Mişcarea, octombrie 1922 (Anul 16, nr. 215-239)

1922-10-01 / nr. 215

IM SAQA Multe şi mărunte... D-l Mihalache a solicitat Suveranului o audienţă... — Ca să consfinţească ştirea că împreună cu “naţionaliştii“ d-lui Maniu şi cu comuniştii se abţine de la actul istoric al Incoronarei... D-l Ifrim Ateneu a hotărât ca toate articolele pe care le subscrie în „Straja“ să fie proectate pe pânza cinematografului seu. Altfel „Straja“ se citeşte numai de pe afişele care au îninundat zidurile oraşului... Câteva întrebări: Dacă o slujnică are nevoe de două ore ca să grijească o odaie, două slujnice în câte ore vor grji aceiaşi cameră? — In trei ore—fiindcă în Intervalul acesta le trebue vreme ca să stele la taclale. — De ce niciodată nu poate ploua două zile în șir? — Fiindcă la mijoc e o noapte ! «-* Doi nagustori se întâlnesc pe o zi geroasă și o pornesc la peimblare prin centrul orașului. La un moment dat amândoi își continuă drumul intr’o tăcere absolută. Unul din ei neinţelegând această tăcere, Întrebă pe tovarăşul său ? — „Dar de ce nu mai vorbeşti ?,Nu ţi-e bine ?* — „Ba nu,—răspunse celălalt—dar nu vreau ca să-mi îngheţe mâinele pe aşa ger, de aceea tac !“... O NECUVIINŢA „TARANISTA” — Audiența d-lu! Mhalache — Ziarele din Bucureşti anunţă că d. Mhalache, ţărănistul, m soîîcitat o audienţă Suveranilor,—!^ „E- poe&* complecte axă ştirea, arătând efi d. Mih.keh« care v» £1 primit mâine Sâmbătă, 1® Sinaia,—„va comuniâ* Suveranului hotărârea ţărăniştilor de a nu participa la serbările Încoronării*. Dacă acesta este înts’adevăr scopul audienţei soldata, d. Mihilache, fostul sfetnic al Tronulfii, şi „şef“ da partid comit« o «devorată necuviinţa. Să neapară cuvântul exagerat sau rău »les. D. Mihalsche se face vinovat de aceasta necuviinţă, intru cât se prezintă Suveranului pentru a motiva abţinerea de la marele ast istoric şi naţional al Incoronfirei en acélen şi argumeete pe care le- a susţinut prin „ Aurora". Dan necuviinţa mai constă şi in faptul tft d. Mhalache ţine să arate Suveranului că se abţine de la încoronare, uitând că această demontraţiune este direct îndreptată, (oricare vor mai fi celelalte considerente ea le-ar utiliza) împotriva Tronului şi împotriva sentimentului unam al poporului român. Actul încoronări este mai presus de orice consideration! politice. El este un smbol al unităţii u*t o«al e şi al dragostei pentru Dinastie şi Tron, pentru Marele Rege tron şi democrat, Care a Închegat un ta tea n ţionalft. Impfotriva cui damon»tr«azfi d-1 Mihslâebe, abţinând«'se de la încoronare, dacă nu direct împotriva Suveranului? A te mai prezenta în audienţă şi a anunţ« pe Regi că te abţii de la actul istorie, este un set insolent care nu are alt calificativ decât acele pe es re carn dat Im fruntea acestor constatări. "■ Altfel nu putem eelifica gestul fostului „ministru" Mihnache. anul xvi no. 215 DUMINICA 1 OCTOMBRIE 1922 I .ItaaBSteJi si fetea ®wsw #& a 1 & pmme 4* mxâ@m mmm#*## sa tM» a, «sfc «îmtxsm mm « 1_________-JiaLfeăh—.. 2 &&& «ipipt *jwm»am»i Bwl 50 miuiisiwtituiii „Nevoile statului modern sl Constituite Romleiei Nari." Un sludiu al d-lui VIntilS Brltianu In mai In care s’a implicit un veac de la cea dinţii Constituţie a Moldovei, aleşii poporului român din toate provinciile româneşti sent c turnaţi a elabora noua Constituţie a României Mai. In jurul acestei mari probleme sociale ■I naţionale a României de azi, înregistrăm o literatură fecundă. Jarieti fi sociologi distinşi, profesori universitari şi franţa şii vieţi politice, aduc numeroase contribuţiuni în vederea apropiatei elaborări a nouei Constituţii,—actualele Camere— după cum documentează şi emodestul jarist d-l Petre Misir, în numărul de ei al „Viitorului*"-având caracterul pronunţat al Constituantei. Despre cea dinţii Constituţie moldovenească de la 1822, a’a scris zilele acestea prin stare, iar d-1 D. V. Barnovschi, profesor de filosofia dreptului In Universitatea din Cernăuţi, a tipărit o Carte specială, „Originele democraţiei române" In care face Istoricul mişcării „Cărvunarilor, Şi a Constituţiei Moldovei de la 1822. Despre noua Constituţie a României Mari încă nu se poate scrie, întrucât comisiunele parlamentare sunt în curs de preparaţiune a inteproectului reapectiv. Totuşi s’au scris numeroase studii de citit specialişti, tocmai in vederea acestor lucrări şi în vederea desbaterilor ce vor urma îa Parlament. Cea mai importantă din aceste lucrări o formează voluminoasa operă editată de „Institutul Social Român" în care specialiştii erudiţi vorbesc despre „Noua Constituţie a României" şi după cupăsul căreia se adaugă textul tuturor Constituţiilor europene. Intre colaboratorii acestei preţioase lucrări, figurează şi actualul ministru de finanţe, d-l Vinică Brittana, al cărei studiu este întitulat „Nevoile statului modern şi Constituţia României Mari". D-l V. Brătianu, în introducerea lucrărei d-sare, susţine ca argumente convingătoare, că problema constituţională este de domeniul ştiinţelor sociale, întrucât „cercetătorul Constituţiei—om de stat— nu poate fi numai istoric şi psiholog, dar şi sociolog prevărător al mersului temei şi al civilizaţiei, a! desvoltărei corturare, sociale şi economice, cunoscător al fire! şi însuşirilor neamului său, al condiţiunelor naţonale şi politice de aşezarea statalaisea*. Făcând astfel o snază a stadiului actual al României, după marile evenimente politice, sociale şi internaţionale cari au precedat la fiptuirea unităţi naţionale, d-l Vintilă Brănianu Insistă asupra principiului esenţial: aceia care trebuesă inspire caracterul unitar naţional şi alcătuirea viitoarei Constituţione. Problema minoritiţ lor—ale cărora drepturi Romin a înţelege a te respecta cu efinţenie—nu trebue să atingă acest caracter al unităţii naţionale, căci astfel România nouă ar avea nenorocirea de a fi transformată într'o ţară identică ca ceea ce a fost vechea Austro-Ungarie._ Caracterul atîtur naţional nu poate fi o piedică pentru mnorităţiie cere se bucură de cea mai largă libertate. El însă trebuesc să fie „în cadrul Intereselor statului român, adică astfel ca in perioada actuală de consolidare internă însă să nu fie un punct de sprijin pentru încercările de distragere în afară și al doLea ca principiei ce s’ar stabili pentru traiul liber al tdaorinților, printr’o izolare prea mare, culteralâ sau administrativă, ele si na fie înlăturate de fapt de la propășirea generală a Borrâjlei Mari". In această perspectivă a nouei aşezări a statului român, d Viniră Bătianu spune cu drept cuvânt că viitorul aşezămint constituţional trebuia să fie eminamente democratic ca o urmare imediată a caracterului naţional. Argumentarea este profund logică şi ea nu mai suferă comentarii. Spiritul democratic,—care este şi spiritul vremurilor de astăzi—trebuie să se resimtă în toate manifestaţiunile vieţei publice“. Astfel înţeles, democratismul depăşeşte terenul politic, pentru a trece pe terenul cultural, social şi economic, şi în genere în toate direcţiunile vieţei de stat, însăşi realizarea votului obştesc are această menire de a democratiza toată viaţa naţională a statului român, căruia îi incumba datoria de a fi mentor al activităţii economică, socială şi culturală. Vom continua cu examinarea problemelor esenţiale, pe care d-l Vintră Brittana le ridică prin luminoasa d-sale expunere din stadiul amintit. Cronicar muniune uita te şi războiul greco-turc pare a se fi conturat suficient spre a se putea face prognosticuri în ce priveşte sfârşitul lui, totuşi situafiunea generală din Orient este Insă destul de tulbure—şi in orice caz atât de tulbure, că nu se întrezăreşte încă modalitatea care ar putea impaca toate aspirafiunele. Dacă conflictul greao turc are șansa ds a fi aplanat prin Intervenfiunea Aliaților,—In schimb rămâne deschisă toată problema orientalâ care urmează a fi desbâtutâ spre larg Intr’o conferinţă europeană ce va avei loc'In curând. In tot tmpul războiului greco - turc, de la începutul lui şi până astăzi, România şi-a păstrat o neutralitate definită. Guvernul român a urmărit cu toată atenţiunea desfăşurarea evenimentele şi atâta timp cât interesele statului român nu au fost atinse, el şi-a formulat punctul său de vedere bazat pe următoarele două principii: a) Libertatea desăvârşită a Strâmtorilor. b) Menţinerea echilibrului balcanic. Libertatea strâmtorilor este unia din condiţîunte esenţiale ale României, in raporturile ei cu orientul, iar menţinerea echilibrului in Balcani este o *condirimne principală a tratatelor de pace. Acest punct de vedere al României, faţă de războiul greco— turc, este un total împărtăşit de Aliaţi. Deci şi de astă, de la România prin politica in feleapta a actualului guvern prezidat de către d-l I. I. C. Bratianu, a fost in perfectă concordanţă cu politica Aliaţilor. Rămâne acum să se vadă cumse vor desfăşura evenimentele şi ce soluţie se va da conflictului dintre Turcia şi Grecia, pentru că ambele aceste prinsii, împărtăşite de România şi de Aliaţi, să nu ţie intru nimic atinse. Congresul din Viena Viena 28. (Rador).—La Viena s’a deschis al 25-lea Congres democratic international. Congresul a fost deschis de deputatul francez Marc Bangnier. La acest Congres, iau parte 20 de state reprezentate prin 300 de delegaţi. Germania este şi ea represents!!. înţelegere franco-germană Pads 28. (R.dor).—Ziarul „Jîuriée ladustriale“ anunţă că intre Hugo Siinnes, şi marele industriaş francez Jjles Bernard, s’a încheiat o Convenţie economică, care va căpăta o formă definitivă cu ocazia vizitei marilor industriaşi germani în Franţa. Citiți fiam! Propunerile Camerei de Comerţ din laţi …• în chestiunea modificărei legei Camerei de comerţ şi Industrie, am amintit că s’su cupss congresului din Constanţă, o serie de propuneri documentate sie Camerei de comerţ şi industrie (circ. 8-a) din Iaşi. Dăm—pentru complectă documeetare.— şi concluziu mie, îa această privinţă a e raportatei Camerei din Iaşi. Iată-le: Să te păttreze Camerelor de comerţ şi industrie o autonomie complectă. Comerţul şi Industria să fie reprezentate în Parismeut, prin prezidenţii Camerelor de comarţ şi indiatrie, dându-se dreptul ca un număr dintre ei să fie secatori de drept. Lărgirea dreptului de vot. Formarea listelor da alegători, convocarea colegiului electoral, efectuarea alegerilor să se facă numai de Camerele de comerţ şi Industrie. Să se fixeze numărul de exgibali comercinţi şi industriaşi pentru fiecare cir cumscripţie fiind reprezentate—pe cât posbil—toate branşele comerciale şi industriale. Alegerile să se facă prin scrutin de listă. Alegeile de membri să se facă pe un număr de ani mai îndelungat, în care timp nu vor putea fi deolvate. Ooligativitstes consu-.târei Camerelor de comerţ şi Industrie in toate chestiunile ce privesc comerţul şi IndustrU, sau să ae la măsuri în Iegătur cu aceste mnuri de activitate. Lărgirea stribeţienilor, dându-se in competing lor parafarea şi viza registrelor, înzerierea firmelor, înregistrarea contractelor de muncă între patroni şi funcţionari, să se întrunească la congrese pentru soluţionarea diferitelor chestiuni, etc. Obligativitatea pentru toate instituţiunile comerciale şi industriale de a da în un termen scurt informaţiunile ce i se cer de către Camerele de comerţ şi industrie, înfiinţarea de sub-sectiuni in comunele cu Ce1 păţin 100 paieatari. Mărirea venittrilor în raport cu necesităţile. Mărirea numărului funcţionarilor, numirea de funcţionari pentîu secţiile judeţene şi sub-secţ ani, normele de înaintare, stabilitate şi pensiuni. Dispre Alex. Basso a căi ala opera şi msmort» vor fi comemorate in emană la laşi, a scria interesante pagini critice şi literare d. G. IhrSUeana in volumele d-sale de critice— mai ales in volumul „Spiritul Critic* apărut de curând Intr’o nouă ediţie, la »Viaţa Românească". « Romanul celebru »Pescar de Islanda• a lui Pierre Lod, a apărut Intr’o nouă ediţie, la moartea Romăneasc' In traducerea d-lui C. Sanda-Jlăca. Colegul nostru de redacţie d. C. Săteanu, a terminat o importantă schiţă istorică despre „Asistenţa socială In trecutul Bucovinei11 iar cunoscutul istoriograf ieşan d. N. A. Bogdan, a terminat o lucrare identică despre „Asistenţa socială în trecutul Basarabiei Ambele lucrări vor apare in cară id. Solemnitatea deschiderii noului an şcolar al Conservatorul de muzică şi arta dramatică va avea loc Duminică 1 Oct. la ora 11 a. m. in prezenţa corpului profesoral, a elevilor şi a invitaţilor. Expoziţia pictorului Melcuse închide mâine seara. Persoanele cari au cumpărat lucrări sunt regate a le ridica până mâne seara. In cursul săptămănei viitoare va apare mult aşteptatul volum „Amintiri din teatru" al d-nei A. Pruteanu. Volumul este consacrat mişcării dramatice din Iaşi in ultimele trei decenii.* Viaţa Romănească: numărul 9 pe Septembrie aduce colaborarea dor Jean Bart, Dr. Protopopescu, Otilia Casimir, Radu Rostu, G. T. Faliade, Demostens Botez, M. Sadoveanu, G. Bărgăuianu, A. O. Teodoreanu, Al. N. Nanu, E. Crăsiun, M. D. Ralea, E. Filotti, G. Ibrăileanu, etc. Interesante recenzii, informații culturale, bibliografie, etc. — Duminică 1 Octombrie ora 11 dimineaţa va avea loc, în prezenţa profesorilor şi a elevilor, solemnitatea deschiderei noului an şcolar, a conservatorului de muzici şi decremaţiani. Informaţii — Azi a fost reluată în localitate ancheta cu privire la furtul celor300.000 lei de la Banca Moldovei. Se ştie că în ultimele zile ancheta s’a făcut la Galaţi. — Doctorului Clucă, profesorul de higienă de la Universitatea locali, i s’a încredinţat direcţiunea spitalului de Izolare din Iaşi, pe ziuă de 1 Octombrie. — D. N. Ionescu, inginer şef silvic a fost numit inspector regional de vânătoare cu titlul onorific în judeţul Orhei. — D-ra doctor Lucia Eckstein a fost recomandată ca medic al spitalului din Sculeni, în locul d-nei doctor Caranda, demisionată. — Pe ziua de 1 Octombrie se va face o mare mişcare în armată. Şedinţa consiliului de higleni Consiliul de higienă şi oraşului, *’« întrunit ieri, sub precedenţi* d-lul C. Toma, azistst de d-l Tănăiasca, medic şef al oraşului. Se naşte o scoţie. In cela ce priveşte colaborarea dintre medicii umani şi cei veterinari. Chestia a fost ridicată de către d-1 dr. Iamandi care arată că o autorizaţie eliberată de administraţia comunalui, după Îndepliniea tuturor formalităţilor, a fost pur şi simplu declarată de către d-1 Ioneseu, veterinar. In urma dacuţianiior, d 1 C. Toma, preşedintele corni de interimare, în confuziati, zise: — „Nu putem decât voi o sinceră colaborare intre medicii umani şi veterinari, cela ce nu poate fi decât în interesul oraşului. In cazul special, dl Ioneascu nu avea nici competisţa, nici dreptul de a anula o autorizaţie comunală şi voi să sper, că aşa ceva nu se va mai repeta". Cu această, desbaterea a fost închisă. De mai de mult, contillul de higienă,i spune, ca la toate brutăriile, să se introducă malexorii mecanice după informaffuiaile primite, aceste malaxorii se fabrică în ţară, aşa că nu e nevoe sa fie aduse din străinătate. Domului hotărăşte, a mai acorda brutarilor un răgaz de o lună—după care se vor închide brutăriile, car nu vor avea malaxorii. D'l inginer Niculescu, directorul serviciului apelor, este însăcinat de a întocmi un proect, prin care se creiază o nouă virstitorie, în strada Ipsilante, ţinând seamă cererile formatate de ctre d-l dr. Tănăsescu, medic şef al oraşului, din punctul de vedere sanitar. Se cere autorizarea unui atelier de dogirie din str. Ceea. Unii membri cer a se respinge cererea pe motivul, că prin spiritul ce se produce îa atelier, se incomodează pe ceilalţi locatari. Dl Toma, răspunde că acesta nu e un motiv. Şi clopotele Tren vatali încă incomodesza pe locatari, şi cu toste acestea ne-am deprins cu toţii. Autorizarea ce acord?, cu restricţiunea de proprietarul atelierului să mute în sită parte deposits de doage. — Sub denumirea „Centrala Cărţii" s’a constituit in Bucureşd o nouă societate Sinonimă pentru înlesnirea comerţului de lbcrirte. Capitatul social de 3.000 000 lei îa 6.000 acţiuni da câte 500 Iei a fost subscris de următorii fondatori: Soc. „învăţătorul Român" Lti 500.000 Soc. „Curienul Jadicor" „ 400.000 Soc. „Ramuri" „ 400.000 AI. N. Leon „ 400.000 Nae Ionescu „ 400.000 Soc. „Cultura Naţională" „ 400 000 Eugenia Surdzi „ 500.000 Consiliul de administraţie se compune din di-flii I. Bianu, Ioan Simionescu, Nae Ionesu, Al. N. Leon şi Milu Simionescu- Rânciceapu. Director general al societăţii a fost numit d-1 Nee Ionecca. — Astăzi ae Întrunesc 1* Primărie membrii comitetului pentru dcatunes Albumului ce va fi oferit Suveranatui cu prilejul incoloasrek — D-l dr. Tânăteicu, medic-şef al oraşului, ş’-a dat demisia din conducerea administraţiei al spitalelor antirabic. — Corpul regretatului dr. Ţugulea, mort la Berin în urma unui accident de tramvai, va fi adus Dominica în localitate şi înhumat la cimitirul Eternitatea.