Tn chestia reparărel oraşului, rugandu-i a-l fixa o dată căntd să poată presents mentorul Tn această chestiune. D. Ministru V. Brătianu a arătat o vie solicitudine pentru Interesele Iaşului, urmând ca în cursul săptămânii viitoare să continuie la Bucureşti examinarea amănunţită a chestiunei. D. Brătianu a plecat cu automobilul în Basarabia, în Inspecţie. la primul rând s’a menttant unitatea aliaţiior, al doilea şansa anul acord real rezul în modfestarea bune!voinţe din partea Germaniei. Arătând apoi mărirea sacrificiului consimţit de către Franţa cu scopul de a menţine unitatea aliaţilor şi pacea Europeană, „Morning Post“ conchide, că sforţările aliaților vor fi zadarnice, dacă Germania va fi recalcitrantă. Informaţii — înscrierea în biroul populaţiei s’a prelungit până la 1 ianurie 1923. ■—La biserica Sft. Spiridon, din iniţiativa ligei culturale s'a oficiat ert un parastas, în memoria regretaţilor Niculai Kilipescu, Delavrancea, Dim. Greceanu şi Tache Ianescu. Serviciul religios a fost oficiat de S. S. Archereul Iacob, vicarul Mitropoliei. Au participat o numeroasă asistenţă. — F.tac pus in imposibilitate de a deschide expoziţia sa de pictură din anul acesta la Iaşi, În cauza lipsei unui local favorabil, pictorul Briese se va instala la Bucureşti de la 28 Decembrie până la 17 Isnsar. — In gară au foit arestatl Indivizii Vladimir Teodorovici şl Necalai Bataarin, la care s’au giiit na portmoneu, coeţnând un ceas de aur, lanţ de aur, o pereche de baton şl nişte cercei. Cel arestajl afirmă că au găsit portmoneul In trenul de Paşcani. — Prefectara de poliţie, a invitat pe toţi proprietari de automobile ale conforma legei, ca noaptea automobilele să aibă tara i!e aprinse altfel vor fi diţijade căţei. — D l dr. H.Soromovic! cunoscutul medic specialist în boli de nas, gât şi urechi s’a reîntors în localitate. — D-l Ifrim, directors! serviciului de raisare din regiunea c. f. i. din localitate a fost mutat la Bucureşti. D-l Miclescu a fost nimit ca director la Uşi. — Comercianta! Iosub Segall s’a plâns poliţiei că a fost Întâmpinat de locuitorul Iosub Gheorghe din str. Stejar 26 şi jefuit de suma de 7000 lei. — Poliţia a încheiat cri 32 procese verbale de dare In judecată pentru călcarea legei repaastrini dominicsl ~~ Ziral „Carierei Israelit“ reproduce din„Mişcarea“ toate amănuntele biografice din viaţa lui Heinrich Assenbaum, fără a arăta Isvoareie. Dacă e surprinzător faptul că numitul ziar n’a putut da informaţiuni proprii, redacţionalele în acelaş timp puţin cunoscut »zalui gazetăresc de a Încadrata... câteva fraze redacţional an text întreg care nu-i aparţine, prezentându-i cetitorilor ca emanat din redacţie. O simplă constatare pentru starul bucureștean. — D-l dr. Giţ«k’ profesor de B?«le de copii la facultate, reîntorcându-se din concedia if! reia ocspaţisneta.