Mişcarea, aprilie 1923 (Anul 17, nr. 73-96)
1923-04-01 / nr. 73
ANUL XV Mp. 73 1 leu % m T, ti:::m d::; ‘M ■-1- 1 m pr:w r wpm, .v1Sí?% -s a, i«| 'fi pţimÎ liüi JmăâÉgg 1SS ţjjjj m-mm. gm i>:k ţ~| mm. .......................................... ui ■im _ """" -----------„ • 'ABOHAHE^TEt I ■ kmcția Si ADMtNistrația | - hmmam si reclame: T!a 14 ,, , jgs® jgj I tf$, ®Hta Itesre* fe. i | Se prinaac fa coedițioai avstitagioas» «rect ta ’ * , , * |*s§ I emW 4» ta*w s $—12 ». ts. . I adfl»ii^ra$ta »srdtó la& PSn|a lfe*d 6. '»V» *£f . . . vt M I *1 *-t4 p, M. I Dawmcwi» ptia toate igeothit de p*bâd!»ie ,jWpra»«EriT” m iwrîw«i*wiWW‘nr,HTHTrrnrtrT|rîTt^^^ Safe DUMINICA 1 APRILIE 1923 AFARS 330«C Ig mostam dltvte|taBtea. ftß?d c»iífeí | I l Jfc\J Óta feateKffc I "*“■ a passseatLm imam. t Refacerea fiman-If“ *• clară a României Consolidarea datoriei externe şi a datoriei private la şedinţa de alaltăieri, dl ministru de finanţa Vintilă Brătianu, luând cuvântul în disfuţlim«» asupra bugetului, a aratet că Legeiul reprezintă consolidarea datoriei forante şi la un buget ca adevărat echilibrat prezetă oriunda exactă achitîileîifor actuale și prefederils Cele nul minime de încasări. In el s’a înăcris lămurit recepstul plătel datoriei publice. Mă simt dator — Continuă d, ministru da iminte—să insist asupra a două fapte de mare însemnătate. Consolidarea datoriei flotante externe şi consolidarea Creanţelor private. Cu ipetită ocazie se cuvine să arătăm recunoştinţă Statului român d-lui Victor Anronescu, ministrul nostru la Paris, care a urmat şi pregătit ca tragere de inimă terenul pentru consolidare. Mărturisesc că la Paris, am găsit terenul fonte mult uşurat. Deaseîcea şi fostul ministru de finanţa şi actualul nostru ministru la Londra, d. N. Titulescu, ne-a dat un ajutor tot atât de preţios. Graţie influîenţe şi simpatiei ce d-gs a câştigat la Londra, sarcina mea a fost mult insulă. S’a uşurat astfel situaţia financiară a Statului, scutindu-1 de presiunea pe care străinătatea o exercita cu cresnide pe prag de scadenşă cât mai ales Item scutit de marea presiune morală. Consolidarea datoriei noastre flotante externe a fost pentru totdeauna rezolvitâ. Azi nu mai trebue să avem deci? griji plăţii cuponului. Am dat şi Cumandării creanţelor private o importanţa deosebită. Consolidarea a făcut o foarte bună impresie la strănătate. Programul pe Csre guvernul actual şi l-a propus amCsput să fie Înfăptuit. Ce! dintâi punct: un buget blue ethilicat s’a făcut. Numai o politică dezortosată, criminală ar putea aduce jbtftful din nou acolo unde era acum aa an și jumătate. Urcând Calea felicită de acum roade e vor fi dlt cele mai de seamă, ar noi vom putea păși spre Consolidarea datoției interni, tare nu e nici pe departe atât de grea Ca cea externa, însalând un maimum de 3 miliarde faţă de Cealată care pe cursa de azi e de 20-25 miliarde leî, desigur, fără imprumutul făcut de Banca Naţională. Ş apoi ne vom oupa poate odată chiar cu consolidarea datorie interne, şi de refacerea ţăii. E o operă fastă şi care nu se va gât! de îndată. Ii te priveşte retragerea biletelor BăiCei Naţonale, acordate Statului ca imprumut, se va face pe termen leg. Rezultatele obţinute până acum ne inclue să abonăm că cel mai târziu in 1924 vom începe refacerea ţâri!, Servitoria de pagublrile de război şi datoriile de la Stat la Stat, suntem dioitori dar şi Creditori. Este drept ca România să nu poată fie faţă acestor plăţi dacă nu i se va plăti şi el ceea ce are drept să prneascâ. Bagiatul nostru poate suporta doboda şi amortizisrea datoriei publice scht mai mult. Eu am credinţa că economia bafari se va intensifica pria refacerei complectă a organizaţiei noastre de Stat. Trebue să dispară formula trecutului Că Statul e atot-ştiutor, atotcunoscător şi poate concsnica toată activitatea din ţară. Staul să rămână numei un îndrumă o?. E necesar deci să urmarfra solidarizarea activitâteî Individuale cu activitatea de Stat. Aşi tor putea fi realizate economii din Ce in ce mal mici. Administraţiile mici al Statului, Ca stete , căilor ferate, poştelor etc. trebue să se facă la aCetes fel Ca şi ideninistraţiile comerciale particulare. Surse mari de venituri se vor putea obţine pe această Cate. Statul are folosituîă nevoe de Instrumentele Cele mai mari ale economiilor naţionale. Păstrarea calior ferată are raţiune de Stat politică şi de apărara nrţionali. Am rehass eu tarifele Stătutei înapoi, faţă de Ce ar trebui sâ fie. La Căile ferate cu Cât transportăm mai mult, deficitul e mai mare. Rectificarea lor ge Impsn«dtşi noi nu urmărim ca urcarea să atingă situaţia de azi. Vom avea apoi de revăzut diferite legi, legea minelor, apelor, toate legile de care depinde exploatarea bogăţiilor statului şi care nu puteau fi întocmite înainte de votarea nouei constituţii. Atunci se va stabili condiţiunile în care va putea colabora Capitalul strein cu cel românesc fără să se atingă interesele economice naţionale. Trebue încă câtăva vreme stăpânire şi cumpătare în cheltueli. D sa face apel la comisia bugetară Ca să pue la punct serviciile departamentelor căci numai aşa se va ajunge la o radicală reorganizare. D-l Brătianu declară că laudele de erl ale d-lui Bălănescu, la activul d-sale, erau exagerate, întrucât n’a făcut decât ceea ce l-a dictat bunul simţ pentru refacerea financiară a ţărei şi echilibrarea acestui budget. Suntem azi—termină d-l Brătianu —din punct de vedere financiar la fel cum eram cu armata la Iaşi în timpul refacerei. Suntem dar într’o reală refacere financiară şi dacă vom mai fi puţin stăpâni pe noi înşine vom câştiga şi această victorie cum am câştigat-o după refacerea armatei la Mârăşeşti (api. furtunoase). Pârlitul naţionulilbivil şi guvernarea, prezidat de dl. I. C. Brătianu, conştient de marea răspândim ce o are faţă de fără şi de geninţale viitoare, şi a îndeplinit cel ma însemnat punct din programul său politic de dapâ răzbătit, înfăptuind, noua Constituţie a Românei întregite. Adânc convins de imperioasa necesitate a acestei noul aşezări a statului român unificat, partidul şi guvernul liberal au rămas neclintiţi în hotărârea fermă, isvorătă din conştiinţa profundă a marei răspunderi din ceasul de acum, şi au dat ţării noua Constiaţiune, sancţionată solemn de m. S. Regele,—împotriva calomniilor, atentatelor şi zvârcolirilor sterilei opoziţiul unic. Care creci situaţia nea politică în momentul în care ţara îşi are noua Constituţie? O poate aprecia toată lumea cu judecată. Dect atu grupările opoziţioniste în plin eşec1, compromise mortumente prin propriele ei acte ridicole la care s’au pretat,In timpul în care Adunările Constituante îşi făceau datoria istorică. De altă parte partidul liberal mere şi puternic, strâns unit în jurul şefului său, şi în jurul unui program politic care însumează toate mijloacele pentru reorganizarea şi propăşirea statului. Unele ziare, ca să acopere prestigiul atât de decăzut al partidelor opozante, vorbesc de „criza politică“ atingând de departe chestiunea succesiunea guvernului Se poate vorbi de o criză politică in momentul în care guvernul dă tărei cea mai însemnată operă ce i se poate da dupâ înfăptuirea unităţii nafbrile? Evident câ nu. Şi dacă este totuşi o criză politică, aceasta trebue căutată la rândurile partidelor de opoziţie, cari s’au coalizat ducând lupta acoperită de dispreţ şi ridicol de cătră toată opinia publică românească. Criza politică şi criza morală o prezintă elementul ţărănict-comunist şi elementul regionalist al ardelenilor, ambele puse în serviciul unor nevropaţi ca d-nii Grig. Filipescu, Kant Crăciun, Popa Man şi Casimir cari au încercat istorica revoluţie de la Buftea! Aceştia sunt oamenii cari stau în faţa marei opere înfăptuită de guvernul Brătianu şi de Adunările Constituante. Guvernul actual îşi va continua dlară opera de consolidare a statului, şi numai astfel ţara va scăpa din simagunea precară în care se află din coma războiului şi din cama ambiţioşilor şi neputincioşilor caii în lupta lor deşartă râvnesc situaţia ei pentru care nu au nici o chemare. Situaţia Politică Opera guvernului şi acţiunea opoziţiei DESFiiBEî SÎPICI Se știe @a 1» Intra*: Ires pabUeă pe car® pirtiJul nttttmaS-liberal a t nul’o zisei© treiute m I#sî, dmlterrss O. O. Mftrzestu, intre &;t* reform?, m annoțat să se va $eâ?I- întai straja li stfe» N’âîs trucat rrUJ dacă slptlfflâni da atusic®«, și lată di fisemetă știre se trsduc© în fapt. Intr'isdftvăr in şîdinț« de elaîtâerl a Caorersi s\î depus proectul de lege prin esre ua desfiinţează strâj® d’n comunei® rar»!©, fefocai;:dase paze prin garz! eomnali Ctrl m* fi. ptâtltf. AstfeS se aesrbntaaaS tm din crmS rămăşiţă • obl’gst«lor silit», sătenii baeu? ândaa® de d«prmn* liber ta© ca şi orăşenii, esfgarânda-H-se In scăiuş timp pa?» eosmtnafi. ftormarea asta mică In aparență dir însamantă in realitate, este o neni dovadă a spiritulul ca tvdsvstrat democrat de care este eăiăaslt guvernai și partidul liber$l. Roziia-Sarah Beriardi Nlicistă îa Pferli 1* 22 Odonsb.dî 1844, crescută I« mîniatreji Gaadchsmp», aproape ds Vetstlliet, a leat premiul al ll-îea de comedia h ' Comavatoml din Psrla ia anel 1862, ca«a lei' Prcvoat. A debutat la Comedia France** in „Jphlgénie“, spoî trees la teatrel GyaBsae enne jaci foarte pnțlE timp, trecâad I® testraî Porie-St. Martin cu pesa „Bichâ-as-B jl$° jacâad a*b alt nome. Is 1864 debater! la Odesn jscâad is „Phcdfc“, »Testassent“, »Roi Lear“, »Passant“, „Rfiy-B'as“, etr. Io antal 1872 re- IstrB la Considlf! Fi*n cîă jacâsd »M.-He de Belle-Isle“, »Rame v^lsone*, »l’Etrangée", etc. Ccm o corceste ecctetală la Comedie in 1875 părăsește acest teatru pentru nu terne® la America şi Radi. La 1881 se reîntoarce la Paria şi la direcțisaea testralai âtsbigs, sub naşele da Maarîca Birchardt, peste an an trece la teatral Vaadevile croind „FidoraV Cumpăr! tesînul »I orte-S*.-Martin“ nade jaaj că »Froa-fro«“, „la Dsisse anx Cs»e t«»“ „Nsn* Srhib“, „Théidora“. Intra 1886- 87 face un mare isrnes ia America. Re- Infrâad Ia Paris eressz! „Tosen“, pe urmă alt turneu in Europa si America. Rdatră la teatrul Parts St. Maria ratâad „Jas- DE d'Arc“. In 1895 cumplră testrul Ranaisssnce, schimbând«-! nsmele în „Sarsh Brisrdî“ pănă la moartsa ei. aici a creiat „Jea Rois“, „Phédric“, „IzîN“, „la Femae de Ciurde“, „Giamondâ“, „Magda“ etc. A jucat crelud admirabil rolurile din pieaete lui Roatand. Ia România stacat de multe ori, iar ultima dată râad a jacat la Isfi, ia actuala clădire a Naţionalului, a fost văsută in l’Agîon (travesti) şi in Dânsa cu Camelii. A fost decorată cu legiunea de onoare, prima artistă din Franţa, de către toate capetele iscoronate din lume, iar de la noi i s’a hărăzit Bsae-Merent cl. I a. Moare in vrâstă de 79 ani după o munci titanică de adevărată și aebitrcă artă dramatică. PL. p 11... Se anunţă apariţia unei noul biblioteci denumită „Cartea cea bună" care In primul număr va publica un roman al lui Pierre Lonys, „O nouă voluptate*. * "/£*' ' " ‘‘ Maxim Gorki și-a propus să reediteze literatura slavonă veche. In acest scop #1 a început să dirijeze o „Bibliotecă Slavonă* publicind In primul volum traducerea celebrului roman „Răsboiul ţăranilor* al romancierului croat Avgust Senea. Muzeul Istoric şi artistic din Belgrad a’a instalat intr’un palat nou, fiind pus din nou la disposiţia publicului. Muzeul cuprinde intre altele multe obiecte din epoca preistorică și o să-ne da tablouri originala din operele lui Trzlsn, Tintoreto, Rubens, Van Dyck, Coreggio, etc.* La opera din Praga s’a căutat cu mare succes o nouă operă „Pod Petra Kralence* a compositorului Olio Zttek. „Tudor Pamfile* revista de folclor ce apare la Ooschi sub îngrijirea economului D. Furtună, publică in No. 3 articole literare şi folcloristice datorite d-lor I. Bianu, M. Sadoveanu, N. Mateescu, econom Gh. Savin, econ. D. Furtuna şi alţii. Revista „Tudor Pamfiress” presintă in fiecare număr cu material interesant şi original In domeniul folcloristicei noastre. Boala cancelarului Cuno Berlin 29, (Rador). •Medicii au constatat o ameliorare în starea sănătății cancelarului Cuno. Desfiinţarea partidului popular german Berlin 29 (Rador) —Partidul popular german, dovedit a fi luat parte la toate comploturile îndreptate în contra guvernului în ultimul timp, a fost desfiinţat din ordinul autorităţilor din Prusia, Turingia şi Baden. CITIŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI ZIARUL „MIŞCAREA* DISPĂRUȚII — NECULAI BELDICEANU — Crnsifi ras! aduce oare «minte rahi«i de Ntcslsi Bîldicesîîu. Uitat da toţi, uitat de prieteni, rrsoraoatei săi, la ua loc cu celelalte morminte sărăcăcioase, «tă nlcaitia fundal cisaStira.Bl. Născut la 1846 la satul P eotfcs‘1 j id. Suceava, Bldicean urmă scosia priîlistă în Fălticeni, »pol trecu ia Isti unde urmă ilce»l și universitstM. Fosrte tânăr Încă, Beldiceana incepu Să scris. Primele ssie poez’I le publică îa „Con^orbUl Lttcrare„‘ trade carlad deveni unei din cel mai aprecisţi colaboratori. In „Convorbir* Beldiceaua publică sdmirabide silepisiciul și Ifgeade. Colaboră apol le „Contemporenui“ unde publica ce e mai bane poesii ale sale* Cele „Convorbiri“ i s’a refuzat categoric paiziile fiozifice şi sociale. Ca puţin insinte de a muri deveni unul din cel mai harnici colaborator, a revistei „Arhivei“ societăţei literare şi fil.BU- fise“ a dru! fondator fa. Adi b pntricst Bildicesna raske stadi a heologise de o mare valoare, precum şi miatrecuta poemă „Paminiai“. , Bîldiseaaa, e nasi dia poeţii cei mei talentaţi, da şi foarte psţis este cunoscut. El s plâas nu namsi de durerea ss ; a plâns de plâissl unul întreg popor, poporul obljdaijllor. Nimenia dia toţi poieţii noştrii nepătat sl vede e cu raimalii măegtrie şi taieai, gasul poeziei popaisrs, cs Necahl Beldlccsan, Niaiedl n’a pătruns la ialma „obillebaslni tsran român“, nimeni nu a ştist mai bina sads-I doaii pe ţărsnîî remâa. De aceia doiusle Iul Bsidleesna vor rămâne?, un adsvsist iezssr la literatura românească. Va gfia cu totul eoh şi propria a lei Beldlecana, e poezii polritmică, gen la care a publicat raniţe poezii, de o frumuseţi neîntrecută. De s! melancolic, Beldicesna a știut întotdeauna să ialăture orice gândire de neîncredere îa viitor, visul er* te vlit0r’, nade vedea el prin prizma viitorului, o lume plină de fericiri, o lume in care dreptatea va tflemfa. „Inainte, înainte fâlîlontsle flămând*, strigă Beldicesna poporalul cbîjdalt, pentru care avea o nemSrg’nită dragoste. Gsssal îd răsuna energic, și o revolți fără. sa mia contra asupritorilor cărora Ie spune*: „Ne d*tl strlmtorări „Și-atâîes binelui schimbări, „Că poste va fl vreme „Să n’avem de ce ne mai tems... „Atcnd rărmanele bordeie „Ce să vă msl dele ? „Dasr pe oftare „Să msi pBBeţi dare“. Acest strigăt desperat, eumnî tpănă la Beldieeana n’a fost îs. stare «ă-1 scoată. Beldiean,îi svea prieteni mset!, dar aici ca «egmă tincrimea ii era atât de dragă ÎK'âc ori când te ducesi la el acasă , gă*sesi înconjurat in tot demna de bieţii, căror* Ie dădes gfstsii edevărat părinteşti. Fiin piste maaascîlss ce le-am găsit in rtftcrii® cnui anilgasr ara dat şi peste a poede a luiBeldiceanu,dedicată tinerime!: „Voi cu nobil® ştiinţă şi cu frunte nepătată „Iei cu D-sen pe base şi ca inima spumată „Ce deosebire nme îati’e tineri şi bitual! „Istt’e ziua ce apune fi ’atre eosrole da “ mâiai? _Ce mâc,dus şl puterea cel mari azi se îngrădesc mA tot cugete pătate putregaiul murdăresc „Iei ce astăzi fac paradă de cavâat asupritor .Și ca trâmbîe şl taassri clocotesc v nărirea lor .Vor plăti amar parada când la ceasul cd din urmi „Se vor duce şi de dânşii nu ne vor lăsa nici urmi „Căci deşi minciasa încă, gălăgie face msre „Sigur fiţi, Doamna patere, zile rashte sa msi are „Istă lap’s se încese, L p s marilor ide?, „Insiots, înainte! înveţi tesmă dr^gi mei! Acest« er* sîstal pe cere-1 dădea Bddiceaaa naeților viăstire. Cât despre dân*ai personil nu estea siia de cât: „Doamne îă ca mine „Ce e mal bine „A. Eemmirai bine „Cu brasde line „Să credă peate mine“. Ca altă ocazie ne *om ocăpa mai mait da regretatul poet.