Mişcarea, aprilie 1923 (Anul 17, nr. 73-96)

1923-04-01 / nr. 73

ANUL XV­ Mp. 73 1 leu % m T, ti:::m d::; ‘M ■-1- 1 m pr:w r wpm, .v1Sí?% -s a, i«| 'fi pţimÎ liüi JmăâÉgg 1SS ţjjjj m-mm. gm i>:k ţ~| mm. .......................................... ui ■im _ """" -----------„ • 'ABOHAHE^TEt I ■ kmcția Si ADMtNistrația | - hmmam si reclame: T!a 14 ,, , jgs® jgj I tf$, ®Hta Itesre* fe. i | Se prinaac fa coedițioai avstitagioas» «rect ta ’ * , , * |*s§ I emW 4» ta*w s $—12 ». ts. . I adfl»ii^ra$ta »srdtó la& PSn|a lfe*d 6. '»V» *£f . . . vt M I *1 *-t4 p, M. I Dawmcwi» ptia toate igeothit de p*bâd!»ie ,jWpra»«EriT” m iwrîw«i*wiWW‘nr,HTHTrrnrtrT|rîTt^^^ Safe DUMINICA 1 APRILIE 1923 AFARS 330«C I­­g mostam dltvte|taBtea. ftß?d c»iífeí | I l Jfc\J Óta feateKffc I "*“■ a passseatLm imam. t Refacerea fiman-If“ *• clară a României Consolidarea datoriei externe şi a datoriei private la şedinţa de alaltăieri, dl minis­tru de finanţa Vintilă Brătianu, lu­­ând cuvântul în disfuţlim«» asupra bugetului, a aratet că Legeiul repre­zintă consolidarea datoriei forante şi la un buget ca adevărat echili­brat prez­­etă oriunda exactă ach­i­­tîileîifor actuale și prefederils Cele nul minime de încasări. In el s’a înăcri­s lămurit recepstul plătel datoriei publice. Mă simt da­tor — Continuă d, ministru da im­in­­te—să insist asupra a două fapte de mare însemnătate. Consolidarea datoriei flotante ex­terne şi consolidarea Creanţelor pri­vate. Cu ipetită ocazie se cuvine să arătăm recunoştinţă Statului român d-lui Victor Anronescu, ministrul nostru la Paris, care a urmat şi pregătit ca tragere de inimă terenul pentru consolidare. Mărturisesc că la Paris, am găsit terenul fonte mult uşurat. Deas­eîcea şi fostul ministru de finanţa şi actualul nostru ministru la Londra, d. N. Titulescu, ne-a dat un ajutor tot atât de preţios. Graţie influîenţe şi simpatiei ce d-gs a câş­tigat la Londra, sarcina mea a fost mult in­sul­ă. S’a uşurat astfel si­tuaţia financiară a Statului, scutin­­du-1 de presiunea pe care străinăta­tea o exercita cu cresnide pe prag de scadenşă cât mai ales Item scu­tit de marea presiune morală. Consolidarea datoriei noastre flo­tante externe a fost pentru totdeauna rezolvitâ. Azi nu mai trebue să a­­­vem deci? griji plăţii cuponului. Am dat şi Cu­man­dării creanţelor private o importanţa deosebită. Consolidarea a făcut o foarte bună impresie la strănătate. Programul pe Csre guvernul actual şi l-a propus am­Csput să fie Înfăp­tuit. Ce! dintâi punct: un buget blue ethilicat s’a făcut. Numai o politică dezortosată, criminală ar putea a­­duce jbtftful din nou acolo unde era acum aa an și jumătate. Urcând Calea felicită de acum roade e vor fi dlt cele mai de seamă, ar noi vom putea păși spre Consolidarea datoției interni, tare nu e nici pe de­parte atât de grea Ca cea­ externa, însal­ând un m­aimum de 3 miliarde faţă de Ceala­tă care pe cursa­ de azi e de 20-25 miliarde leî, desigur, fără imprumutul făcut de Banca Naţională. Ş apoi ne vom o­upa poate odată chiar cu consolidarea datorie interne, şi de refacerea ţă­ii. E o operă fa­­stă şi care nu se va gât! de îndată. Ii te priveşte retragerea biletelor BăiCei Naţ­onale, acordate Statului ca imprumut, se va face pe termen leg. Rezul­tatele obţinute până acum ne inc­lue să abonăm că cel mai târziu in 1924 vom începe refacerea ţâri!, Servitor­ia de pagublrile de război şi datoriile de la Stat la Stat, suntem dioitori dar şi Creditori. Este drept ca România să nu poată fie faţă aces­tor plăţi dacă nu i se va plăti şi el ceea ce are drept să prneascâ. Bagiatul nostru poate suporta do­­boda şi amortizisrea datoriei publice sch­t mai mult. Eu am credinţa că economia ba­fari se va intensifica pria reface­­rei complectă a organizaţiei noastre de Stat. Trebue să dispară formula trecu­tului Că Statul e atot-ştiutor, atot­­cunoscător şi poate concsnica toată activitatea din ţară. Sta­ul să rămână numei un îndrumă o?. E necesar deci să urm­arfra soli­darizarea activitâteî Individuale cu act­ivita­tea de Stat. Aşi tor putea fi realizate economii din Ce in ce mal mici. Administraţiile mici al Statului, Ca stete , căilor ferate, poştelor etc. tr­ebue să se facă la aCetes fel Ca şi ideninistraţiile comerciale particu­lare. Surse mari de venituri se vor putea obţine pe această Cate. Statul are folosituîă nevoe de In­strumentele Cele mai mari ale eco­nomiilor naţionale. Păstrarea calior ferată are raţiune de Stat politică şi de apărara nr­ţionali. Am rehass eu tarifele Stătutei îna­poi, faţă de Ce ar trebui sâ fie. La Căile ferate cu Cât transportăm mai mult, deficitul e mai mare. Rectifi­carea lor ge Impsn«­dtşi noi nu ur­mărim ca urcarea să atingă situaţia de azi. Vom avea apoi de revăzut dife­rite legi, legea minelor, apelor, toate legile de care depinde exploatarea bogăţiilor statului şi care nu puteau fi întocmite înainte de votarea nouei constituţii. Atunci se va stabili condiţiunile în care va putea colabora Capitalul strein cu cel românesc fără să se atingă interesele economice naţio­nale. Trebue încă câtăva vreme stăpâ­nire şi cumpătare în cheltueli. D sa face apel la comisia bugetară Ca să pue la punct serviciile departamen­telor căci numai aşa se va ajunge la o radicală reorganizare. D-l Brătianu declară că laude­le de erl ale d-lui Bălănescu, la activul d-sale, erau exagerate, întrucât n’a făcut decât ceea ce l-a dictat bunul simţ pentru refacerea financiară a ţărei şi echilibrarea acestui budget. Suntem azi—termină d-l Brătianu —din punct de vedere financiar la fel cum eram cu armata la Iaşi în timpul refacerei. Suntem dar într’o reală refacere financiară şi dacă vom mai fi puţin stăpâni pe noi înşine vom câştiga şi această victorie cum am câştigat-o după refacerea arma­tei la Mârăşeşti (api. furtunoase). Pârlitul naţionulilbivil şi gu­vernar­ea, prezidat de dl. I­­. C. Brătianu, conştient de marea răs­pândim ce o are faţă de fără şi de geninţale viitoare, şi a îndepli­nit cel ma însemnat punct din pro­gramul său politic de dapâ răzbătit, înfăptuind, noua Constituţie a Ro­mânei întregite. Adânc convins de imperioasa ne­cesitate a acestei noul aşezări a statului român unificat, partidul şi guvernul liberal au rămas neclintiţi în hotărârea fermă, isvorătă din conştiinţa profundă a marei răspun­deri din ceasul de acum, şi au dat ţării noua Constiaţiu­ne, sancţionată solemn de m. S. Regele,—împotriva calomniilor, atentatelor şi zvârco­lirilor sterilei opoziţiul unic. Care cr­­eci situa­ţia nea politică în momentul în care ţara îşi are noua Constituţie? O poate aprecia toată lumea cu judecată. Dect atu grupările opoziţioniste în plin eşec1, compromise mortumente prin propriele ei acte ridicole la care s’au pretat,­­In timpul în care Adu­nările Constituante îşi făceau da­toria istorică. De altă parte partidul liberal mere şi puternic, strâns unit în jurul şefului său, şi în jurul unui program politic care însumează toate mij­loacele pentru reorganizarea şi pro­păşirea statului. Unele ziare, ca să acopere pres­tigiul atât de decăzut al partidelor opozante, vorbesc de „criza politică“ atingând de departe chestiunea suc­­cesiunea guvernului Se poate vorbi de o criză poli­tică in momentul în care guvernul dă tărei cea mai însemnată operă ce i se poate da dupâ înfăptuirea unităţii nafb­rile? Evident câ nu. Şi dacă este totuşi o criză po­litică, aceasta trebue căutată la rân­durile partidelor de opoziţie, cari s’au coalizat ducând lupta acope­rită de dispreţ şi ridicol de cătră toată opinia publică românească. Criza politică şi criza morală o prezintă elementul ţărănict-comunist şi elementul regionalist al ardele­nilor, ambele puse în serviciul unor nevropaţi ca d-nii Grig. Filipescu, Kant Crăciun, Popa Man şi Casi­mir cari au încercat istorica revo­luţie de la Buftea! Aceştia sunt oamenii cari stau în faţa marei opere înfăptuită de gu­vernul Brătianu şi de Adunările Constituante. Guvernul actual îşi va continua dlară opera de consolidare a sta­tului, şi numai astfel ţara va scăpa din sima­gune­a precară în care se află din coma războiului şi din ca­ma ambiţioşilor şi neputincioşilor caii în lupta lor deşartă râvnesc si­­tuaţia ei pentru care nu au nici o chemare. Situaţia Politică Opera guvernului şi­­ acţiunea opoziţiei DESFiiBEî SÎPICI Se știe @a 1» Intra*: Ires pabUeă pe car® pirtiJul nttttmaS-liberal a t nul’o zisei© trei­ute m I#sî, d­­­ml­terrss O. O. Mftrzestu, intre &;t* reform?, m annoțat să­ se va $eâ?I- întai straja li stfe» N’âîs trucat rrUJ dacă slptlfflâni da atusic®«, și lată di fisemetă ști­re se trsduc© în fapt. Intr'isdftvăr in şîdinț« de elaîtâ­­erl a Caorersi s\î depus proectul de lege prin es­re ua desfiinţează strâj® d’n­ comunei® rar»!©, fefoca­­i;:dase paze prin g­­arz! eomnali Ctrl m* fi. ptâtltf. AstfeS se aesrbntaaaS tm din cr­­mS rămăşiţă • obl’gst«lor silit», sătenii baeu? ândaa® de d«prmn* liber ta© ca şi orăşenii, esfgarânda-H-se In scăiuş timp pa?» eosmtnafi. ftorma­rea asta mică In aparență dir însamantă in realitate, este o neni dovadă a spiritulul ca tvdsvs­­trat democrat de care este eăiăaslt guvernai și partidul liber$l. Roziia-Sarah Beriardi Nlicistă îa Pferli 1* 22 Od­onsb.dî 1844, crescută I« mîniat­reji G­aadchsmp», a­­proape ds Vetstlliet, a leat premiul al ll-îea de comedia h ' Comavatoml din Psrla ia anel 1862, c­a«a lei' Prcvoat. A debutat la Comedia France** in „Jphlgé­nie“, spoî trees la teatrel GyaBsae enne jaci foarte pnțlE timp, trecâad I® testraî Porie-St. Martin cu p­esa „Bichâ-as-B jl$° jacâad a*b alt nome. Is 1864 debater! la Odesn jscâad is „Phcdfc“, »Testassent“, »Roi Lear“, »Pa­ssant“, „Rfiy-B'as“, etr. Io antal 1872 re- IstrB la Considlf! Fi*n cîă jacâsd »M.-He de Belle-Isle“, »Rame v^lsone*, »l’Etran­­gé­e", etc. Ccm o corceste ecctetală la Comedie in 1875 părăsește acest teatru pentru nu terne® la America şi Radi. La 1881 se reîntoarce la Paria şi l­a direc­­țisaea testralai âtsbigs, sub naşele da Maarîca Birchardt, peste an an trece la teatral Vaadevi­le croind „FidoraV Cum­păr! tesînul »I orte-S*.-Martin“ nade jaaj că »Froa-fro«“, „la Dsisse anx Cs»e t«»“ „Nsn* Srhib“, „Théidora“. Intra 1886- 87 face un mare isrnes ia America. Re- Infrâad Ia Paris eressz! „Tosen“, pe urmă alt turneu in Europa si America. Rdatră la teatrul Parts St. Maria ratâad „J­as- DE d'Arc“. In 1895 cumplră testrul Ra­­naisssnce, schimbând«-! nsmele în „Sarsh Brisrdî“ pănă la moartsa ei. aici a cre­­iat „Jea Rois“, „Phédric“, „IzîN­“, „la Femae de Ciurde“, „Giamondâ“, „Mag­­da“ etc. A jucat crelud admirabil rolurile din pieaete lui Roatand. Ia România stacat de multe ori, iar ul­tima dată râad a jacat la Isfi, ia actuala clădire a Naţionalului, a fost văsută in l’A­gîon (travesti) şi in Dânsa cu Camelii. A fost decorată cu legiunea de onoare, prima artistă din Franţa, de către toate capetele iscoronate din lume, iar de la noi i s’a hărăzit Bsae-Merent­ cl. I a. Moare in vrâstă de 79 ani după o mun­ci titanică de adevărată și aebitrcă artă dramatică. PL. ­­p 11... Se anunţă apariţia unei noul biblioteci denumită „Cartea cea bună" care In pri­mul număr va publica un roman al lui Pierre Lonys, „O nouă voluptate*. * "/£*' ' " ‘‘ Maxim Gorki și-a propus să reediteze literatura slavonă veche. In acest scop #1 a început să dirijeze o „Bibliotecă Sla­vonă* publicind In primul volum traduce­rea celebrului roman „Răsboiul ţăranilor* al romancierului croat Avgust Senea. Muzeul Istoric şi artistic din Belgrad a’a instalat intr’un palat nou, fiind pus din nou la disposiţia publicului. Muzeul cuprinde intre altele multe o­­biecte din epoca preistorică și o să-n­e da tablouri originala din operele lui Trzlsn, Tintoreto, Rubens, Van Dyck, Coreggio, etc.* La opera din Praga s’a căutat cu mare succes o nouă operă „Pod Petra Kra­­lence* a compositorului Olio Zttek. „Tudor Pamfile* revista de folclor ce apare la Ooschi sub îngrijirea economului D. Furtună, publică in No. 3 articole li­terare şi folcloristice datorite d-lor I. Bia­­nu, M. Sadoveanu, N. Mateescu, econom Gh. Savin, econ. D. Furtuna şi alţii. Revista „Tudor Pamfire­­ss” presintă in fiecare număr cu material interesant şi original In domeniul folcloristicei noa­stre. Boala cancelarului Cuno Berlin 29, (Rador). •Medicii au constatat o ameliorare în starea să­nătății cancelarului Cuno. Desfiinţarea partidului popular german Berlin 29 (Rador) —Partidul popu­lar german, dovedit a fi luat parte la toate comploturile îndreptate în contra guvernului în ultimul timp, a fost desfiinţat din ordinul auto­rităţilor din Prusia, Turingia şi Baden. CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI ZIARUL „MIŞCAREA* DISPĂRUȚII — NECULAI BELDICEANU — Crns­ifi ras! aduce oare «minte rahi«i de Ntcslsi Bîldicesîîu. Uitat da toţi, uitat de prieteni, rrsoraoatei săi, la ua loc cu celelalte morminte sărăcăcioase, «tă nlcaitia fundal cisaStira.Bl. Născut la 1846 la sa­tul P­ eotfcs‘1 j id. Suceava, B­ldicean ur­mă scosia priîlistă în Fălticeni, »pol trecu ia Is­ti unde urmă ilce»l și universitstM. Fosrte tânăr Încă, Beldiceana incepu Să scris. Primele ssie poez’I le publică îa „Con^orbUl Lttcr­are„‘ trade carlad deveni unei din cel mai aprecisţi colaboratori. In „Convorbir* Beldiceaua publică sdmirabi­­­de sile­pisiciul și Ifgeade. Colaboră a­­pol le „Contemporenui“ unde publica ce e mai bane poesii ale sale* Cele „Convorbiri“ i s’a refuzat catego­ric paiziile fi­ozifice şi sociale. Ca puţin insinte de a muri deveni unul din cel mai harnici colaborator, a revis­tei „Arhivei“ societăţei literare şi fil.BU- fise“ a d­ru! fondator fa. Adi b pntricst Bildicesna rask­e stadi a heologise de o mare valoare, precum şi miatrecuta poe­mă „Paminiai“. , Bîldiseaaa, e nasi dia poeţii cei mei talentaţi, da şi foarte psţis este cunoscut. El s plâas nu namsi de durerea ss ; a plâns de plâissl unul întreg popor, po­porul obljdaijllor. Nimenia dia toţi poieţii noştrii n­e­pă­tat sl vede e cu rai­­malii măegtrie şi ta­­ieai, gasul poeziei popaisrs, cs Necahl Beldlccsan, Ni­aiedl n’a pătruns la ialma „obilleb­­­aslni tsran român“, nimeni nu a ştist mai bina sads-I doaii pe ţărsnîî remâa. De aceia doiusle Iul Bsidleesna vor ră­mâne?, un adsvsist iezssr la literatura românească. Va gfia cu totul eoh şi propria a lei Beldlecana, e poezii po­lritmică, gen la care a publicat raniţe poezii, de o frumu­seţi neîntrecută. De s! melancolic, Beldicesna a știut în­totdeauna să ialăture orice gândire de ne­încredere îa viitor, visul er* te vlit0r’, nade vedea el prin prizma viitorului, o lume plină de fericiri, o lume in care drep­tatea va tflemfa. „Inainte, înainte fâlîlontsle flămând*, strigă Beldicesna poporalul cbîjdalt, pen­tru care avea o nemSrg’nită dragoste. Gss­­sal îd răsuna energic, și o revolți fără. sa mia contra asupritorilor cărora Ie spune*: „Ne d*tl strlmtorări „Și-atâîes binelui schimbări, „Că poste va fl vreme „Să n’avem de ce ne mai tems... „Atcnd rărmanele bordeie „Ce să vă msl dele ? „Dasr pe oftare „Să msi pBBeţi dare“. Acest strigăt desperat, eu­mnî tpănă la Beldieeana n’a fost îs. stare «ă-1 scoată. Beldi­ean,îi svea prieteni mset!, da­r aici ca «egmă tincrimea ii era atât de dragă ÎK'âc ori când te ducesi la el acasă , gă*­sesi înconjurat in tot demna de bieţii, căror* Ie dădes gfstsii edevărat părinteşti. Fiin piste maaascîlss ce le-am găsit in rtftcrii® cnui anilgasr ara dat şi peste a poede a luiBeldiceanu,dedicată tinerime!: „Voi cu nobil® ştiinţă şi cu frunte nepătată „Iei cu D-sen pe base şi ca inima spumată „Ce deosebire nme îati’e tineri şi bit­ual! „Istt’e ziua ce apune fi ’atre eosrole da “ mâiai? _Ce mâc,du­s şl puterea cel mari azi se îngrădesc mA tot cugete pătate putregaiul murdăresc „Iei ce astăzi fac paradă de cavâat asupritor .Și ca trâmb­îe şl taassri clocotesc v nărirea lor .Vor plăti amar parada când la ceasul cd din urmi „Se vor duce şi de dânşii nu ne vor lăsa nici urmi „Căci deşi minciasa încă, gălăgie face msre „Sigur fiţi, Doamna patere, zile rashte sa msi are „Istă lap’s se î­ncese, L p s marilor ide?, „Insiots, înainte! înveţi tesmă dr^g­i mei! Acest« er* sîstal pe cere-1 dădea Bd­­diceaaa n­aeților viăstire. Cât despre dân­*ai personil nu estea siia de cât: „Doamne îă ca mine „Ce e mal bine „A. Eemm­irai bine „Cu brasde line „Să credă peate mine“. Ca altă ocazie ne *om ocăpa mai mait da regretatul poet.

Next