Mişcarea, mai 1923 (Anul 17, nr. 97-119)

1923-05-02 / nr. 97

1 LEU ABOWAWHITEi Hk or........................w w .iii; k» m TH totó....................B W RHUaCftA Șl ADMfNiSTRAftA !Bl Pfcți Utenei te. C te Mwwi 9—« a. m. șl 9—4 p. m. AMUMCHIHI Și gBCLAME. pii şi perspective Trăim epoca agitaţiunilor de toate catego­rile. De la mişcărîle pentru apărarea Intereselor profesionale pănă la acţiunile violente ale diferitelor grupări politice, de la muncitorul care râureşte o soartă mai bine şi căr­ă la studentul care voeşte să dea o nouă îndrumare învățământniel uci­ersitar—viaţa s:dacă este stăpliiii, mlmrerupt^de agitaţiuni c­re nu pot fi frecate ca vedere?. Ne d*m s^am ? dia capal loculnl de necesitatea abso­istă a anei rea’e șl serioase apărări a ordine!­s a snforl ă­ei statalei—mal alei la Impr^jar­rlie sdusle. Intrligen­­t factorii care deţin răspunderea sltraţiei s» «rgheze cât mai atent l« salvgardarea intereselor superioare ale ţărei, la echilibrarea cât mai evidentă a forţelor sociale care se mişel. Nu putem unii contesta adevărat că, trecând peste orice consideratm­ai de su­prafaţă, agitaţlsinte ce se proda^—sunt menite să afre, ca oarecare precisian*, pers­pectivele ce ne esteap­ă daci, din vreme, conştiinţele şi.acelor care se frământă şi a celor care Înteţesc nu se vor himili şi nu vor Înţelege primejdia. G­eva funcţionarilor din ultimele alle, agitaţiunele studenţeşti care durează de a­­tâta vreme—ori­cât ar părea că sânt reanltatul onor adânci necesităţi nesatisfăcute, nu pot duce decât la amen­iţarea dreptăţilor pe care tânăra noastră democraţie le-a do­bândit pănă sessul. Şi ne răcarnim. Funcţionarii cer îmbunătăţirea situaţiei lor materiale, pretind solicitadinea apără­toare a statului la fiţi excesivei scumpete a vieţei. Nimic mai legitim. Scriitorul acestor rânduri a cerut şi la parlamemt şi continuă să ceară şi acont nu se mai măriri esenţiale de salarii, ci, mai alea, măsuri efective pentru Infrânarea spe­talei şi pentru Îngrădirea dificultăţilor de trai care provin. In bună parte, din tendin­ţele malocosite sie îmbogăţiţi or şi ale speculanţilor deprinşi, la unii aceştia de sufe­rinţă a celor marţi, să pompese din munca cbljdnnţilor. Guvernat de artăsi—faptul trebue recunoscut ca toata hotărârea—a făcut sforţări uriaşe pentru a ameliora situaţia funcţionarilor. Mai mult de două miliarde s’a acordat ca sporeri de şase luni încoace şi alte măsuri sânt pe cale de a se lua pentru îm­bunătăţirea sositei lor. Atunci pentru ce grevă? Pentru statut? Dar statutul se va face—aceasta e sigur. Nu poate pretinde ni­meni insă că un guvern sau un parlament trebuie să primească, fără nici o discuţie, proectul de statut care­­ sa dă de cătră o asociaţie sau alta a funcţionarilor. Nu se legiferează numai pentru o categorie de slujbaşi—ci pentru toţi. Este ne­cesar să se­­luă socoteală de interesele tuturor şi de caracterele distincte ale oricărei bresle de muncitori ai statului—atonei când ce stabileşte cadrul legal de regulamentare a întregului aparat funcţionăresc, Ia asemenea Împrejurări greva compromite şi Interesele profesionale ale fancţio­­narilor şi poate ştirbi şi unele drepturi In­deobşte recunoscute. Pentru ce să se provoace, prin grevă, rosefienea şl forţa autorităţei statului? Adevărata democrate nu se poate întemeia decât prin apărarea câştigărilor do­bândite pănă acum, pe caiea sigură a acţiunei liniştite şi organizate. Orice daviaţiune dela acest punet de privire—produsă, la vremurile de reacţitune pe care le trăim, duce direct la primejduirea vieţei democratice ce se Înfiripează In ţara noastră. Agitaţiunile studenţeşti care continuă de câteva luni—nu vor putea să aibă aît resultat decât «cela de a trebui să se plece in faţa reacţitraei pe care orice guvern este obligat b’o Înîmprindă, tocmai In Interesul general de a asigura ordinea in stat şi de a pregăd căile normale de deevoltare aie culturei naţionale. Sunt limite peste care dacă acei care, având de apărat drepturi încălcate suu de cucerit revendicări noi­, trec,ae ajunge la recoltare cu totul contrare celor urmărite. Mişcările din ultimul timp sânt simptome Îngrijitoare pentru viitor. • • • Perspectivele se Întrevăd fâră greutate. Astăil, Europa trăieşte sub valul reacţiunel orgsnluate Împotriva acţiunelor exa­gerate care poartă In ele germenul anarhiei. Conducătorii şi Inspiratorii agitaţiilor trebuie să înţeleagă că prin continuarea şi Intemificarea f­âmăntărilor nu se salvează democraţia, ci se pregăteşte triumfal inte­gral al realţintei. Suntem prea convinşi de valoarea aşezămintelor democratice şi de necesitatea consolidărei pe toate tărămari­e a atateiul român—pentru a nu atrage, cu toa­t hoţi­că ea, atenţionei, democraţilor cinstiţi că, orice peraiztare In direcţinnea Începută, va aduce md csrâad decât se crede, regimsrl cari vor porunci şi executa ordine, neţ­i­nând ac cuteală de nici una din preceptele, până astăzi biruitoare, aie idealurilor îna­intate şi renovatoare. Apararea democraţiei şi a instituţiilor ei, se poate face pe căi liniştite, iar nu prin agitaţiuni exigerate şi inutite. VICTOR IAMANDI Reim lasBlni și demisia «iei ii comuna! d. Raliet O convorb re cu d. C. Toma, președintele­­comi­siei interima­re —■ Ce impre» u w v’a tăcut de­­misiunea d Ut I g. D. R, l el, dn comisiunea inter­imarâ? — N ci a a. Mă așteptam. Iccă din a nul trecut d. Raliet mă anunțise că va demisiona, fiindcă are iatențianea să iee învrl­­ de pav*re de la comună. Nu ştii dacă chipul cum s’au adjude­cat aceste lucrări n’a u jignit iatenţ.uni­e şi interesele, pe care d. Rab­et le-ar fi put­ut avea in «.ceastă chestiune. După aceasta am mai fos t avertizat a­­cum câteva luni, pe când încă nu se ştia câte vagoane s’ar putra transporta în campania anului acesta, că d. Rab­et are iarăşi intenţianea de a demisiona. N’am ins­itat nici atunci pe lângă d-sa ca să rămâie,—dar cunosc unul din motive, care l’a reţinut şi asupra căruia, cred că-i la interesul d lui R­­­et să nu vorbesc. Şi în sfârşit fusesem informat, după vo­tarea bugetu­ui, că d-sa manifestă din nou Intenţiunea de a demisiona. N’am dat im­portanţă f­otului, findcă nici n’o merita, şi în definitiv era mai bine să se lămu­rească un echivoc cae dăinuia numai în măsura unor anume interese. Prin urmare mă aşteptam. Ceea ce însă m’a surpins şi la ceea nu m’am aşteptat este forma şi cuprinsul demisiunel. Nad jduiam că de la d. Rel­ief se putea pretinde un alt stil, alt fel de a vorbi şi mai ales într’o discuţiune pi­­blică, îa care pentru Întâia oară se ma­nifesta să facă cel puţin dovada bunei credinţe. M’am înșelat lasă, și aceasta constituie pentru mne Încă o decepție. — D. Raiter pretinde că nu a­ cefi posibilitatea de a executa pro­gramul de, de lucru in campania cnutul acesta? — Pentru a evidenția lipsa de bună credință cu care d-sa afirmă acest fapt este împrejurarea că d. Rab­et omite cu înfanțiune să vorbească de primul lot al lucrărilor de pavaj ce urmează a se exe­cuta în campania anului acesta. Acest privi vot, care cuprinde refacerea p­a va­gii­or din străzile B­lev. Ferdinand, Cis­­măriei Elena Doamna, I. C. Brătianu, V. Conta şi Piaţa Halelor adjudecate asupra soci Bitum-Matiţa şi Locuinţi ieftine, re­­presentând o valoare de aproape 8 mil., se va executa neaparat în campania anu­lui ace­la. La aceasta societăţile antreprenoare sunt obligate prin Însăşi contractele încheiate şi rezultă şi din demersurile ce ateste So­cietăţi au flect şi din transporturile ce sa efectuat şi cele ce cânt In curs de exe­cutare. Prin urmare o p­lină parte a programu­lm, care se va realiaa, indiferent de so­cotelile d-lui Rillet. A doua parte a programului, care cu­prinde ref cerea străzilor Socola, Zogravi, Stihana etc. şi peatru care a’au îndepli­nit formalităţile legate de darea lor în în­treprindere, — reallaarea acestei părţi de program este în funcţiune, înainte de po­sibilităţile de transport, de fondurile nece­sare. Avem doi suma trebuitoare pentru a le da în Întreprindere? Pentru aceasta trebuia mai latăi fixate reparsele prin budget şi să aveai siguran­ţa sumei ce statul ne va da şi care ase­meni era In funcţiune de bugetul statului. Şi­ atenei pe ce bază s’ar fi dat In intre­­p­indere lucrările ? Şi cu toate acestea ba­zat pe economiile «ce aveam am dat lu­crări In valoare de aproape 8 milioane. Şi latra cât, resursele nu erau figure, chiar de am fi avut uşurinţa de a da luarări fără a avea algaranț«­i samei cu care le vom achita, care ar fi foat antreprenorul aă lee asupra sa lucrări, a căror cost n’ar fi avut certitudinea di~l va putea incasa ? Prin urmare nu poate fi vorba de În­târzieri In darea lucrărilor. Ori ce om emulate halate de a face socoteli câte vagoane se pot transporta mai Iutii fsce socoteala fondărilor, de ca­re dispune. De altfel se pare că in aceas­tă privinţă o licărire are şi d. Rab­et, care când vorbeşte de suma de 10 mii. Inscd­­si In budget pentru pavagii, se lntreabă: daci vom putea realiza această sumă din contribuţiunt ? Când am cetit această par­te a demUrisel şi m!~am amintit de cri­tica că n’am dat In Întreprindere lucrări de mal mult de 20 mii, mi-am spus:săr­mană logici. . Ptin urmare primordial este asigurarea fondărilor. Şi in aceaiti privinţă Însăşi d. Rab­et In şedinţa comisie) interimare a recunos­cut ci am făcut tot ce era poaibil să a­­dun aceste fonduri și mal ales din resur­se prop­ii, înscriind pentru pavsgi/ sece milioane. S’ar putea spune lasă că n’am asigurat tjutorul statuia!? Mai lată! In vama de ance milioane este și sums de 1 milion, pe care mi-a dat-o acum Ministerul lucrărilor publice pentru str. Socola. Suma aceasta a’a obţinut, la prin­cipal­ graţie sprijină al d-lui ministru G. G. Mâ­neacu şi al doilea pentru faptul ci eu făceam parte din comisia bugetari şi diu subsomisianei bugetari a acestui minister, am la scris şi dobândit suma. Nu am obt nat tot ce­­statul era dator si dele laşului ? Aceat­a este sclavirat, facem Inşi toate sloi ţările pentru a do­­bîndi. Dar este aiei o chestiune pe care este bine să o limpezim odată, fiindcă mereu ■e vorbeşte dn ta. Să examinăm ce sta­­toare a prim­­ laşei dela stat seb toate gu­­vernărhe de a r­iboi Încoace ? In afară de 4 mllioane «cordate de d. m-Hi»t­u G. IVâ­nescu în 1919 ţi care *’ae Încasat treptat şi la aUră da 1.200 000 ret d­ţi de d-r­­. Petrov­ici pe câtd era minis­tre al lucrărilor pel­ice, ce a.te aumi s’au mal acordat iasaict ? Nici una, AUnci de ce ui ae face novă o Impu­­tare că n’am objiiuat dela stat întreg aju­torai ce Statei nebae să-l dele laşului pen­tru refacere ? Pentru ce și cine are dreptul si ne facă această imputare,—când noi putem spune că ceeace am făcut noi, pentru Iaşi nimeni artei n’a facet ? N­i ne-am dat osteneala pentru a căpăta acest sistio ? Ap-i ciue nu-ş! amineşte de comutai­­c .res d-lui deputat V. Istaandi, făcută iacă de anul trecut, la p.I dnt­ refacerea Iaşului şi la csre însăşi d. Prim Ministri a răs­puns subliniind obligaţiunile statului faţă de Iaşi şi făgăduind sprijinul. După aceea d-l Prof. I. Simionescu şi d-1 deputat O. Racoviţă. Mi se impută mie că am ridicat cel din urmă chestiunea. Oridne­le să va pune an cât de neîn­semnat discernământ in analizarea acestei chestiuni, va vedea ci ea trebue să fia cel din armă care si o aduc in Parlament. Aveam alte căi de a cere şi pe acelea le-am utilizat. Am făcut memorii, tj.’am prezentat îa audienţe, asociind la aceste demersuri, pe toţi parlamentarii In definitiv am făcut tot ce trebuia pentru ca pe ca­lea înţelegere! nu a luptei să obţin cela ce statul era dator aă dele. Demersurile noastre au reuşit a con­vingă lasă ne-am isbit de primul beget al statului din anul frecat tăcut pe baca unor mari economii şi din care nu ni se putea da nici o sumă, după cum nu s’a putut da nici oraşului Giurgiu, care este aproape complect distras din cauza războiului, nici Mărăşeştilor şi nici altor reglaţii, care sunt In aceiaşi stare. Când a fost vorba să se aducă In Par­­ment bugetul pe 1923 am ridicat şi eu chestiunea alături de celuiţi colegi şi am obţinut ca să fim înscrişi Intre acei cărora le va repartiza creditul de 300 midosne prevăzut la scopul desdrupărel celor pă­gubiţi in timpul răsb­oiului şi acum aştep­tăm din zi In şi să ni se fixeze suma ce ni se va da. Prin urmare şl din punctul acesta de vedere ne-am făcut Întreaga noastră da­torie. Şi atunci pentru ce Intârsieri în lucrări ? Mii tatăi trebuiau asigurate fondurile şi după aceea să dăm lucrările, ceea ce In­­samnă că Întârzierea era fatală, şi ca a­­tunci când vom avea siguranţa sumelor vom face lucrările. — Dacă este aşa, atunci în­semnă că străzile cuprinse tn lo­tul al II-tea nu se pot executa tn campania anului acesta ? Nici de cum. Lotul 1, care cuprinde străzile Bnfir. Ferdinand, 1. Brătiana, Et. Doamna Cismaru­ şi Plaja Halelor sunt date In Întreprindere Soc. Locuinţi cutine iar Str. V. Conta Soc. Brum Matiţa. Aceste se vor executa neaparat, fiindcă avem asigurate şi sumele. Măsuri pentru aceste Intrări slnt luate şi iu cărând ele vor destainţi ca evidenţa faptelor pe d. Rab­et. — In ce priveşte lotul al ll-Iil, «tra­­ds Zugravi a fost dată la Întreprindere Ing. I. M­ih­eiu, care a şi angajat materi­lul şi imediat va Incene tranaportaille. Străzile Sosola şi Salhfin­­ vor fi date In Întreprindere in ziua când comisiunea pentru repartiţia creditului de 300 milioane de care am vorbit, va fixa asma cuveni­tă latului. Materialul pentru ele este re­ţinut In cariere. Se vor putea executa unii lucrările? Am convingerea că di. Şi am aceasti convingere fiindcă nu este vorba la acea­­stă Împrejurare de transporturila pe care comuna le-ar putea efectua, ci de trans­porturile pe care antrepenorii cu concur­sul comunei le-ar putea realiza, ca mij­loace lor deosebite. Presupun insă că nu s’ar putea exe­cuta toate transporturile. Dar din moment ce anma este asigurată, din moment ce lucrarea este dată in Întreprindere prin contract și din moment ce lucrarea a În­ceput,—na mil are importanță dacă din­­tr’o imposibilitate de ordin technic nu se poate aduce tot materialul. In acest caz nu se va termina lucrarea in toamna aceasta,—dar se va termina la inceputul campaniei viitoare,—insă se va termina. Ș. aceasta este important. Răspunsul a­­ceata l’am­ dat la comisia interimară Între­batei d-lul Raliét dar d-sa n’a Înțeles. Na-s vinovat ea de ceea ce na fate ege și mai ales de ceea ce nu vrea sau nu poate să ințeleagă d. Raliét. Am constanța că pentru rea­lzarea și a acestei pârni de program sm ficat tot ce omenește era posibil să sa facă. M*i pot *stm;ni afirma că in acest scop sm căutat să nulisez cât mai multe energii și cât mal matte posibiiltăţi de realizare. Pentra «ceasta n’am dat toate lucrările unei singure am repu­se. Le-am. dat pănă acuta la trei antrepenori, care fiecare din ei aduc sportul lor de muncă şi de ener­gie pentru a conlucra la realizarea pro­gramului ce avem. Dar la afară de sforţările antrepenorilor ţin să adaog ca şi comuna pe casa de re­gie va execu­ta lucrări. In acest scop am cumpărat 16 ing. de pavele normale de granit 100 vng. pavele ab fomei de granit, 25 vsg. de calapuri de granit, 36 vag. de pavele de bazalt natu­ral şi 500 vag. de bolovani de râu. Am orgiaizat transporturile şi ele au Început ai sosească, din toate direcţianele. Cu acest material vom executa in regie lucrări, după cum tot in regle vom exe­cuta toate reparaţia nu­a de întreţinere a paragiulei, care au şi început. Iată deci la ce se reduc Imputările d-lul Ralist, care spre surprinderea tuturor a dat dovada unei uşurinţi Inexplicabile. O ultimă întrebare: D-l Ralist afirmă că unele Impozite nu se încasează ș­l are Comuna drept ? — Da. D-l Bal­let a descoperit America. In comisia interimară, când s’a discutat ve­niturile comunale, am arătat că aerul cfel de constatare nu a înscris exact toate dreptutiie comunei Ia imposite. Și p­utru a dovedi aceal lucru am dat ca exemplu impositul de 5 Ia sută asupra chiriei ote­lurilor şi de 8 Ia sută asupra chiriei res­taurantelor, beh­ăiților, cafenelelor, etc., care erau Înscrise la venituri cu un total de 30.000 lei pe când In realitate trebuie să He mult mai mare. Şi după cum se poate vedea chiar In expunerea ce-am fă­cut și care sta ne f­i foit publicată — am declarat că am Însărcinat pe d-1 E. Dia­­conescu sjutor de primar, care să facă verificarea fi să ordone Inscrierea cifrei reale in debit. D-l Rab­et l­lnds-sl «iere de descoperi­tor, menţionează In demisie faptul, fără a arăta că prin aceasta eu am Informat co­­misiunea de o măsură Inată, şi trăgând Incheerea că Primăria „nu-şi incasează conştiincios“ veci tarile. Semnalez aceat fapt pentru a pune In evidenţă ridicolul afirmiţinee!. Incheerea Insă pe care d. Rab­et o trage din ace­st fapt, este de o naivitate copilă­­rească-Neconstatarea tuturor veniturilor comunei pe care eu le-am sesizat şi am luat măsu­rile necesare, nu înseamnă că nu vom re­aliza cele 10 milioane pentru refacere, cum spune d. Rab­et, dar Comuna avea putinţa să aibă mai multe venituri, şi ele n au fost constatate şi fascilse. Aici face do­vada unei complecte nepriceperi. Şi când mai afirmă că administraţia co­munală nu face Încasările conştiincios,as­­tunci nepriceperea este unită şi cu reaua credinţă, fiind­că serviciile comunale res­pective îşi fac datoria din acest punct de vedere. Ast­fel fiind pot Încheia, constatând că motivele demianinei d-nul Rab­et sunt uneie naive, actele Inspirate din rea credinţă. Nu am intenţiunea de a polemisa cu d-na pe aceste chestiuni. Am alte ocupaţiuni mait mai aeiloase, care nu-mi permit ase­menea distracţiuni. V’am dat lasă aceste lămuriri pentru ca opinia publică să cunoască adevăratele substraturi ale demisiunei d-lui Rab­et, pre­cum şi ilunaţia din momentul de faţă a refacere! pavagiilor. Informaţii — D-nii parlamentari ieşeni pără­sesc astă­zi oraşul nostru. Spre a merge la Bucureşti, întru­cât mâine ▼a­avea lor deschiderea parlamen­tului. — Direcţ­iunea Mişcării C. F. R. de pe lângă Regionala Iaşi a dispus să se trimită adrese tuturor autori­tăţilor din cuprinsul Regionalei Iaşi, prin care ele sunt Invitate Să Indice imediat staţiunele unde au cumpărate şi depute lemne de foc, pentru a 11 se repartiza vagoanele necesare tran­sportului.­­ In sala Elisabeta a avut loc erl o latraulre, convocată de liga chiriaşilor. Am luat ca vântul d-nu­ farmacist Adace, Elias Şiriga, Diacoseica, delegat al ligei din Bucureş­i, Ceaicovschi, dr. Beghen şi parlamenta ii d-nii Victor Iamindl şi D. Dimitiia. V S’a votat o moţiune prin care se cere modificarea actualei legi a chiriilor. — Eri a Început In amfiteatrul facultăţii de drept concertal pentru ocuparea cate­drei de drept internaţional, vacantă la a­­ceastă facultate. Com­is­unea prezidată de d. A. C. Cuza, se compune din d-nii profesori V. Dimitriu, P. Missir, Corel, Tabacovici, Stoicescu ,i Drigănescu. Candidează d-nii Pogonatu, avocat din Issl şi Daschevici, farmacist din București. Concursul continuă și azi. — A fost­­arestat! servitoarea Elena Muscățeann la care s’au găsit toate biju­teriile­­arate dela d-l Mslor Agspr.

Next