Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)
1923-01-01 / nr. 1
ANUL XVII No. I * V * V # 'ÎS*S * * ® * ^008^» ** * # fjţ t * 'Si^' ■$<&? ’|| -£S??rS^íwg£S®jf?/; I?Wí*S^rr5»*^?5^Íi^*RíííRi<^BÍ;WSJţiSV^asVioiW^fRB^‘s^’¥ŞS'WW®A^*7>í^--«^.‘SíÍ9C:![^-«^í=í95ţ5ţ?Aki?3^21 &t4M$tai mms &&mm* iM a-sî «v «ş» JÄääSÄ^I«! ÁlA <fe ■a. m i0 I il Âţstâs^si«^® «SS**%i% «^8. ââ&$K A &mm*Htm 0** *"»* «s*m*B» *• 0 politica lămurită — in litrul nun.fesUtUlor antisemit?. Consta- — târlii a-lui deputat N. Ch.rcuiesiu Avem d nalritea noastră. In extenso, discursul rostit la Caaieri, asupra Adresei, de către d-1 N. D. ChirCuiesCP, deputat de Putea, Care intre tlie probleme la ordinea zilei, a tratat si chestiunea agitaţiilor antisemite din ţari. Deci îa această privută guvernul şi-a spus cuvântul autorizat prin declaraţiile făcute în Cameră de către primul ministru, găsim totuşi interesante constatările pe cari le face d-l deputat Chirculescu îi judicioasa-i extranare a faptelor petrecute In jurul acestor agitaţiuni a grupului antisemit constituit, şi care este singurul autor al aceste! agitaţiuni. D-l Christescu a făcut următoarea caracteristică constatare: La o consfătuirea ţinută de Uniunea Evreilor Pământeni la Bucureştii, au apărut anumiţi agenţi sau misionari cari au afirmat următoarele: „Uberati! Întârzie cu Constituţia fiindcă lo Intenţia lor este ca să revoace drepturile de vot ale evreilor. Prin urmare antisemitism“. Ia acelaş timp, cu prilejul agitaţiunilor studenţeşti, s’au găsit alţii, Conduşi de oculte Interese, cari au şoptit studenţilor: „Liberalii spnj nesc şi Incursirară pe evrei—prin urmare filosemitism“. Lipsa de sinceritate şi de adevăr se observă la ambele aceste inspiraţiuni menite să aţâţe ura între Cetăţenii ţârei. Politica guvernului şi a partidului liberal este lamurită. El este înainte de toate o politicâ naţională, izvorâtă din necesitatea unităţii şi a consolidării naţonale, care reclamă o deplină şi reală armonie între toţi Cetăţenii ţlrel. Guvernul şi partidul liberal nu face deci nici antisemitism nici fitoaemitism, Ci patriotism înalt şi luminat, inspirat de sentimentul dreptăţii. Iar la ce priveşte ps Cetăţenii români de religia mozaică, d. Chircoleicu a Infiert acţiunea antisemită prin următoarea declaraţiune: „Noi nu credem Ci este patriot şi face o operă de bun român acela Care, având Ia ţară un element Care trăeşte de sute de ani în ţara românească, care s’a acomodat In mare parte cu fire® şi moravurile noastre, un element cu care suntem chemaţi să trăim continuu Împreună, nu credem că este patriot acela, care, In mijlocul atâtor frământări interne, ar mai veni sâ încurajeze şi antisemitismul şi să provoace astfel şi pe evrei să Îngroaşe rândurile Celor ce se frământă la noi sau care ne fac să fim atenţi“. Străduinţa noastră este pentru o Corectă apropiere; sunt unele din judeţele din vechiul legat pe care le-aşi putea Cită. In care membri ai partidului f bsral au făcut toate sferturile şi au reuşit să facă această apropiere, Cerând ca şi emil k lânauii lor Să contribue cu cât mai mult Ca această propiere să fie făcută din parte-Ie. De aci concluziunea Ca Cetăţenii evrei să facă el singuri din acţiunea Intre politica de provocaţlune a acelora care stau in umbră, şl politica patriotică, democratică şl hotărâre a guvernului şl partidului liberal. Adevăruri, no calomnii! Pântru a limpezi chistianea regâtuilier d.ntre partidul ţărănist şi bolcevisnt, prin perena d-rului Lupa, in «la fel în cât şi z »nul ţârâmia, s& m complict satisfăcut relevăm dovezile produse in parlament de d. O. O. Mâ 'ziseu, la d.scata Magli'lui. La 1 Martie 1920, d. Vaide-Voevod ®srî ie aff» g& Lonara, in c®Htata d® prjiK-m nistru al Românei, a adresat o teiegrămă iostîitorului de Je St. Popp, in ears pnntre Rite ind eatluni î ie dă de« şi pa aceste« i „V’ftin eer&t sa Lupa să &ust!$ intervanţkt msa prin emisari. Nu ştia C§ rezultat a obţinui*. Şi ă. Vida adaogă in mod sunnifisativ: „Cred ci Lupa are, nu sîtuiţi* asta»îă, «reda in Rusia". Ss îr.ţelege dM cooţlnotu! telegramei d lui Vidî că d-s*. făcuse & intern nţt® ta Moaco««, ps care avea s*o sasţ*e prui emitâri d-rul Lupe, tare ?na tanţi«de-atancî dispanta de iredit îa Rad®. Se m isite itge îmă, fiptul petin, cârul Lapu fusese introdus In guvernul Vaida ca o simplă une©,ta p rloa os ă d ^r opoi tană, pcfctra a fate iegătra Intre bois - d* la Moscova şi rondueătorii nepricepuţi de la Ba^arest . Ce a răspuns d. V«tid® Voevod In iniei wie vui acordat ziarelor d n Capital*.: »Ci la 1 Mil 1920 h primit la Losutrâ o telegramă a Consiliul da miniştri ier® îsdemaa că f*că totfel *pr® u âjagi la o înţelegere iu Ruşi«. 1st mal departe : „Do, diplomaţi americani enpropus şi pe gir. Lu*n ct să conduci tratativele ruso romftae el fiind cunoscut şi predat pentru vari;tâ şi democratica lui activitate politică*. Ci falsifies.re s’a comis, când însăşi d. Vaida reeanoists c& drssl Lupu urma eă conducă trată ttvre ruso române ca u ui ee e euudent si apree’&t in Rusia ? Pentru opinia psbl eă am crezut necesar să subliniem lucrurile de mal sus. Trebuesc știuti și tu vor fi uităte. DAN pă.^ Scriitorul bucovinean d dr. Leca Morariu lucrează la o biografie a familiei Eminovici şi a poetului Eminescu din care a început a publica fragmente prin rRvista Moldovei’ din Botoşani şi „Glasul Bucovinei" din Cernăuţi. .Gândirea* eleganta revistă literară de sub direcţia d-lui Cesar Petrescu, publică In Nr. 10 proză şi versuri semnate de A. Maria, Dem Botez, C. Petresci , L. Blaga, A. Cotruş, L Daniel, V. Cioflic, I. M. Sadoveanu ş. a. * Se mai anunţă apropiata deschidere a unei nouţ exposiţii de pictură, datorită unor tineri pictori de talent,—Frimu şi Nădejde— despe care se vorbeşte mult bine In cercurile artistice din Iaşi. 8 .Chants Roume vie* este titlul unui volum de versuri româneşti, traduse la franţuzşte de o tânără sanit ţara basarabeană Elena Daniel, fixa lui Gheorghe Dor,Ici, fost mareşal al nobuimii In judeţul Orhei, din spiţa domasticor. Ema Dontci a tradus In acest volum multe din cântecele populate ale bazarabenitor —în special ale din colecția lui Axmandri şi Gh. Mardai.* Comemorările curg zilnic. Se anunţă acum comemorarea trierntenarului naşterei lui Paxai. * La teatrul ,Champs-Elysée din Paris se represită piesa ui Oscar WLde .Portretul iui Dorian Gayn dramatizat de scriitorul francez Nouère. IN SAGA Multe şi mărunte... Proprietarul „Opiniei“ — (cel cu firma I şi cu ferma I) — terminându-şi seria proceselor personale, s’a dedat la o activitate redacţională care ar putea stârni gelozia ziarului „Ţara lui Hübsch“. Zicem a Iui „Hübsch" şi nu a Iui Cremene, având in vedere concepţiile ghiinteriste ale patronului „Opiniei“. D-1 Mihalache are pretenţiunea a fi, în politică, un pedagog. Ia realitate e un adevărat demagog... * Intr’un cerc restrâns d-1 Costică Romanescu de la Fălticeni, cu umoru-i permanent disponibil, povestea reminiscente din trecutul politic al Iaşului, evocând figurile lui Ghiţă Mârzescu, Guţă Panu şi altor personalităţi politice marcante. Printre cei care-l ascultau cu plăcere se afla şi un tânăr care nu-l numesc şi care, fireşte, era intrigat să-l cunoască. Cineva îl presintă imediat: — Iţi recomand pe CC. Costache Romanescu, fost prefect si deputat de Suceava fost panist in gruparea radicală, fost buror,ist în gruparea takistă, fost... Dar d-1 Romanescu întrerupse deodată recomandata. — Da d-le, am fost radical, am fost și ridicol Noutăţi ştiinţifice şi medicale Acum de curând, a avut loc la Sorbona, solemnitatea proclamării ca „doctori" „honorii cam*" a acettd b'tâia universită i franceze, a Profesoratul Bordet de la Bruxelles şi a profesoralul Ehiers dela Copenhaga. Decanul facaliţii de medicină, Prof. Bogor a ură at «te iţele acestor doi savanţi străini, Bordeî e ct.eort prin cercetări.® s*l atttpra se/a 11 os (1895) şi mal cu samâ crin vestita reacţia „bordet—Qecg n —WaisernurT. Ehiers a studiat în Fiinţa şi este mnal dintre cei mai cu samă deomtologi d a mm... A datoilt foarte malt in orient ș! are lucrări de valoare asrtpra ecologieiiepai. # Cetim in No. 50 a! revistei franceze de medicină: „Paris Medica," sub numele de opers că-ții franceze din Romănia, ce® ce mmeszi : „Qeae a ui Bs.theiot, vechidl comandsnt al mlsknh mlirare francez, in Romănis, a rugat pe vechi săi colaboratori şi în specid ps numeroşi medici care $i-au dit concurai in România, in vremea râs* bjialal să facă apel la p^bicai medical frances pentru a procura că ai numerodior studenţi romfnni care nu pot să le cumpere. Corpul medical va înţelege tot interesui pe care-l avem de a nu lăs caria germană să înlocuiască pe cea franceză in această ţară care e o fiică întolectată a Franţei. Medicii şi in special studenţii la sfârşitul şcolarităţii sânt rugaţi numai decât să-şi trimeată cărţile da stadia de care ei nu se îmi folosesc profesornici Rsverdos, la Vaide Orice, strada Saint Jscques, P* is, »tu doctoralul Ponnioi, 1 b *, strada Gounot, Priil, care le vor trimete in Romănia prin in eanedistul Serviwlaki francez de propagandă.* La academia de stiiațl din Paris s’a cetit an memoru al doctorn ni M ch&nescs despre rad® ac ivi.area apeior de la băile Herculane. El a aătat că radioactivitatea acestor ape e mult mai slabă decât a apelor de la Bagnolef. Pintru laboratorfiii francizi. — La sfirşitul asei conferinţe pe care s ţinut-o la FoDifeinebleae, d-1 Paul Bichaaf, autor dismesic, a făcut o colectă îa aslsenţi, cstigând 1000 de franci pe care i-a trimis Acsdemiei ds ştiirţ;.« La Acsdemis de medicină, dan Rtîbinovstth ti Lkb.y aa ex.as rezuda® e f.umossa a a^inctei io in legătura ce legau din 15 Aprilie 1909 asupra adaptarii- tipi sociale ai aderstiui ptifec b.fi. Din 1136 de copii dij a esstă categorie, 978, adică 85,69 la sută trâesc din manca lor. Ei au devenit: agricitori, grâdicai, zideri, femeii,: lingerie, spațioese, aervuosre. ^Ancheta autorlor a a dă importanţa unei psychiitrii infaoti® precoce $i raţionale pentru profilaxia mtladiilor mentale, ponpcrismníni și crimiasisții. Citiţi sitlul «Kif.4fM» Informaţii OOMKsnrMnaas — In numărul de Ieri am arătat că Luni 1 Ianuarie ora 10 dimineaţa, are loc la Primărie ţinerea licitaţiei pentru darea în întreprindere a prmelor lucrări aprobate de ionsiliul technic superior şi care formaza prima parte din imul lucre, rin.r hatarâts a se executa In cump*rifa «n^iui viitor. In acest prim lot urmează a se reface străzile: EL na D^ntna, Bui. F^rtiirtand, i. C. Bfail^mr, Cisfinarifi, care se vor pava cu pavele normale de granit, Vacile Conta cu pavaj de asfalt, și piaţa căruţelor din H ia cent« aici cu bolovani de râu sau calupuri de granit. La toate aceste se vor reface şi trotuarele în asfalt, complectănduse şi reţeaua de canalizare. Al doilea lot, cărei aprobare a fost dată in urmă de Consiliul technic superior, şi care vor face obiectul unei apropiate licitaţii, se vor executa tot în campania anului viitor. In acest al doilea lot se cuprind străzile: Zugravi, Uzine, Sf. Andrei, Solca, Saihana, ca pavele de granit sau blocuri de granit, Moara da vânt, Splt, Patcny, Cruce, Ciurchi, Albinet, lp**iant« și Nico au cu brovant de râu și S sfârărie cu putiiș macudintz. Străzile care se refac, ca pavele de granit, vor fi mai întăi canalizate. De asemeni în aceste lucrări se cuprind şi trotuarele respective în asfalt sau bazalt. — Duminică 31 Dec. ora 5 p. m. va avea loc Îs Cercai Maltar a doua şezătoare culturaă armată de daua. Invitaţi vor avea felicitat pr loj să iudă cu această ocazia pe noua fi dirinza profesoară a Conzervatoraici D-ra E. Fitmo care va executa dn pisso Împreaciîi ca cunoscutaî profesor de violoncel D 1 N. Teodoresca o sunatâ de Bach* Deiseasenea D-î Topârcesnu se va produse cu câteva schje pe care le va ceti chiar D-sa. — Luni 1 Ianuarie se deschide expoziţia de picturi Marţi, în sala „Expresul" din Piaţa Uniri. — Mâine Duminici 31 Decembrie ora 4 are loc şedinţa comitetului societăţii »Colonia Şcolară* îa locul şcoaîei Ch. Asachi. La ordinea silei chestiuni imporante. Doamnei, şi D maii membri sunt rugaţi a lua parte. — Ls exîmesGÎ ds definitivat a învăţătorilor reuşiî cu melt succes d. N. Rignă, ds vnsal diriginte al şcoalei mixta din comuna S pote jaleţdî şi. Urăm inimvsaiul Învăţător cele mal s ncere fa biiăn simit spor la mancă in spinorski carieră. — Cercetăr.Is ca privire Ia grmfrirea autorhor atscuioi b. ndiiesc din str. Bărboi continuă î u »sid-sUaie. Poliţia are indicii că satorul principal e un cunoscut spărgător, eliberat na de mat din temniţă care a foit v*znt in locslitate ia ijinsi aie/itst&ial sl ca e as«m nu ae sărtşte. Prinderea Iii insă nu va îa araia. —* Se publică spre cenoştieța rmitarifor că in tini de 20 Iuntune 1923 crs 10 a. m. se va ţine licitaţie psb.ka peatru farniaarea de mobilier penîm Corp. 4 Arrastâ în va*os e de lei 80.000 şi repar*ți«al ds tacbaier în valoare de 12 000 rei. C riterii se vor *d era cu oferte închise și recipise de depunerea g4r*njei provizorie de 5 la sară conf. art. 72—83 din legea contabilităţ;i psb ies. Devizai penica categoria mob Herula! şl reparaţia;® se poate vedea in ort c. zi de kicra la serv. Dormenilior Militare. — D. Mâîtiaescu inspector din ministers! ds instrucţune, a vizitat ieri liceul internat. D-na a szistst la parauî de ştiinţe şi s’a interesat in gsacre re mersul rstituţionei. Câstecul d-roiol topa „Anfora“ In No. 356 (ca data de Vineri 29 Oecembrie a. c.) publică o serie de cintece populare semnate Andrei Deia. Cintecile sunt scrise in forma popii ar fi, ca să le int leagă toata lumea, deci si d-nul Mihalache. Reproducem întocmai poesia „Curg dolarii pe pliae* si rugam cetitori să verifice exactitatea el, cu numărul sus-indicat al „Aurorei*. Foae verde de Susai In America e rai, Unde intră ’n libertate Cei drepţi şi ce ca păcate. Heruvimii ce-l păzesc . Pe toţi paimili primesc, ' Că'n raiul ăsta vestit, Cine nu s’a pocăit Uşor se va pocăi Sub roţile fabricii... Haideţi fraţi în lumea nouă Cicea nu pică rouă Nici apun din nori nu plouă Ia foc de rouă şi ploaie Curg dolarii pe pirae Valuri, valuri, pi piscoaie Şi oamenii nu lucrează Noma 'n saci le aşează Şi beaU şi se ospătează Andrei Qetta („Aurora*) Scrisori din Bucureşti — Concerte. Operete. Expoziţii. Conferinţe. Dapă două concerte a tinerei orchestre „G. Eie.ca" din Iaşi. Luni seara am audiat intr’o atmonie ă mai puţin entuziastă concertul săptămânal al maturei Farmonice din Bureşi. S’au exeeutat seb condace ca d lui A.fonsi Caata dl ţ® lâ gă s mfonia in si bemol m jor de Beethovea doua bucăți foarte Interesante : un concert d; cn compostor ce naoscist din sec. VUli! fm.X a Am. .1 - -* m \\-a~ vuciwi uv U i |i pugtuut simfonic, Mar y,s, «,] din A. Castaidi. Exerciţiile ]os®, dar numai atât, au facut si d n acest concet o audiie plăcută.. D-l A. Costaci, ca dirijor,nu prra prrzktii importanţă. compoziţis dsshia scbiv.b este frumoa şi închegat orchestrată. Neaşteptat de inte esset a fost concertat compozitorului necunoscut atât prin colorit şi factură cât şi printr’o intensă sonoritate. Aodrirea filarmonicei din Iaşi şi a celei din Bucureşti mă face să mărturisesc că orebesta jaf ciul deşi puţin inegală toinţi târnă cu tot aofletal, cataziast—caracteritic*—tinereţii — ceea ce o aduce foarte uşor la admirabile realizări şi la evident — inerente succese. Ansamblul „Leonard“, care şi-a deschis S’aglnea zilele trecute, după o serie de aproape 100 reprezentarii date in Cernăuţi, cântă cu mult s tests opereta în 3 act. „Frasqueta de Franz Leher“. Acţiunea se petrece in Barcelona in casa anul fabricant de tutun care este împiedecat de o ţigancă—Fratquică—in reaflsarea plaanilor zale de a-şi mărita fiica după un tânăr, A. Mirabean; ţiganca reuşeşte. Rolning e el a fost vioi, cu malt temperament şip.slane interpretat de d-na Annie Aurian. Restai artiştilor cam alibi. Orchestra dm lsa de dorit. * Nimicnoa afară de o mică şi slabă expoziție a unei oare care da Sizer care exjane la Mozart alâturi de Rodie* Mania. Ar fi îâ ut mai bine dacă și ar fi aies o vecină la J si&bă căci comrastul ii cam mare.• D I G. Ta®ă a vorbit Dominic din aula Fandaţiei C*roi despre “Liberalismus economic" a patra conferință montată de in*titfctul socisl al d-mi Gasti. A ăiând mai i stăi câ in zilsle de *săsi nu există un libera ism economic ditorită amestecaiuî standul ia toată economia natoaaă fi acetta dato i;ă concepţiuor cetăţenilor despre stat, d-sa trece la anaiza subiectcki propus. Producţia, Repartizarea, Circnîsţia şi Consumaţia tre-bue să se fa cS cât mai liber, fără intervenţia statului. Leghe de producţie, repartizsre, circuiiţ * şi consumţia să se stabilesc dele sini. Dupâ ce arată toate teoriile relitiv la distribuţia productelor D sa semnateasă ca mai echitabilă teoria diauiboțel in rsport cu echivalent,l de mană Desvoititá cet frumoase arguments dar vigar, conferința D-lui Taşcă a fost via aplaudată.