Mişcarea, ianuarie 1923 (Anul 17, nr. 1-22)

1923-01-14 / nr. 10

X UN LEU NUMĂRUL Şovinismul maghiar . Datează de decenii, de secole— şi ilontul nu-l cunoaşte mai mult, mai dureros, decât poporul român. A reapărut din nou, zgomotos şi haotic, după ce romănimrea transilvăneană a fost eliberată de sub jugul secular, în urma unui război crâncen dar victorios şi în urma untor tratate consfinţite de toate statele europene. Ungurimea şovinstă care de la înth ierta păcei n'a încetat să provoace şi Care, în chip făţiş sau o- Cult, a urzit şi complotat Împotriva poporului rónád, a Imre toat govinismul ci multiform cununat in Ungaria, dar şi in Transilvania. Comploturi comuniste, organizaţiiei de spionaj, societăţi secrete Cari aveau misiuni de a atenta la viaţa şi scutul oamenilor, s'a a succedat si tematic în regiunea Ardealui de siobt, toate având directive pornite de la Buda-Pesta. Atacurile şi insultele Cele mai grosolane au ocupat Coloanele presei maghiare la adresa ţârei şi a poporului român, iar în parlamentul ungures, reprezentanţii grupurilor şoviniste, a „uigurilor care se deşteapă“ au ridicat glasul ameninţător Impotriva Romăniei. Opinia publică europeană a fost pusă la curent cu toată politica şovin sio-anghică a unguriior, astfel Câ provoca bunele găâgioase de la graniţa Translhaniei nu pot remănea fără ecou. Conducătorii de la Buda-Pesta rămân respUnZători nu numai faţă de poporul român, dar faţă de toţi Aliaţii băi. Întrucât au făcut dovadă Că nu respectă clauzele tratatului de pace şi că poteea maghiară însamnă o permanentă ameninţare faţă de toţi vecinii Ungariei. Guvernul din Budapesta, după Cum arată telegramele străine, ar avea sprijinul unor anumite organizaţiuni străine, şi bazat pe acest concurs, şoviniştii ungari işi continuă acţiunea lor de provocare. Fireşte că toţi vecinii Ungariei s'au pus In gardă pentru a fi gata la orice moment să răspundă hotărât la cea mai miă încercare a ungurilor de a trece peste prevederile tratatelor Încheiate şi consfinţite de Alaţi. Ia ce priveşte frontiera noastră, guvernul a luat măsurile Cele mai Serioase Ca expansiunea şovinistă a ungurilor Cari nu se, mai deşteaptă să fie reprimată la prima mişcare. Măsurile acestea au fost luate dealungul întregei frontiere dintre România şi Ungaria, astfel că liniştea a fost in totul asigurată. Ş cinismul maghiar a atras atenţiunea întregei opinii publice de la noi şi din străinătate. Să nădăjduim că această politică de provocaţ nne va deschide măcar acum ochii acelora dintre transilvăneni. Care prin politica lor ultra-regională şi autonomistă, au dat prilej duşmanilor ţârei să profite de ea, ducând-o până şi in parlamentul de Budapesta. Aceşti buni români cari fac totuşi Cea mai detestabilă politică naţională, să ia aminte şi să tragă Învăţăminte folostoare pentru el şi pentru ţară, de pe urma nefastei acţiuni ce au dus şi care a alimentat și mai mult şovinismul unguresc. $Bw mm. ■gs&mm NOT» Succesinsea din 1922 Astei 1922 a fost prea »bonded îa evenimente, dar era regret trine să recunosstera, că na dia cele mai fericite Asni 1923 este moștenitorui a cării soartă bb o patern îatrtvedea, iar precizie na ar fi decât de domsnial fantasiei. Evenimentele întâmplate in a doaa jsnsătgie a anului trecut, despun că vor in- Tuenţa şi vor da chiar tonei evenimentelor asului abis îacepţit. Putem cita: evenimentele din GecU, aa cepina şi războiul geco-turc ce a pa» cheviiunei s'.rânitorilor. Problema rasă, c*ra deaaemnni a trecut prla diverse faze, iar la ai treilea rând probema reparafbnilor. Nici oua dă aceste trei problema nu a fost definitiv rezolvată și ele rămân deschise ca guilie nani abis asupra marii 1923. Anel ce-a trecut a adus schimbăi intense în Aegie, halta și Polonia,—îa Ungaria și Bagada iasă ne-a lăsat «eetefî sacceaiRe. Ia Bulgaria nu se guvernează partidul ţărănist *ici Staffib^ndschi, de la prăbuşirea lui Fardoaud de Cobag, jiopui&ţia mea s’a did.î la sete anarhice. Armata este făţiş in contra ga versatei întreaga populaţie ee sgisa îa cotit a actualului regim ca.e întrebeinţeasă mjoaeie cele mai anarhice pentru represiune. In Ungaria „Ungarii care se deşteaptă* cu început a se manifesta în modul cum sratâ ultimele telegrame. Această aitadiție ostilă împ ds România e un prim nor care se ieşte la orizontul noului an politic. Această situaţie este destul de îngrijitoare ș! anticipă nu putem face. WR — Eria’a întrunit comitetul de inițiativă pentru construire în lcalitatea „Falateiul Muticei*. letrenirea a avut loc în localul societății Vancrui. S’cu luat mai multe hotărâri importante. IN SAGA Muite şi mărunte... Societatea .Sarplvin* anunţă că va serba revelionul la berăria „Astoria“. Iată o societate de vinuri care se alimentează cu bere ! * Un nou sistem de a aduce zilnic câte o Informaţie senzaţională : — „Un amic intim al unui ministru, ne-a declarat că in curând se va produce o schimbare de regim“. Sau: „Un deputat guvernamental din Moldova, în trecere prin Iaşi ne asigură că suntem inajumil unui guvern de colaborare“. Cu, sistemul acesta confraţii noştri realizează economii în budgetul redacţiei, înlocuind pe reporterul veritabil şi conştiincios cu imaginarea personalităţii politice care imaginează asemenea clsele uzate drept ştiri de senzaţie . Unele ziare din Bucureşti au comemorat jubileul de 50 ani de la naşterea d-lui Iuliu Maniu. Ca ecou al acestei aniversări se anunţă congresul celor o sută „la Alba-Iulia“. * Mai de mult au fost Interzise în Elveţia „Fecioara* Iul Voltaire şi „Spiritul* celebra operă a lui Helvetius. Procurorul general însărcinat să confisce aceste cărţi, în raportul adresat Senatului, a scris: — Am cercetat zădarnic prin toate librăriile. N’am găsit nici., „fecioare" nici „spirit*. Chestia Patriarhului la Lausenne In chestiunea patriarhului din Constantinopol, d. Diamandl a rostit o cuvântare la Lausanne arătând raporturile dintre biserica autocefală română și patriarhul din Constantnopol D. Diamandl a Insistat asupra acestor raporturi semnalând faptul că procedeele întrebuinţate faţă de Patriarh au jignit conştiinţa religioasă a poporului român. Intre şovinism şi antisemitism — In atenţiunea tinerimei Universitare — In articolul primir numărului de faţă ne ocupăm de şovinismul maghiar şi de provocaţiunile acestora la frontiera Ardealului, fapt care a determinat guvernul nostru să iotărlascâ paza la graniţă pentru a reprima orice încercare a duşmanilor ţârei. Chestiunea aceasta a provocaţiunilor maghiare are însă o latură care interesează în chip special pe aceia cari întreţin acţiunea de învrăjbire şi pun la cale tot soiul de agitaţiuni în interiorul ţărei. Atât acţiunea, partidului naţional român cât şi acţiunea grupărei antisemite, au servit nu cauza românească, ci interesele duşmanilor ţarei. Politica regionalistă a celor dntâi, dusă la extrema şi acţiunea antisemiţilor, au avut ca efect că au încurajat politica vrăjmaşilor, şi la special politica fascismului maghiar şi a Comunismului bulgar. Vrăjmaşi ţărei urmăresc cu un viu interes atât agitaţiile antisemite cât şi regionalismul nepermis al ardelenilor d-lor Manta- Vaida, întrucât ei sânt convinşi că această politică poate provoca tulburări interne şi o slăbire a situafiunei noastre. Mişcările studenţeşti, în special cele de la Cluj, au fost bine privite de unguri cari se arată dispuşi a le alimenta şi întreţine. De aceia toate conştinţele româneşti şi toate sufletele cinstite trebuie să contribuie la realizarea celei mai perfecte armonii interne, care înseamnă rezistenţa desăvârşită în faţa tuturor uneltirilor vrăjmaşe. Tinerimea universitară cu deosebire trebuie să fie aceia care prin sentimentul ei curat să contribuie la întărirea solidarităţii sociale, semănând pretutindeni ordine şi armonie. Acţiunia vrăjmaşilor ţârei inpune tinerimei noastre universitare aceasta fermă atitudine. mmJL La Berlin, după o statistică actuală, s-au instalat 60 d ferite instituţii ruseşti refugiate din cauza despotismului bolşevic Instituţii economice, culturale, profesionale, societăţile inginerilor, studenţilor, proprietariloraraţilor şi a ziariştilor, pentru a citi din cele mai principale. Apar 14 cotidiane şi reviste ruseşti, iar editura „Slovo“ a retipărit pe toţi clasicii lterăturei ruseşti. * Arhiva revoluţiei ruseşti, este intitulată un almanach-revistă scrisa de publichial. V. Gheeni, care publică documente omeneşti din timpul revoluţiei ruse. Anglia va comemora In curănd centenarul morţii lul Byson. Romanul scriitorului Kata abtan L Donici, ce se află sub presă laCultura Naţională" este Intitulat „învinşii". Odată cu această operă, scriitorul Donici va mai da publicului un istoric documentat al revoluţiei ruseşti şi un studiu asupra lui DostowschL» mPictura românească înainte de răsboi" este un studu datora d-lui M. Simionescu- Rămniciunu, ce va apare în cură din noua colteţiune . Ţara Noastră* de sub îngrijirea a lui V Pâvan. In aceaşi colvtţiune se anunţă mArta ţărănească la români* studia de O. Oprescu şi Uriceputuril vieţii române la guriţe Danilei" de V. Părvan. incorporarea contigentilui 1923 Cerca! de recrutare „Ştim cei Mire“, aduce la casostinia ‘tinerilor congeniniei 1923 prrcum şi acelora care nimeau sfi îacorpoaţi cu acest contigent, ca dispensaţii susţinători de îcmins a căror dispense au fost anuare, amânaţii pentru cobtinezre de studii csre p*na la data fixată au prezentat acte de amăsare pentru studii pe anul 1922 1923, amânaţii din corpuri şi găsiţi buci de servieta şi dupeasiţii condiţionali ca inapţi şi seminsiiid a căror dispensă condiţionslă a fost anulată din cauză de neprezentare sau site motive, că incorporarea are loc pe ziua de 20 ianuarie 1923 dată când aceste categorii trebue să se prezinte la Cercal de recrutare ieși, cazarma Vânători str. Sârărie. Prin urmere ordinul relativ la smăpirea încorporărei la data de 20 ianasrie 1923, se înaiesză conm ând că cei care nu se vor prezenta la data şi locul arătat mai sus, vor fi daţi nesupuşi şi urmăriţi conform legii pentru a fi trimişi isa această pentru faptul de nesupunere. CITIŢI Ş! RASPANDIT ZIARUL „MIŞCAREA* CRONICA ARTISTICĂ Pictorii laşului O expoziţie comună a picturei clasice laşul, de la război încoace, este întreţinut de permanente expoziţiuni de pictură în cere elementele tinere ale şcoalei noastre de Beli-Arte ţiu să-şi afirme însuşirile artistice. Această mişcare artistică este salutară pentru leşul cultural care a încurajat întotdeauna producţiunea artistică, cu o singură excepţie: aceea a picturei. Pictorii ieşeni au fost singurii dintre artişti cari n’au primit încurajarea cuvenită. De la război încoace Insa, Situationen s'a schimbat. Ieşenii cumpără astăzi picturi, făcînd colecţiuni. La această educaţiune a publicului au contribuit desele expositluni, şi din acest punct de vedere trebuie să aducem toata lauda directorului şi corpului profesoral al şcoalei de Bele- Arte. Nu este aicea liscul să examinăm condiţionele puţin favorabile în care se desvoltă tinerele talent . in această privinţă rapoartele oficiale ale maestrului Q. Popovici, directorul şcoalei de Bele-Arte, instituie o interesantă literatură. Ceea ce am dori să evidenţiem vorbind despre pictorii ieşeni, este faptul că educatorii gen raţiei de azi, nu contribuit şi ei, în mod direct, la dezvoltarea gustului artistic şi public. . . veşenii sunt lipsiţi de pictură academică, care este obirşia tuturor premiilor. S ar face un real serviciu publicului nostru — publicului celui mare şi nou—organizindu-se de pildă in si Ilie de la Bile-Arte, o expoziţie a maeştrilor clasici. Bogata colecţiune de pictură a regretaţilor C. D. Stahl, care ar forma un adevărat muzeu; frumoasele picturi academice ale d-lor Em. Bardacare şi G. Popovici; lucrările d-lor C. D. Atanasiu, Die Burghelea, Octav Băncilă şi sculptările d-lui Mateescu, care reprezintă esenţa picturei şi sculpturile ieşene, aranjate laolaltă într-o expoziţiune comună, ar fi o surpriză pentru ieneni şi, credem noi, un succes moral şi material pentru expozanţi. Ca unii cari am încurajat cu deosebită mulţumire sufletească, manifestaţiunile artistice, aruncăm săminţa in speranţă că va da roade. Aşteptăm la lucru pe cei vizaţi, pe reprezentanţii picturei academice. A-aici Apelul Cancelarului german Cancelarul Cuno a lansat un apel către populațiunea din Ruhr prin care cere ca ea să rămâie credincioasă Germaniei. Situația In Basarabia D. General Popoficî Comandantul militar al Basarabiei, a fost primit ori In audiență de cătră d. ministru de Interne, căruia i-a făcut o expunere a situației din Basarabia. DUMINICA 14 IANUARIE 1923 NIRVANA Nirvana, NRvibi ! Ce eşti tu oare ? Efil nimicirea orei, eşti nimicirea rătăcire!. — Exîată ceva ce nu este niscat, ce nu este produs de o caasă, ce na este păsmnit, căci altminteri nu s’ar putea explica acela ce-i căscat, aceia ce-i produs, creat, plăcmsit. — Şi com ae cunoaşte Nirvana ? Prin înăbuşirea necazului, prin pace, pin linişte, prin voie bată, fericire şi sfinţenie. Când epirinuî ajunge să priceapă cât sunt de schimbătoare, lactemie, suferinţa şi iruzia peisinsuiiâţei, atenei se oneşte ca elementul nemuritor al Nirvanii absolute. Oscipolul care s’a despoiat de plăceri fi de dorinţi, şi care e pila de Inţelepciune, acesta chiar, din tiupul vieţei capătă isbăvirea de moarte, Nirvana, lăcant veşnic. ““ După cum omui care vede, indiferent aade se află, poate ori când contempla întinderea vastă a cerutei, ot aşa şi acela cere va trăi corect, in ori ce joc s’ar gisi, poate obţine realizarea Novanei. — Acel al căror gând a adâncit complect toate amânenţlmeie ştiinţei sdevarata, ei bine, dânşii din timpul vieţei chiar, sent pentra totdeauna Isbătiţ!. O discipolă, goleşte ţi barca ! golică ea va ploti aşor,—şi ciad vel tjunge sfi smefgl din snfietei îlu patianea şi ara atanci vel poposi în port,—în Nirvana» Prea pofnn! dintre oameni staug celalt ţină. Majoritatea măritorilor na face altceva de cât să umble încoace şi îacolo pe mal. Impotriveşte te cu tărie torentului,—şi când v.l şti cam ae distrasă toate grupările, «bes atenei vei cunoaşte, Aceia ce n’a fost creată. Acel ce-şl dfi teamă că corpul lui e asemeni spamei uşoare şi că nu are mal msită tărie de câî raaa de lamică, — sceata va ajunge să nu mai vadă împărăţia morţel. — Cind valarlîe ss rîd'că înfiorător în timp de fartenă ende oare îşi vor găsi sesparea aed iavăialţi de go?, copleşiji de bitâneie, şi prinşi aproape îa ghiarele raoiţei? Ia.tă ce propovădiesc. Acolo aude nu mai există nimic, acolo unde na raci poţi avea legatari faţă de nimeni, ia unica radipos?, acolo este N rvsna—isbăvirea ds bătrâneţe şi moarte. — Asceta! care trăeşte în pustia, al drsi gâad este liniştit ca adâncimea apei, simte o becutie supraomeniască privind adevărul. Când ştie îaceputai şt «fiif lui ori cărui lucru, simte bUjUfla adâncă s acelora care cunosc Nirvana. Cât farmec au pădurile. Acolo ande vaigarai na poate dăinui, acolo se simt bine acei ce nu mai doresc nimic. Beat de bucerîe şi cu sufietu! plătind în fericire, înţeleptul va ajange în lăcaşul repsasului şi ai fericire!, ds sade nu te mai poţi integrec. — Na in dorinţa plăcerilor supreme, ci la înăbuşirea ori drei dorinţi, trebue să este feticirea, discipolul care a stsas să cunoasc. — Na rrgret nici moartea, nici viaţa; aştept ca ora să vie ca şi sluga ce aşteaptă lăaplit». Na reget nici moartea, nici viaţi; aştept să via ora conştient şi cu sp.rel treaz. — Isimt înţeleptele! e ca şi lacul adânc din muante, curat şi imobil. TRAD, de N. L. ş! N. A. Atentatul din Lausanne Un iglptian any me Sidy a atacat pe Ahmed mimbru in delegenta egipteană la conferința din Lausanne. Egiptanul atentator a încercat sǎ stranguleze pe Ahmed. Ciocnirile din Constantinopol — Doi marinari englezi uciși — La Constantinopol a avut loc o ciocnire între marinarii englezi și turci. Doi marinari au fost omorâţi. Comisarul Eglez a deschis o anchetă.