Mişcarea, mai 1923 (Anul 17, nr. 97-119)
1923-05-02 / nr. 97
1 LEU ABOWAWHITEi Hk or........................w w .iii; k» m TH totó....................B W RHUaCftA Șl ADMfNiSTRAftA !Bl Pfcți Utenei te. C te Mwwi 9—« a. m. șl 9—4 p. m. AMUMCHIHI Și gBCLAME. pii şi perspective Trăim epoca agitaţiunilor de toate categorile. De la mişcărîle pentru apărarea Intereselor profesionale pănă la acţiunile violente ale diferitelor grupări politice, de la muncitorul care râureşte o soartă mai bine şi cără la studentul care voeşte să dea o nouă îndrumare învățământniel uciersitar—viaţa s:dacă este stăpliiii, mlmrerupt^de agitaţiuni cre nu pot fi frecate ca vedere?. Ne d*m s^am ? dia capal loculnl de necesitatea absoistă a anei rea’e șl serioase apărări a ordine!s a snforl ăei statalei—mal alei la Impr^jarrlie sdusle. Intrligent factorii care deţin răspunderea sltraţiei s» «rgheze cât mai atent l« salvgardarea intereselor superioare ale ţărei, la echilibrarea cât mai evidentă a forţelor sociale care se mişel. Nu putem unii contesta adevărat că, trecând peste orice consideratmai de suprafaţă, agitaţlsinte ce se proda^—sunt menite să afre, ca oarecare precisian*, perspectivele ce ne esteapă daci, din vreme, conştiinţele şi.acelor care se frământă şi a celor care Înteţesc nu se vor himili şi nu vor Înţelege primejdia. Geva funcţionarilor din ultimele alle, agitaţiunele studenţeşti care durează de atâta vreme—oricât ar părea că sânt reanltatul onor adânci necesităţi nesatisfăcute, nu pot duce decât la ameniţarea dreptăţilor pe care tânăra noastră democraţie le-a dobândit pănă sessul. Şi ne răcarnim. Funcţionarii cer îmbunătăţirea situaţiei lor materiale, pretind solicitadinea apărătoare a statului la fiţi excesivei scumpete a vieţei. Nimic mai legitim. Scriitorul acestor rânduri a cerut şi la parlamemt şi continuă să ceară şi acont nu se mai măriri esenţiale de salarii, ci, mai alea, măsuri efective pentru Infrânarea spetalei şi pentru Îngrădirea dificultăţilor de trai care provin. In bună parte, din tendinţele malocosite sie îmbogăţiţi or şi ale speculanţilor deprinşi, la unii aceştia de suferinţă a celor marţi, să pompese din munca cbljdnnţilor. Guvernat de artăsi—faptul trebue recunoscut ca toata hotărârea—a făcut sforţări uriaşe pentru a ameliora situaţia funcţionarilor. Mai mult de două miliarde s’a acordat ca sporeri de şase luni încoace şi alte măsuri sânt pe cale de a se lua pentru îmbunătăţirea sositei lor. Atunci pentru ce grevă? Pentru statut? Dar statutul se va face—aceasta e sigur. Nu poate pretinde nimeni insă că un guvern sau un parlament trebuie să primească, fără nici o discuţie, proectul de statut care sa dă de cătră o asociaţie sau alta a funcţionarilor. Nu se legiferează numai pentru o categorie de slujbaşi—ci pentru toţi. Este necesar să seluă socoteală de interesele tuturor şi de caracterele distincte ale oricărei bresle de muncitori ai statului—atonei când ce stabileşte cadrul legal de regulamentare a întregului aparat funcţionăresc, Ia asemenea Împrejurări greva compromite şi Interesele profesionale ale fancţionarilor şi poate ştirbi şi unele drepturi Indeobşte recunoscute. Pentru ce să se provoace, prin grevă, rosefienea şl forţa autorităţei statului? Adevărata democrate nu se poate întemeia decât prin apărarea câştigărilor dobândite pănă acum, pe caiea sigură a acţiunei liniştite şi organizate. Orice daviaţiune dela acest punet de privire—produsă, la vremurile de reacţitune pe care le trăim, duce direct la primejduirea vieţei democratice ce se Înfiripează In ţara noastră. Agitaţiunile studenţeşti care continuă de câteva luni—nu vor putea să aibă aît resultat decât «cela de a trebui să se plece in faţa reacţitraei pe care orice guvern este obligat b’o Înîmprindă, tocmai In Interesul general de a asigura ordinea in stat şi de a pregăd căile normale de deevoltare aie culturei naţionale. Sunt limite peste care dacă acei care, având de apărat drepturi încălcate suu de cucerit revendicări noi, trec,ae ajunge la recoltare cu totul contrare celor urmărite. Mişcările din ultimul timp sânt simptome Îngrijitoare pentru viitor. • • • Perspectivele se Întrevăd fâră greutate. Astăil, Europa trăieşte sub valul reacţiunel orgsnluate Împotriva acţiunelor exagerate care poartă In ele germenul anarhiei. Conducătorii şi Inspiratorii agitaţiilor trebuie să înţeleagă că prin continuarea şi Intemificarea fâmăntărilor nu se salvează democraţia, ci se pregăteşte triumfal integral al realţintei. Suntem prea convinşi de valoarea aşezămintelor democratice şi de necesitatea consolidărei pe toate tărămarie a atateiul român—pentru a nu atrage, cu toat hoţică ea, atenţionei, democraţilor cinstiţi că, orice peraiztare In direcţinnea Începută, va aduce md csrâad decât se crede, regimsrl cari vor porunci şi executa ordine, neţinând ac cuteală de nici una din preceptele, până astăzi biruitoare, aie idealurilor înaintate şi renovatoare. Apararea democraţiei şi a instituţiilor ei, se poate face pe căi liniştite, iar nu prin agitaţiuni exigerate şi inutite. VICTOR IAMANDI Reim lasBlni și demisia «iei ii comuna! d. Raliet O convorb re cu d. C. Toma, președintelecomisiei interimare —■ Ce impre» u w v’a tăcut demisiunea d Ut I g. D. R, l el, dn comisiunea interimarâ? — N ci a a. Mă așteptam. Iccă din a nul trecut d. Raliet mă anunțise că va demisiona, fiindcă are iatențianea să iee învrl de pav*re de la comună. Nu ştii dacă chipul cum s’au adjudecat aceste lucrări n’a u jignit iatenţ.unie şi interesele, pe care d. Rabet le-ar fi putut avea in «.ceastă chestiune. După aceasta am mai fos t avertizat acum câteva luni, pe când încă nu se ştia câte vagoane s’ar putra transporta în campania anului acesta, că d. Rabet are iarăşi intenţianea de a demisiona. N’am insitat nici atunci pe lângă d-sa ca să rămâie,—dar cunosc unul din motive, care l’a reţinut şi asupra căruia, cred că-i la interesul d lui Ret să nu vorbesc. Şi în sfârşit fusesem informat, după votarea bugetuui, că d-sa manifestă din nou Intenţiunea de a demisiona. N’am dat importanţă fotului, findcă nici n’o merita, şi în definitiv era mai bine să se lămurească un echivoc cae dăinuia numai în măsura unor anume interese. Prin urmare mă aşteptam. Ceea ce însă m’a surpins şi la ceea nu m’am aşteptat este forma şi cuprinsul demisiunel. Nad jduiam că de la d. Relief se putea pretinde un alt stil, alt fel de a vorbi şi mai ales într’o discuţiune piblică, îa care pentru Întâia oară se manifesta să facă cel puţin dovada bunei credinţe. M’am înșelat lasă, și aceasta constituie pentru mne Încă o decepție. — D. Raiter pretinde că nu a cefi posibilitatea de a executa programul de, de lucru in campania cnutul acesta? — Pentru a evidenția lipsa de bună credință cu care d-sa afirmă acest fapt este împrejurarea că d. Rabet omite cu înfanțiune să vorbească de primul lot al lucrărilor de pavaj ce urmează a se executa în campania anului acesta. Acest privi vot, care cuprinde refacerea pa vagiior din străzile Blev. Ferdinand, Cismăriei Elena Doamna, I. C. Brătianu, V. Conta şi Piaţa Halelor adjudecate asupra soci Bitum-Matiţa şi Locuinţi ieftine, representând o valoare de aproape 8 mil., se va executa neaparat în campania anului acela. La aceasta societăţile antreprenoare sunt obligate prin Însăşi contractele încheiate şi rezultă şi din demersurile ce ateste Societăţi au flect şi din transporturile ce sa efectuat şi cele ce cânt In curs de executare. Prin urmare o plină parte a programulm, care se va realiaa, indiferent de socotelile d-lui Rillet. A doua parte a programului, care cuprinde ref cerea străzilor Socola, Zogravi, Stihana etc. şi peatru care a’au îndeplinit formalităţile legate de darea lor în întreprindere, — reallaarea acestei părţi de program este în funcţiune, înainte de posibilităţile de transport, de fondurile necesare. Avem doi suma trebuitoare pentru a le da în Întreprindere? Pentru aceasta trebuia mai latăi fixate reparsele prin budget şi să aveai siguranţa sumei ce statul ne va da şi care asemeni era In funcţiune de bugetul statului. Şi atenei pe ce bază s’ar fi dat In intrepindere lucrările ? Şi cu toate acestea bazat pe economiile «ce aveam am dat lucrări In valoare de aproape 8 milioane. Şi latra cât, resursele nu erau figure, chiar de am fi avut uşurinţa de a da luarări fără a avea algaranț«i samei cu care le vom achita, care ar fi foat antreprenorul aă lee asupra sa lucrări, a căror cost n’ar fi avut certitudinea di~l va putea incasa ? Prin urmare nu poate fi vorba de Întârzieri In darea lucrărilor. Ori ce om emulate halate de a face socoteli câte vagoane se pot transporta mai Iutii fsce socoteala fondărilor, de care dispune. De altfel se pare că in această privinţă o licărire are şi d. Rabet, care când vorbeşte de suma de 10 mii. Inscdsi In budget pentru pavagii, se lntreabă: daci vom putea realiza această sumă din contribuţiunt ? Când am cetit această parte a demUrisel şi m!~am amintit de critica că n’am dat In Întreprindere lucrări de mal mult de 20 mii, mi-am spus:sărmană logici. . Ptin urmare primordial este asigurarea fondărilor. Şi in aceaiti privinţă Însăşi d. Rabet In şedinţa comisie) interimare a recunoscut ci am făcut tot ce era poaibil să adun aceste fonduri și mal ales din resurse propii, înscriind pentru pavsgi/ sece milioane. S’ar putea spune lasă că n’am asigurat tjutorul statuia!? Mai lată! In vama de ance milioane este și sums de 1 milion, pe care mi-a dat-o acum Ministerul lucrărilor publice pentru str. Socola. Suma aceasta a’a obţinut, la principal graţie sprijină al d-lui ministru G. G. Mâneacu şi al doilea pentru faptul ci eu făceam parte din comisia bugetari şi diu subsomisianei bugetari a acestui minister, am la scris şi dobândit suma. Nu am obt nat tot cestatul era dator si dele laşului ? Aceata este sclavirat, facem Inşi toate sloi ţările pentru a dobîndi. Dar este aiei o chestiune pe care este bine să o limpezim odată, fiindcă mereu ■e vorbeşte dn ta. Să examinăm ce statoare a prim laşei dela stat seb toate guvernărhe de a riboi Încoace ? In afară de 4 mllioane «cordate de d. m-Hi»tu G. IVânescu în 1919 ţi care *’ae Încasat treptat şi la aUră da 1.200 000 ret dţi de d-r. Petrovici pe câtd era ministre al lucrărilor pelice, ce a.te aumi s’au mal acordat iasaict ? Nici una, AUnci de ce ui ae face novă o Imputare că n’am objiiuat dela stat întreg ajutorai ce Statei nebae să-l dele laşului pentru refacere ? Pentru ce și cine are dreptul si ne facă această imputare,—când noi putem spune că ceeace am făcut noi, pentru Iaşi nimeni artei n’a facet ? Ni ne-am dat osteneala pentru a căpăta acest sistio ? Ap-i ciue nu-ş! amineşte de comutaic .res d-lui deputat V. Istaandi, făcută iacă de anul trecut, la p.I dnt refacerea Iaşului şi la csre însăşi d. Prim Ministri a răspuns subliniind obligaţiunile statului faţă de Iaşi şi făgăduind sprijinul. După aceea d-l Prof. I. Simionescu şi d-1 deputat O. Racoviţă. Mi se impută mie că am ridicat cel din urmă chestiunea. Oridnele să va pune an cât de neînsemnat discernământ in analizarea acestei chestiuni, va vedea ci ea trebue să fia cel din armă care si o aduc in Parlament. Aveam alte căi de a cere şi pe acelea le-am utilizat. Am făcut memorii, tj.’am prezentat îa audienţe, asociind la aceste demersuri, pe toţi parlamentarii In definitiv am făcut tot ce trebuia pentru ca pe calea înţelegere! nu a luptei să obţin cela ce statul era dator aă dele. Demersurile noastre au reuşit a convingă lasă ne-am isbit de primul beget al statului din anul frecat tăcut pe baca unor mari economii şi din care nu ni se putea da nici o sumă, după cum nu s’a putut da nici oraşului Giurgiu, care este aproape complect distras din cauza războiului, nici Mărăşeştilor şi nici altor reglaţii, care sunt In aceiaşi stare. Când a fost vorba să se aducă In Parment bugetul pe 1923 am ridicat şi eu chestiunea alături de celuiţi colegi şi am obţinut ca să fim înscrişi Intre acei cărora le va repartiza creditul de 300 midosne prevăzut la scopul desdrupărel celor păgubiţi in timpul răsboiului şi acum aşteptăm din zi In şi să ni se fixeze suma ce ni se va da. Prin urmare şl din punctul acesta de vedere ne-am făcut Întreaga noastră datorie. Şi atunci pentru ce Intârsieri în lucrări ? Mii tatăi trebuiau asigurate fondurile şi după aceea să dăm lucrările, ceea ce Insamnă că Întârzierea era fatală, şi ca atunci când vom avea siguranţa sumelor vom face lucrările. — Dacă este aşa, atunci însemnă că străzile cuprinse tn lotul al II-tea nu se pot executa tn campania anului acesta ? Nici de cum. Lotul 1, care cuprinde străzile Bnfir. Ferdinand, 1. Brătiana, Et. Doamna Cismaru şi Plaja Halelor sunt date In Întreprindere Soc. Locuinţi cutine iar Str. V. Conta Soc. Brum Matiţa. Aceste se vor executa neaparat, fiindcă avem asigurate şi sumele. Măsuri pentru aceste Intrări slnt luate şi iu cărând ele vor destainţi ca evidenţa faptelor pe d. Rabet. — In ce priveşte lotul al ll-Iil, «trads Zugravi a fost dată la Întreprindere Ing. I. Miheiu, care a şi angajat materilul şi imediat va Incene tranaportaille. Străzile Sosola şi Salhfin vor fi date In Întreprindere in ziua când comisiunea pentru repartiţia creditului de 300 milioane de care am vorbit, va fixa asma cuvenită latului. Materialul pentru ele este reţinut In cariere. Se vor putea executa unii lucrările? Am convingerea că di. Şi am aceasti convingere fiindcă nu este vorba la această Împrejurare de transporturila pe care comuna le-ar putea efectua, ci de transporturile pe care antrepenorii cu concursul comunei le-ar putea realiza, ca mijloace lor deosebite. Presupun insă că nu s’ar putea executa toate transporturile. Dar din moment ce anma este asigurată, din moment ce lucrarea este dată in Întreprindere prin contract și din moment ce lucrarea a Început,—na mil are importanță dacă dintr’o imposibilitate de ordin technic nu se poate aduce tot materialul. In acest caz nu se va termina lucrarea in toamna aceasta,—dar se va termina la inceputul campaniei viitoare,—insă se va termina. Ș. aceasta este important. Răspunsul aceata l’am dat la comisia interimară Întrebatei d-lul Raliét dar d-sa n’a Înțeles. Na-s vinovat ea de ceea ce na fate ege și mai ales de ceea ce nu vrea sau nu poate să ințeleagă d. Raliét. Am constanța că pentru realzarea și a acestei pârni de program sm ficat tot ce omenește era posibil să sa facă. M*i pot *stm;ni afirma că in acest scop sm căutat să nulisez cât mai multe energii și cât mal matte posibiiltăţi de realizare. Pentra «ceasta n’am dat toate lucrările unei singure am repuse. Le-am. dat pănă acuta la trei antrepenori, care fiecare din ei aduc sportul lor de muncă şi de energie pentru a conlucra la realizarea programului ce avem. Dar la afară de sforţările antrepenorilor ţin să adaog ca şi comuna pe casa de regie va executa lucrări. In acest scop am cumpărat 16 ing. de pavele normale de granit 100 vng. pavele ab fomei de granit, 25 vsg. de calapuri de granit, 36 vag. de pavele de bazalt natural şi 500 vag. de bolovani de râu. Am orgiaizat transporturile şi ele au Început ai sosească, din toate direcţianele. Cu acest material vom executa in regie lucrări, după cum tot in regle vom executa toate reparaţia nua de întreţinere a paragiulei, care au şi început. Iată deci la ce se reduc Imputările d-lul Ralist, care spre surprinderea tuturor a dat dovada unei uşurinţi Inexplicabile. O ultimă întrebare: D-l Ralist afirmă că unele Impozite nu se încasează șl are Comuna drept ? — Da. D-l Ballet a descoperit America. In comisia interimară, când s’a discutat veniturile comunale, am arătat că aerul cfel de constatare nu a înscris exact toate dreptutiie comunei Ia imposite. Și putru a dovedi aceal lucru am dat ca exemplu impositul de 5 Ia sută asupra chiriei otelurilor şi de 8 Ia sută asupra chiriei restaurantelor, behăiților, cafenelelor, etc., care erau Înscrise la venituri cu un total de 30.000 lei pe când In realitate trebuie să He mult mai mare. Şi după cum se poate vedea chiar In expunerea ce-am făcut și care sta ne fi foit publicată — am declarat că am Însărcinat pe d-1 E. Diaconescu sjutor de primar, care să facă verificarea fi să ordone Inscrierea cifrei reale in debit. D-l Rabet llnds-sl «iere de descoperitor, menţionează In demisie faptul, fără a arăta că prin aceasta eu am Informat comisiunea de o măsură Inată, şi trăgând Incheerea că Primăria „nu-şi incasează conştiincios“ veci tarile. Semnalez aceat fapt pentru a pune In evidenţă ridicolul afirmiţinee!. Incheerea Insă pe care d. Rabet o trage din acest fapt, este de o naivitate copilărească-Neconstatarea tuturor veniturilor comunei pe care eu le-am sesizat şi am luat măsurile necesare, nu înseamnă că nu vom realiza cele 10 milioane pentru refacere, cum spune d. Rabet, dar Comuna avea putinţa să aibă mai multe venituri, şi ele n au fost constatate şi fascilse. Aici face dovada unei complecte nepriceperi. Şi când mai afirmă că administraţia comunală nu face Încasările conştiincios,astunci nepriceperea este unită şi cu reaua credinţă, fiindcă serviciile comunale respective îşi fac datoria din acest punct de vedere. Astfel fiind pot Încheia, constatând că motivele demianinei d-nul Rabet sunt uneie naive, actele Inspirate din rea credinţă. Nu am intenţiunea de a polemisa cu d-na pe aceste chestiuni. Am alte ocupaţiuni mait mai aeiloase, care nu-mi permit asemenea distracţiuni. V’am dat lasă aceste lămuriri pentru ca opinia publică să cunoască adevăratele substraturi ale demisiunei d-lui Rabet, precum şi ilunaţia din momentul de faţă a refacere! pavagiilor. Informaţii — D-nii parlamentari ieşeni părăsesc astăzi oraşul nostru. Spre a merge la Bucureşti, întrucât mâine ▼aavea lor deschiderea parlamentului. — Direcţiunea Mişcării C. F. R. de pe lângă Regionala Iaşi a dispus să se trimită adrese tuturor autorităţilor din cuprinsul Regionalei Iaşi, prin care ele sunt Invitate Să Indice imediat staţiunele unde au cumpărate şi depute lemne de foc, pentru a 11 se repartiza vagoanele necesare transportului. In sala Elisabeta a avut loc erl o latraulre, convocată de liga chiriaşilor. Am luat ca vântul d-nu farmacist Adace, Elias Şiriga, Diacoseica, delegat al ligei din Bucureşi, Ceaicovschi, dr. Beghen şi parlamenta ii d-nii Victor Iamindl şi D. Dimitiia. V S’a votat o moţiune prin care se cere modificarea actualei legi a chiriilor. — Eri a Început In amfiteatrul facultăţii de drept concertal pentru ocuparea catedrei de drept internaţional, vacantă la această facultate. Comisunea prezidată de d. A. C. Cuza, se compune din d-nii profesori V. Dimitriu, P. Missir, Corel, Tabacovici, Stoicescu ,i Drigănescu. Candidează d-nii Pogonatu, avocat din Issl şi Daschevici, farmacist din București. Concursul continuă și azi. — A fostarestat! servitoarea Elena Muscățeann la care s’au găsit toate bijuteriilearate dela d-l Mslor Agspr.