Mişcarea, noiembrie 1922 (Anul 16, nr. 240-264)
1922-11-01 / nr. 240
Solemnitatea de la „Steaua“ Asistenţa.—Serviciul reties.—Cuvântările rostite.— Actul comemorativ. Ori după amiză, iniprezenţa reprezentanţilor autorităţilor, find numeroase asistenţe, a avut loc solemnitatea panerei pietrei fundamentale a noului local de şcoală a societăţii „Steaua" din strada Anastasie Panu No. 11. Şcoala, ridicată până la acoperământ, un curs de construcţie. Sa a principală de intrare, a fost frames decorată ca drap de nation, lî $1 ca portretele Suveranilor. latre sumeran« asistenţă im remarcat pe oi 1 Coşar, Toma primrul ort Salul, P. Fâai,ajaf»i iprefecml judetlul, Dr. A. Georgesiu prefectul po itid, D. Sabelareacn inspector scolar, M. Codreaan , rectori Teatrului National, Xenofon Eraclide senator, D. Dmitriu deputat, dnil ajutori de primar Vona si Banîas, preot Niculea pretertul judetului. Apoi d-nele Zoe G. Mârzeacu, Maria Dr. Giv.llescu, d-na Gavrileacu directoara ştealii „Reuniunea Femeilor Române", d-na şi d-l M. Wachtel, d-na şi d-1 W.Itranch, d-na Otilia Braunstain, d-na şi d l V. Wernbraid, d-1 N V. Ştefăda, d na şi d. Zoier, d-nli Cehovski, Faniac, Siern, S. A. Gros . a d, M. Juris*, Rosenstein, I. Rosenthal Socic, W.G,ldstein-Socec, d nași d-i I. F.iihirig, preot Păun, f*rm»d*t Lcpu Jaqtes Lubovici foamnî preşidnte ai societăței „Steaua", Natan Grunjpap, Z. Weis, E. Şar»ga, Iosef Grnt span, Gherner, Groper, Rechler, Siga, Schwartz, şi m. ă. Solemnitatea a început prinţi’on imn religios oficiat de cantorul Perlman (Bucureşti) cu acompaniament de oră şi corul şcoalei „Steaua, asistenţa fiind plăcut impresionată de vocea ct di a d-lui Perlman. D-l D. H.rzinberg activul preşedinte al apoletiţei „Steaua" a descrs terii cuvântărilor, aducând un omagiu MM. II. Rige e fi Regina precum şi incipilor Moştenitori. Toată sala se ridcă în picioare, iar corul şcoalei Intoni imn. 1 regal. In nună d-l Hezenberg, face un serrt istoric al societăţii şcoalei „Senna“ exp.intând mulţumiri donatorilor şi sprijirilor şi, şi cominicând faptul că d-1 mnistru Gh. Mârzescu a donat suma de 40.000 lei pentru fondul necesar construcţiei, delegând pe d 1 Dimitriu deputat să-l reprezinte la această solemnitate. Arată ca d-1 C. Toma primar, a înscris suma da 4000 lei în bugetul comunei subvenţie an .*«ia şl că d-1 N. V. Şttrădr, preşedatele Csmei da comerţ a înscris la bugetul Camerei suma de 2000 iei subvenţie anuală. Com nică că societatea culturală iţi filantropică „Ica" din Pars p lu d-1 Astruc, a donat suma de 50000 li. Ttrmină mulţumind reprezentanţii autorităţilor cari au onorat această solemnitate. D-l Phiarabin Niemiover în limba română, a rostit o înălţătoare predică menit şi culturală, îa care a arătat însemnătatea fecalei, a iniţiativei private şi a operei de asistenţă socială. Vorbind de rolul social şi naţional al femelei, d. N.eminover care face parte din comitetul central al asistenţei de pe lângă Ministerul Mancei, a relevat deoarbita activitate ce o desfăşoară d-l ministru Mârzescu pe acest tărâm educativ. D-l DIM. DIMITRIU deputat, aduce salutul d-lui ministru G. Mârzescu, al cărui reprezentant este, arătând regretat d-lui Mârzescu de a nu putea perticipa la această solemnitate. D-l ministra Mârzescu m’a delegat—spune d-l Dimitriu — să vă comunic că regretai absenței d-aale dala această solemnitate, eate cu atât mai mare cât cunoaște activitatea societăţii „Steaua" şi devotamentul cu care contribue comitetul şi in mod special d-1 preşedinte D. Htzenberg care a muncit şi continuă a minei pentru realizarea acestei opere. D-1 Dimitriu relevă apoi însemnătatea Iniţiativei particulare pe tărâmul cultural, consistând că această iniţiativă a societăţii „Steaua" care dureasă de ani de zile a fost un Îndemn pentru populaţia nea rurală de a se asocia la ea fi armita acest exemplu. Di Dimitria pune la reilef însemnătatea invăţăaâatului profesional, arătând ei opera societăţii „Steaua" este nu numai o operă criburală, dar în acelai timp şi o operă da szistenţă socială. In consecinţă «sigura că d-nul m’n'sau Mârzescu va da tot concursul său iftadab.rei Iniţiative a so.Fraţii „Steaua“, la ie ma priveşte personal spune d-r Dm tna, asigurându-vl ne tot cuccusu!, aşi face^o propunere şi «nume: propun ce au lărgiţi comlterul societăţii. In sensul ci si putem confera şi noi cetăţenii de confesiune creştină, sistarea de ci stră, pemru ca „Steaua“ atică să ajungă un adevirat inceaf.r. Cuvântarea d Iul P. Fântânarii D-l prefecti de judeţ P. Fânâoaru, rosteşte următoarea cuvântare: Sărbătoarea de astâzi ne duce iadă ăi cu ceaa zeci de ani. Maistrul de Instrucţiune era H.ret. Matern ministru gâste că nevoile de atunci ale ţării reclamau o nouă ludamare a Învăţământului, recomau restrăngerea învăţământului teoretic şl desvonateste,ci practic. Avea la Indemână legea învăţământului profesional, dar nu avea mijloace Indestulătoare ca să-şi realizeze intenţluciie mieunat de bune exprimate in acea lege, căci legea era, opera Iul. Cel mallavrâstă ne amintim de strâmtoarea financiară In care se sloriea statul în anii 1901—1902, strâmtoa e ce anunţi dezastrul, Imăturat de guvernul prezidat de Dim. A. Sturdza, înlăturat, între altele, prin amânarei cheltnelilor ce mal puteau aştepta şi prin amputarea lefadior fencţionsiilor, cari nu erau exagerate, amputare primită fă ă nici un murmur de patiiotismul corpului foncționăres. In as fel ce irtipr* jarzre trebuia să faca a Haret splita es legel lui. Albii ar fi smfia.it latiepriajfefea pentru tlmpari sa»!bn ,e. Hsret .;u era dintre aceftia. Fiindcă statal nu er* in stare să-l trate IndeajuLS, Hsret s’a adresat judeţelor, s’a adresat comunelor şi s’a adresăt cetâţenilor şi la aşa timanoi n’a băiat nici odată in deşert. Având concursul tuturor crestă pnntr’o simpii deciziane mai bine de 50 şcoli profesionale, in 1901. In primei râid îl sărise în statot iniţiativa privată. Fără această Iniţiativă, chiar când finanţele stătutei sunt înfloritoare, tot nu te pot Înfăptui lacmiile bune, de care are nevoie ţara, cum ş i cu milosceie statului. Haret vedea aiea la car, o vedea, mai ales, pentru viitor, ţi de aceia deştepta iniţiativa pardicularâ şi, unde o vedea născându-se, o stimate necontenit. Daci Huret, ar trăi azi, ar ixista că năimi graţie iniţiativei private, că numai oboiului cetăţenesc se pune acuma temelie statornică unei opere utile statului român. E un adevăr operă utilă ceia ce se face astăzi, pentru că se asigură o existenţă dinsii unei instituţianie nefăcătoare, i se asigură o existenţă perfectă chiar, pentru că niciodată nu va fi părăsită de generalaţiile ce vor veni. Cetăţeanul din ce în ce mai conştient, va aborda aa sprn tot mai puternic. Oice aşezământ de calină mediă asemenea sprijin. In primul rând il mentă şcoalele profesionale de fete. Nu poate părea nimănui extraordinară afirmarea pe care o fac. Veţi vedea de ce. Invăţănmântul profesional are la noi o tradiţie mai nouă. Pe când învăţământul sapelor litri in al optulea deceniu, pe când cel secundar va atinge in cerând secolul, inviţământui profecional e mai recent. Cea dintâi şcoală profesionala de fee se Întemeiază la anii racbolilor pentru Independenţă. Invăţâminlul profes.oaol nu are deci nici jimătate secol de tradţie. Minitml Chiţa, întemeietorul celei dintâi şcoli profesionale de fete, căreia aveau sâ-i urmeze repede altele, a avut în vedere interesul superior al staturui. Sfatul fiind un agregat de familie, dacă fiecare familie e cană şi statal e exil, dacă famlia e prosperă şi statal e prosper, şi dacă inlăuntrul fiecărei familii domneşte moralitatea şi sunt stăpâne ideile sănătoase şi statul este atunci sănătos şi deci puternic. Asemenea gânduri au călăuzit pe ministrul care a făcut la 1877 Începutul şcoalelor profesionale de fete. Tot deasemenea gânduri au condus şi societatea filarmonică „Steaua" ce a dat fiinţe şcoalei profesionale, căreia astăzi i se pune piatra fundamentală. S’a gândit că trebue să dea societăţii româneşti familii înarmate bine pentru existenţa onestă, ferite deci de orice ispiti. Aceasta este tot ce poate fi mai de folos statalui nostru. Mame oneste şi virtuoase,— copiii lor vor fi la fel. De acela mă simt dator, ca reprezentant al guvernului, ai exprim adâncă satisfacţiune societăței „Steaua" şi ar urna ca opera pe care o patronează să fie tot mai înfioritoare. Iar ca semn de solicitudine meritată, voi înscrie la budgetul anutal viitor o subvenţie pentru opera societăţii „Stesna". D-L C. TOMA preşedintele comiei interimare rosteşte următoaea cuvântare: Fanetea pietrei fundamentale a acestu aşezământ, este pentru noi un deosebit pilej de-a afirma mulţumirea adânci, ce simţim, faţă de opera de progres realizată aici, prin munca şi strădănninia D-voastră. A lumina mintea şi a viaţa sufletele,— este preocuparea de cipitenie a vremurilor, pe car le trăim, şi din care D-voastra aţi făcut să răsară acest frumos aşezământ de cultură. Contra aceasta,—în numele oraşului,— aduc .uvâat de isudă Iniţiatorilor, şi de stârnitor îndemn câtre toţi interneetorii P.ia munca şi stridănainţa unora şi prin efectiva contribuţie a tututor aftiămân u, a ,u.t f.xţă. Se cuvine ca şi in viitor aă fie înconjurat de sceisşi caldă da goste şi de aceiaşi pătruneatoare inţelegere a Intereselor reale ,pe care te represintă. NjI li dorim ca in cel maî scurt timp să-şi înceapă activitatea. Dorim ca acest aşezământ să fie templu de unde generaţiile ce se vor succede sâna eţe şi să se Înspre din simţâmântul sufidiantăţei şi al Iubire! de patrie. Naivi.i pnn aceste simţlminte se vor servi iuaiiele scopuri de cal.dă şi prin ele se va servi st«tm unitar, al cărui cetăţeni devotaţi cu toţii »intern. Cu aceste credinţe ţi cu nădejdea nestrămutată in Înţelepciunea şi aimţlmintele tuturor,—Invhei patrieie mele cuvinte,— ca atarea sinceră ci aşezămintul de cultură ce a’a creat, să aibă o lungă şi rodnică activitate. PREOTUL NICULEA protoeieul judeţului, a rostit o entuziastă cuvântare, în care e evidenţiat însemnătatea operei, accentuând in cuvinte calde, armonia ce trebue să existe intre toţi cetăţenii ţirei. caută opera şi pe iniţiatorii din putea I. P. S. S. Mitropolitului, Pinten al Moldovei. D-NA ROSA SUFRN directoarea şcoalii „Şeaua" a rostit o frumoasă cuvântare, într’o formă pe cât de elegantă pe atât de concludentă, cuvântare pe care o vom publica în numărul viitor. Iu sunetele imnurior naţionale, asistenţa a semnat actul comemorativ. D-na Zoe G. Mârzescu a subscris suma de 5000 iei, iar d-na Gavrbeacu din partea şcoalei profesionale Reuniunea Femeilor Române suma de 3000 lei. S-a expectat d-lui ministr Mârzescu următoarea telegramă: „In numele comitetului sioaksîor „Steaua" vâ »due viii* mu ţum rJ »tat pentru fete țîunea »co?d*tă la Stitaţiunei noastre dând delig.ț unea D-l ui Dimitriu, deputat, de a vi rep * z r.ț* Im solemnitatea punere! pl«trei rund »mentale șl pentru »uma de lei 40 000 pe ee am primit pentru Clădire1*. Preşedinte D. HERZENBERG Au mai subscris importantemami ceilalţi invitaţi, despre care vom relata mâne. REP. Informaţii - M. S. Rtgina şl Orfanil^din laşi.—La telegrama trimisă M. S. Rtgina Maria cu prilejul Incoronăre*, d-na Otilia Braunstem prealdenta „Oriei nata ui Evreesc" 1« Uşi a primit următorul răspuns t«L grafic: M. S. Regina viu mişcată de prea frumoasei* Dvs. urări vă mulţumeşte din toată vieia şi doreşte a afla numai bine de scumpii ei orfani. Denizes, secretar particular al M. S. Reginei. Crima din Nicelina Comisia dispărţirel I, se arestaseră după cam sn ameninţat, trei ţigani sub tâmuiala că nu ar fi străini, de crima din şoseua Nicolina. Cei arestaţi au pătat insă dovedi că au lucrat in ultimele zile la Semnaniul Veniamin şi că la noaptea crimei nu au părăsit seminarul. Cercetărileau îndreptat in altă parte. * D-l dr. Arghelizstat*de mtdldl spital dar Israelit a operat victimele internase îa acest spus. Dacă nu se vor ivi complicaţi, vor scăpe cu viaţă, însă vor remâne nenorociţi, căci anii vor rămâne orbi, alţi paralitici. — Sânt in totul de domeniul fanteziei comentările apărute în ziarul „Opinia" cu privire la Incidental de la festivalul „Macibey" In care autorul notiţei atribue d-lui procuror lorga tocmai un rol invers. D. procuror lorga a intervenit pentru aplanarea incidentului în coruua acord cu conducătorii societăţii sportive, organizatorii prodatţincii, şi este surprinzător faptul că „Opinia" care avea posibilitatea să fie mai bine informată, a renunţat la aceasta, prntru a insera fapte cu total contrarii realităţii. — Del» l«g£ţiuuea amerietuft din Bucureşti primim spre publicare următoarea comunicare: Reprezentanţii Satelelor Unite al Americii în România, au fost Informaţi de către guvernul lor, ca după 7 Octombrie 1922, vânzarea băutalor alcoolice pe orice vapoare ale Statelor este contrarie legei si ca vânzarea acestei băutuni pe vapoarele străine in apele teritoriale ale Statelor-Unire este de asemenea contrarie legei, aceste restrictuni nu se aplică la vapoarele streine trecând prin canali de Panama şi cari nu ating vre-un alt port seb juridicţiunea Statelor- n.tr. — Solemnitatea redeschidere! Univesităţi ce urma să aibă loc el, a fost din nou amânate pentru o dată ce urmează a se fixa. — In „Monitorul Oficial“ a apărut decretul de numirea d-lui Şerban ca profesor de limba și literatura franceză la Univesitatea din localitate. — D. I. Minea a fost numit profesor definitiv de istoria română, la facultatea de litere din localitate. . Ultima oră telefonică . Mişcarea fascistă în Italia Zimir Italiene anunţa ca Regele Italiei a refuzat sa semneze Instituirea stărei de asediu: — Eri a avut loc o nouă manifestare fascistă la Roma. Regele Italiei a fost viu aclamat — La Roma liniştea e deplină. Tramvaele nu au circulat, fiind oprite de automati Toate edificiile au arborat drapelul naţional. — Fasciştii au mai ocupat câteva instituţii publice. La Cremona au avut loc câteva incidente. — Regele a conferit ieri cu leacerii naţionalişti, cu d■ Orlando şi cu fruntaşii democraţi. — Ieri a avut loc un consiliu de miniştri. „Le Temps“ despre declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu Ziarul „Le Temps“ se ocupă de dclaraţiile făcute de d. Vintilă1* Brătianu In chestiunea excedentului budgetar şi de îmbunătăţirea situaţiunei funcţonarilor publici. emisiunea"germaniei In cursul săptămânei trecute s’a emis Tn Germania de către bănea „antiTulu , suma de 410 * miliarde mărei. * Alegerea lui Ismid-Paşa Ismid-Paşa a fost ales ministru de externe de către adunarea naţională din Angora. El va prezida delegaţia Kemalistă la conferinţa orientală. Controlul personalului Ceferist S'au imtitult o comisiune de control pe linia Constanței Bucureşti pentru a inspecta zilnic personalul ceferit şi a supraveghea negilizenţile zilice. Atacul de la Bălţi O bandă Înarmată a atacat gatul Napoladora din judeţul Bălţi, omorând pe preot. Jandarmil intervenind a rănit doi bandiţi. Ceilalţi au dispărut. Conferinţa Orientală Consiliul federal din Elveţia a făcut cunoscut tuturor statelor că va lua măsurile necesare pentru buna ospitalitate a delegaţilor la conferinţa orientală. 9 Statele Unite vorrimite la conferinţă un observator. — D. Cratero, subdirector general al căilor ferate, a trecut asear prin localitate, vecind dla Chişinău, unde s’a interesat de normalizarea diferitelor Huli. — Cu începere de azi trenul 321 circulă direct pe cale normală hs — Bălţi— Cernăuţi. Trenul pleacă din Iaşi la ora 1.20 noapte*. Trenul 317 laş*—Chişina, pe linia largă, pleacă din laşi, la ora 12 50 noaptea, in loc de ora 1, cum pleca până acum’ — Astăzi are loc înmormântarea defunctului Adolf Baenstein, cunoscut comerciant de piaţa laşului. — Astă noapte, prin spargerea ansi sîd, nişte hoţi au purens în păvăila de manafectari a d-im B. Banch din strada Anastasia Pana fs ând diferie mtrfuri. — Eri a zozi din Chirla la D-nz D-l Augusta Frigtrhaî,—medicul spitalului Crivul din Chişinău, D-ss obţinând un concediu de câteva zile—şi-l va petrece în localitate, în mijlocul fami iei D ssle. — In zeara silei de 11 Noembrie st. n. are loc în ssloavele societăţii Sport şi Muzică din I»şi, marele şi gr.ndiosol b 1 m i*C»t şi nem ..sext, or gaokat de către Relig»raţii muzicii Reg. 13 din laş!, urmat de un sape l cotii.oa. Toată lumea să participe. Se va petrece c»’n basme. S*io*neie vor fi neincăpătoare.—Reţineţi bLeîe din vreme. Arodstia dintre Ceho-Siovatia şi Jugo-Slavia Presa Ceho-Slovacă salută pe cei 70 membri ai parlamentului iugoslav veniţi la vizită. La Praga a avut Ioc o recepţie de gală in onoarea lor. l’au ţinut cuvântăii entuziaste pentru Jugo-Slavia. Consfătuirea din Braşov La Braşov a avut loc ieri o Consfătuire a partidului naţional. Au luat parte d-nil Maniu, Vaida Coama, Bedriceanu şi alţii. întrunirea Proprietarilor din Bucureşti ia ei a luat foc la Bucureşti întrunirea proprietariior urbani. Au vorbit d-rul Al. Lahovary, Ioachinescu, Văsescu, şi alţi cerând libertatea şi desfiinţarea oficiilor de închiriere. SALA CINEMA ELSABETA Astăzi la amide matinenri rulează grany dîo sa capiâ’operă a marehi autor francez Buze „Colonelul Chabert. In rolul titular celebrul tragedian Le Bargy care a debutat acum căţiva ani pe sena teatrului Naţional din Iaşi. Bogatul program este complectat ca o vedere şi o Comedie americană. îi* « Gr.ii&mA. Sidoli cu începere de Luni 30 Oct, și în zilele următoare. Zilnic 1 mat.nea ora 5 fem. și sexra 1« 9 jam. Opera compe»tă ROMANUL UNEI FEMEI M*ra mamă, sedimentată in 6 mari acte, după romanul lui MaRCEL PREVOST in io.nl piinc pai fraioata artistă „Pina Menkheu“. O revistă cu intimle nomăţi şi o hazlie Curm die compiictează programul VIZITAŢI a Renani tui sn. ga z n de bijaterîi LAZAR JOSEF Furnizorul Curței Regale Cae a primit un bogat asortiment de cadouri fine pentru orice ocaziuni. 1202 -10—5 ^ Ecaterina Constantinescu — S^asexă — Strada Eternitate A p. 55 TEATRUL CINEMA »SIPOLT Luni 30 Octombrie şi în zilele următoare. Zilnic un matineu la 5 trei sferturi şi seara la 9 juni. ROMANUL UNEI FEMEI Mare dramă sentimentală în 6 mari acte, dupâ^romanul lui MARCEL PREVOSJ Ia rolul principal frumoasa artistâ PINA MENI HELI O Interesantă vedere şi o hazlie come$C complecîeazâ bogatul program In Curând: O MIE SI UlA DE AOP^lSciLifngf uriaș film apdrut până astăzi. tesi,—^Tipografia „Albina*, Strada SoulesMare, 1 l ,