Mişcarea, martie 1923 (Anul 17, nr. 46-72)

1923-03-01 / nr. 46

Domni! Acţionari ai Uzinelor de Fer­mi Dome­niilor din Reşiţa S. A. Cont rog­aţi să bine­voinică a comunica Direcţiunea acestei Societăţi (Bucureşti,­­ Str. Povernei) numărul de acţiuni pe care-l posedă indlcâad totdeodată numerile lor pre­cum şi em­iunea din care fac parte acţiunile. Comunicarea va trebui să conţină nu­mele, prenumele şi adresa precisa a deţinătorului acţiunilor. Declaraţiunea se poate face şi prin intermediul biocei unde acţiunile sunt depoi­tate. Este bineinteres, că declaraţiunea în chestiune care se cere din motive de ordi­ne statiatică nu rett­arge intru nimic dispozițiunea liberă asupra acțiunilor. in acest scop trebue să aibă o fundaţie naturală sau artificială rezistentă, astfel ca numai materialul de intreţinere să fie în­locuit după complecta la­­nsare. Lipsa ori­cărei fu­bdaţii resistente a făcut ca la pri­ma încercare serioasă, pe care şoselele i­­veau să o suferea­ ele să fie aproape com­plect desfiinţate pe îatindiii enorme. A­­cest lucru V* îatamplat pretutindeni ps Hala. froatelui, pe îlaiile de retrage­e sau în jurul centrelor a giomerste ca circulaţia fatal foarte Intensă. Cu aceasta ocazie s’a văzut că nu stare de război nici modul de construcţia al şoselelor şi nici Întreţinerea lor nu erau la concordanţă cu ultimele date ale technicel— şi a trebuit în timpul războiului enorme sforţări pentru a m­enţ­ie c­rea laţi­a şi a asigura aprovizionările de tot faiul atât ale armatei cât şi ale popu­laţiei civile. De la robonn încoace problema şosele­­lor revine pe primul plan şi de ea este le­gată întreaga problemă a refacerii noastre economice, căci este o copilărie să se creadă că o ţară, care nu are asigurate transporturile, se poate reface. Cu toată evidenţa absolută a acestui a­­devăr şi cu toate că consecinţele dezas­­troase ale stărei şosetelor din cuprinsl ţării, cant vizibile pentru toată lumea şi adânc simţite în viaţa de toate zilele to­tuşi cercuri e conducătoare nu sunt pă­trunse la mod suficient de importanţa ei primordia­l. Ia adevăr dacă pentru­­căile ferate a'au făcut sforţări fi încă foarte serioase pentru refacerea lor şi reorgani­­zarea lor pe alte baze mai compatibile cu starea de azi—pentru ac­ele continuăm a rămânea în acelaşi stare de neexpucabila indiferenţă şi azlatim cu sânge rece lam­ina lor conducă şi ţigară. (Uim­eală) Răspunsul Poloniei la nota Iui Cicerin Varşovia 26 (Rodor). — Ca rispani la nota comisarului afaceilior externe, Giet­­rin, relativă la conflictul între Polonia şi Lituania, la care notă Cicerin interpretând triicolul 3 din tratatu­ de la Riga, pre­tinde că litigiile teritoriale dintre Polonia şi L­ucsnia vebneac tranşate fără inter­view nici turţ, in speţă Liga Niţienilor, care nu­ este recunoscută de guvernul so­vietic şi la care Cice nu oferă Poloniei ca ca guvernul tău să epitnece dificultăţile presente, ministrul de externe conte e Skr­­y­­imir a înmânat o notă d-lui Obo­cn­ki, reprezentanta­ sovietic din Varşovia. Nota poloneză face aleile 1« tforţk­ la cenu­sée ale guvernului din Varşovia pentru a men­ţine pacea, ia consecinţă guvernul polonez a asistat cu lâage rece la atentatu­l Litua­niei în contra localităţii Memel. Prin urmare grija d-lui Ctcerin relativă la menţinerea ţiâ­ii şi dorinţa ia de a se evita an non conflict este in perfectă concordanţă cu penetul de vedere a­ guvernu­tui polonea. Cu toate acestea, scrie contele Shrsymiki, nu pot să nu fiu mirat de termenele între­buinţate îa nota comisarului extern al so­vietelor relativ la Liga Naţiunelor, de­oa­rece guvernul rus şi comisarul său pre­­ticipă la metafile Ligei Naţiunaior la Geneva. Prin urmare, tendinţele pacifiste ale a­­cestei organizcţiuni trebue să fie cunoscute guvernului sovietic, maî cu ueamă că Ra­na a resimţit activîvitatea binefăcătoare a d-m­nul Nubscd, înaltei comisar al societăţii, care a organizat pe o scară întinsă ajuto­rarea populaţiuniior înfometate de pe Teri­toriu! repoliticei federative a sovietelor. Relativ la atitudinea gu ventralul ins in ce priveşte iote prttares articohla» 3 din tra­­tatul de U Rga, nota polen.»& constată că această atitudine nu coresponde Hier­ii nici spiritului zisului articol. Articolul 3 a avut de scop înainte de toate să dsta­mine că Rueia se dezinteresează de chaet­aniia relative la teritoriile «îtude ia vestei gra­niţei ce este determinată prin articolul 2. In consecinţă, articolul 3 nu poate fi inter­pretat în sensul că guvernul rus ar putea interveni intr’o asemenea cloeațiune. in a­­ceastă privinţă, guvernul lituanian este de aceiaşi părere cu guvernul polonez, cât de neverosimil star patea­părea această aftr­­mt­ţuce. Gave­ cui ui aaniaa decizii că membrii Lgei Naţiunilor pot recurge la ivit dicţiunea Lîgei îa litigiile ce sunt pen­dinte între ele. Guvernul polonez mulţu­meşte dar guvernului sovietic pentru oferta sa amicală de a colabora la soluţionarea pacinică a diferendului cu Lituania, o­opu­­nere de care guvernul polonei nu poate profita, nelăsând posibilitatea de a fi a­­pu­cat. ACfIPint c,at arpect cu 140.000 aDUvlal­iei pentru cumpărarea u­chi 'dădui cu 81came­re, libere imediat. Adresați prof. G. Nica, strada Kigilsi­­­eaaM 16 4 — 1 CAUT taraiera moDfoaia ziarist, A se adresa la Mișcarea. MIŞCAREA informaţii — Eri la ora 11 dimineaţa, d-l Ion Leatris, noul profesor de drept comercial de la facultatea Juridică, a depus leg­ultorul Jurământ in pre­zent ! d-ln d-l Bacalogiu, prorec­tor al Universităţii. — Sfiitul universitar a fost convocat pentru Sâmbăta seara. Se va discuta la­tre altele şi redeschiderea cursurilor uni­versitare. — I. P. S. S. Mitropolitel Pimbn plea­că in astă seară la B*cure­ti. — Rspre cea atla dată, în folosul socie­­ţiţei colonia şcolară .Spi*n Hiret" a pre­dat an venit netto de 10730 lei. Comitetul se va înfrunt zdeie acestea pentru a lua mituri ma­­de cu vreme in cela ce privtşte număru! eevilor, care la vară vor fi trimişi la băi ian atatLn! cli­materice. — Prin noul budget al statalu!­sta pre­zentat o sumă de 7 milioane pentru un focal proprii de poştă în focan­tate şi 6 mioane pentru amenajarea salelor dia palatul administrativ pentru Instanţele ju­decătoreşti. — D. dr. A­­ghebeanu ministrul inatrac­­ţion’,l a comunicat astfal pro-rectorului că faţă de refusul d-lui profesor I. Siraio­­nescu, să convoace marele colegiu pen­tru alegerea noului rector. — In astă seară la teatrul naţional are ioc premiera emoţionantei lucrări dramati­ce .Dama cu Camelii". Rolurile principa­la sânt sesţinate de d-ra Sorana Ţupa (Margseritt) şi d-l St. Brabotescu (Durei) şi d-l A. Ghiţescu (Durei tatăl). Va fi o sală arhiplină. CARTEA. — Administraţia comunală a fixat uimitoarele preţuri maximale pe ca­ne, cu începere de la 1 Martir. Carnea de vacă pentru creştini lei 11 kgr; carnea de vacă muşchi şi antricoaie lei 13 kgr.; Carnea de vacă pentru evrei ’ lei 13 kgr.; carnea de vacă maşchi şi b­­­uh­oaie lei 15 kgr.; Carnea de porc lei 18 kgr.; carnea de porc muşchi şi antrî­­coa­e lei 20 kgr.; came de porc picioare botoage lei 8 kgr.; S­ănina lei 32 kgr.; osânză lei 86 kgr. Contravenienţii la dispoziţianlie prezen­tei ordonanţe vor fi daţi judecâţi! fi­ii ce vor închide trunchiul lie. DIN PODUL ILOAEI.—Duminică 18 Pe­­ri satin 1923 ora ,2 p. ta. a avu loc la sala consiliului comuna întrunirea comite­­taisd mocnmeatului .Eroilor" compas dia d-nil: V. Pu­lpescu pnmar și președintele comitemlui, flA.chel Samilovici vice preșe­dinte, Gh. Popovici avocat, 1. Ursescu pi­cher principal de pattan și aeseie, sub­it. I. Daioftel comitaurtata Jandarmeriei lo­cale, preot paroh Gn. Lazărescu, Petru Radu proprietar şi foat primar, locotenent Covor comandantul depoaltului de muniţii local, D. Bota dirigintele şcoalei primare, C. Botes agronm, D. Cojocar» preşedin­tele corporal­ei. 1. Qorşman proprietar, C. Bălan fef perceptor, D. Mihaescu comer­ciant şi d-l­­. Turcov secretar, ia ordinea etici fiind următoarele: 1. Darea unui bal care se fixează pe alaa de 17 Martie a. c. pentru mă­­rta fon­dului monumentalul eroilor morţi pentru iringirea neamului, 2. Alegerea unui preşedinte de onoare al baiului care ia aplauzele majorităţei este proclamet d-l Fâptăraru prefectul jude­ţului laşi. In aceat scop o comialune compusă din d-n­l. V. Fin­aţa primar şi preşedintele com­i­­datar, C. Biban­, şi perceptor­ul D. Mihăescu comerciant au şi plecat apte­­­rags pe d-l prefect da a privai această fi­­voare şi de a comanda biletele necesare ba­arii in valoae da 1500 lei. Paralel cu acestea la făcut­­in călduroa apei către asociaţia culturală .Junim­ea" din Podul­ iloael de a lua parte şi de da tot concursul necesar pentru orgrciza­­rea balotai. La orele 8 teara s avut Ioc htraniree sodizţiel csn­atale .janimes" a cărei mem­­bi in EKaaimi a e aderă in propanerea co­­mitetului monumentului eroilor. â — La balul studenţilor medicinişti d. prof. Dr. Yemeniadz a donat o casetă de a­­banos pentru tombo­l. Caseta, a fost pusă la licitaţie americană şi a fost obţinută de d-l Pancu pe con­curenţe sumei de 400 Iei. D 1 Pancu in răndui »lu a pus cateta din nou in lici­taţie pini la concurenţa aurnii de 2040 lei accesata cumpărărei unui tratat com­plect de .Anatomie Descriptivă de Teat­t" pestre­...bibliote­ca’soc. studenților medicinişti .Au concurat la noua licitaţie d-ni­ prof. Dr. Deieana, Criveasu şi Georgescîi di­­rectori Is­t­inca Iaşi, C. Psnca şi d-î Au­tonom Georgescu prefectul poliţiei care a obţinut cistia. — Sta deschis o anchetă in ce priveşte­­ săvârşirea unui mare furt de materiile de r caie ferită in localitate. Se aşteaptă pentru ani anele destăinuiri importante. —­datăei Curtea de apel Secţia l-a se va pronunţa asupra incidentalui ridicat de avocata­ miniaterului de finanţa în aface­rea Seht­liar şi anume asupra faptului dacă constituţia a fost bine adoptată la Curte, sau trebuia si vie fatal la tribunal, in cai când Cartea va respiegs inciden­tal deibuteilie vor conţinea. — Profesorii şcoalei normale Văil­e Lu­pa, constituindu se in societate, au cum­părat la comun via Paiano pentru suma de 820.000 lei. Via va fi parcelată dar cultivarea ei se va face în comun şi bine înţeles la condi­­ţiunila cele mai bune. — Reprezentanţii comunităţii evreieşti au intervenit pe lingă autorităţi In­­copol de a nu se permite sual setata omb­area oamenilor mase­­i cu ocazia sărbători­or evreieşti .FURIM“ care se apropie. Probabil că Prefectura de Poliţie să dea un comunicat in acest sens. — Iată cea mai frumoasă surpri­ză Balul Costumat ce are foc la Teatrul Naţional Merturi 28 Febru­arie. Fo­ografia „SIEGMUND PACHER“ Instalează în Promienor aparatele sale E­ectrice unde vizitatorii se vor putea fotografia în Costumele lor de a 11 seara până la 6 dimineaţă.. Cronica spectacolelor SALA CI NEM A EHSABETA. Asîlsi îa mstineami şi seara ae reprezintă belect« montare pur franceză .FLEUR DU M L“ (Floare otrăvitoare). Superbă dramă d­e viaţa reală. In rolul principal apar cele­brităţile scenelor pariziene ,­ra Gabrielle Robinne şi Alexandre de la corneei­a fran­ceză. Adaos la program: V­olta Mareşa­­lului Pilsadski la Sinaia, la pauza mare la mat. II şi seara ultimele debuturi ale renumiţilor artişti-biciclişti BRUKS­eccomp. SALA CINEMA MODERN.— Astăzi în matinerii şi seara cel mal f­ormidabil suc­ces franct* ABATELE JOCELYN nemuri­toarea capo-as operă a cerebinul autor francez Lemartta*. Se repreatată opera compiecta 14 acte. Reprtaentaţiile incep exact la orele anunţate din cauza extra­ordinarului metraj a programaler. TEATRU CINEMA SIDOLI.—Cu înce­pere de azi şi în zilele următoare, simte două metinern ora 3—5 jam. şi seara la 9 jam. Cea mal celeb­ă stea a scenelor Italiene, ce­ebră tragedian!, graţioasă şi incomparabilă artetă D-ra Francesca Ben­ini! apare in nona şi grandioasa el cre­­atiune .DESFRÂUL" (La Laxere) în 7 mari acte. VIŢA AMERICANĂ ALTOITA !», şi producători direcţi «ib " ^ de *­a ani cu rădăcinii Ceia mai bane vanttţi. Delevar­ul Castel, aceste varietăţi se recomandă mult pentru lipsuri în vii şi pentru plantaţii noi la săteci care nu dispan de timp şi nu se pricep bine la îngrijirea vii­lor, toată lucrarea ei cottă din tăiat, spat­e­­ legat. Rezistă la toate boli­e de vii. Codul ei e asigurat în fie­care an. Comenzile şi ridicarea viţei se face la pepiniera D. Pasca Ardeleana str. Păturari 170. Catalog gratis. Pepin­era este la murgisea crasalaH­­ş! pe şosetualisci—Poda­lloa­ e 60 30 Hfl vânTfIPA St­ada Vdu­MIC Basarabiei (foa-Ita Motra de Vânt) vis-a-viu de bi­­serica) LOC VIRAN. întindere 20.000 metri patraţi, poziţie frumoasă. Se vinde în total. A­re adresa d-lui Iocot. Rusovicî bitalloDul 2 Vânători de Munte, Braşov. 2349-12­2 Sa pantă Normală CU laUtil­ă(Vasile Lupu‘ din Uşi, un grădinar, care se cunoască cultura fiorilor şi legumelor, cu bune referinţe. Asemenea se caută şi un şef Abu- Catar.____________________3­3 Noua fabrică de cărămidă Cărămidă, Tigie, Teracotă şi Olane ULTIMA ORA Reluarea tratativelor de pace în Orient — Conferlnti ds Ii Insula Pfelnk po — Din Constanta se anunţă că ministrul Franţei la Bucureşti va trece azi prin Constanţa spre Con­­stantinopole unde se va inlâlni cu­ delegaţii aliaţi­lor care vor relua îijktativ­e cu Bikir Stanlbey delegatul guvernului din Angola. Se vor dis­uta modificăriie ca urmează a îi In­troduse în tratatul dela Lausanne, pentru ca turcii să semneze pacea» * Pe da aiiă parte se anunță că in curând na avea loc in insula Prinkipp o conferință specială intre del­gatfii turci si greci. v . itft ¡ *-t f..*t -•» y . . f ':•(# \I*.. vi ■» *' ă ■ ..î • - '.IT.* ' Aceste stîri coincîd cu artere cere aucnță Că grecii mase*zâ trupe in regiunea Timofic«. Numeroaie trenuri circuă intre DedeagaCl șî Timotiia, Ia pottal DedeagaCi au goăit mari vase de război. * Presa bbigurt stmn*iează pregâtirile de răsboi ale Greciei. Regele G­orge șî Colonelul Gunatos vor vizita în Cursa­ sSpîămânei armatele din Tracia. Ln Atena i’a ţinut un important cop­îniu de răsboi in Care s’a exa­minat situația militară. Redeschiderea cursurilor universitare — Camanic&tat Rectoratului. Apelul Colegiu'uî Univank­er Rectoratul UiîSversRS|Si dîn Busur s l a dat un comunicat pre­sei prin care tarată că da la­ 5 Martie a. c m vor redeschule toa­te laboratoer«!«, clinicii?, bibliotecile, câminurile și cantinei* ur­i vcriltare. In cursul acestei s3p?âm3ni va fî taanvacfei S^nstel univeisltar pentru a decide deschiderea tuturor curburilor universitare. . a In acdis timp Marele CoSsgîy Un­lve­sli^r a I mat un apei prin ca e face si une^e caras istara cu privire: ia &gitaţiite studen­ţeşti. latre altele se constatăaULbdinea regretabilă fața de d.larga. Marele Colegiu ar^sa că „N Dau.u»" iste o imposibi­litate. De as«m nea prin acest marfie&t sa er&tă necesltetea und intervențlunl p^ lângă d. miran­tra al Insîrsicti4.t«li pin ru a realiza unele Tmb4n3t3tlrl li Invățăminmt universitar. Noua lege b thiriiior \ » . v \ % i*. ■ ' t . . ■ Comisiunea pentru elkbararea anteproeCtu!eI Lg i chiriilor și-a termî­­mlnat lucrării?. D. J. Th. Fiorescu a demarat că "la alcătuirea nouie! legi a’a inspirat după dezideratele formulate de re­frezentasiții., chiriaş!jor şi propriei un lor. D-ta a rugat pe parlamentarii, care au fâcut parte din acea epansiune să susţie punctul de vedere îa Gastieră și Sept. Proectul guvernului fi gata îa a doua ju­măta e a îunei Mârtie. Când va fi depus mai întii la Cameră. Alegerea nouliui episcop! Marele colegiu sinodal a fost convocat pentru Duminică 4 Martie pentru a alege episcopii în locurile vacante la episcopiile Roman, Ga­laţi şi Buzău. i Cfc­v­ o­V(|Évv * % * Aghiatile stuisnţeşti Ua grup restrâns de studenţi a Împiedicat e­f examenul de economie politică a d lui profesor Baideş.v.u, cerând o sesiune extraordinară speci­ală. Căzut a fost comunicat d-luî Minstru­ al lastrsfcţtuafl. foşii—Tipografia .Albina* strada Senkimn No. 1 SoCiCitie in nume culec iv ŞTEFAN HOFFMAN-BERCA instalată lângă fabrica de cărămidă C. F. R din gara Ciurea-Iaşi Primeşte, comenzi de pe acum pentru­ cam­pania de incm 1923, după probele ce se pot vedea la fab­ici. Pentru informaţiuni a ac­­ad­eza! Societăţei Ştefan Hoffman-Berca Gara Ciurea GHEORGHE MIHAILESCU AVOCAT Şoseaua Arcului 55 2018 B. Sentinţa în procesul complotiştilor unguri Erî după amiiză a avut loc ultima şedinţă în procesul Complotiştilor f­nguri. La ora 9 seara, consiliul a dat următoarea sentinţă. Belmont, Tu­rnezi, Palsgys şi Balaeîî au fost condamnaţi la 10 ani. Bersisk ia 2 ani. Bengei Ia­nn­an şi Ke­ren­ch'. achitat. Ceilalţi mu fost condamnaţi în lip­să la zece ani închisoare. Un divisrs ii Amwlml Hirdinge va face o intervenţie în Europa pentru cntarea unei co­­misiuni financiare care sa studieze capacitatea de plată a Germaniei. Bonnar Law înclină pentru această intervenţie. Regtla Akx. infra suferind Regele Alexandru al Jago-Slnvlel se află suferind şi medicii l'cu refinut în casă. N. LATES Avocat 20­12 Str. Aibrittz No. 36 Mircea G. Serion DOCTOR IN DREPT Fost Procuror Trib. Iași Avocat, Iași Sf. Sava 14 V A r­ y r

Next